Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a apărat marți la Riga strategia privind un ”dialog” cu Rusia, ceea ce a ridicat îndoieli în rândul liderilor statelor baltice, dar a punctat reticențele șefului statului rus Vladimir Putin, punctând că ”este nevoie de doi pentru un dialog”, anunță AFP, citat de Agerpres.
”La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi (parteneri) şi deci depinde de voinţa părţii angajate de a merge sau nu înainte”, a subliniat Emmanuel Macron, adăugând: ”Vom vedea de fapt ce poate produce acest dialog ca rezultat pozitiv”.
În cadrul primei sale vizite în Lituania și Letonia, state sceptice cu privire la intențiile Moscovei, liderul francez a încercat să aducă clarificări cu privire la scopul ”dialogului” pe care le dorește să-l aducă Uniunea Europeană cu Rusia, pe fondul unor tensiuni în creștere ca urmare a crizei din Belarus.
”E ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectoare”, a precizat acesta în cursul unei conferinţe de presă cu premierul leton Arturs Karins.
Preşedintele francez a amintit că relaţia cu Rusia ”s-a înrăutăţit din cauza conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”, referindu-se probabil la peninsula Crimeea. ”Am aplicat sancţiuni care au fost puţin eficiente”, a recunoscut Macron.
Dar şeful statului francez doreşte ”o formă de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe destabilizare a democraţiei noastre şi o reglementare a conflictelor regionale, în primul rând în Ucraina”.
Acest mesaj al lui Macron vine înaintea reuniunii șefilor de stat sau de guvern unde aceștia urmează să discute, printre altele, despre situația din Belarus, dar și despre relația Uniunii Europene cu Rusia, mai ales că otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi a dus la creșterea tensiunilor.
În cadrul unei intervenții la ONU, Heiko Maas, ministrul german de externe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis că un astfel de caz ”trebuie să aibă consecințe” și că Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a impune sancțiuni.
Mesajul acestuia este în aceeași notă cu solicitarea Parlamentului European, care a cerut printr-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri, ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente.
