Președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut vineri apel la nevoia unei mai mari implicări a Statelor Unite pe scena globală, având astfel un rol diferit decât cel din timpul mandatului de președinte al lui Donald Trump, informează Politico Europe.
”Ce este important în contextul internațional este ca Statele Unite și își joace rolul, din calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, fiind un membru pe deplin implicat în chestiunile multilaterale. Avem nevoie de implicarea ONU în rezolvarea conflictelor. Avem nevoie de Statele Unite pentru a găsi o rezolvare la cele mai complexe conflicte, este nevoie să avem o Americă care este partener în securitatea colectivă… nu ar trebui ca acest lucru să fie strâns legat de vreun eveniment politic”, a transmis Macron în cadrul Asociației presei prezidențiale din Paris, într-o aluzie directă la diferendele între Statele Unite și unele state membre UE, potrivit The New York Times.
Întrebat dacă dorește ca Donald Trump să fie reales președinte al SUA în detrimentul principalului contracandidat, democratul Joe Biden, în urma scrutinului electoral programat în prima marți din luna noiembrie, Emmanuel Macron a oferit un răspuns evaziv. ”Nu este de competența mea să spun dacă îmi doresc sau nu realegerea unui lider dintr-o altă țară. Obligația mea este să mă asigur că vom colabora bine”, a răspuns liderul francez.
Recent, Statele Unite, care s-au retras din acordul nuclear cu Iranul în 2018, au acuzat Regatul Unit, Franța și Germania, semnatare ale acestei înțelegeri alături de Rusia și China, că ”s-au aliniat cu ayatolahii”, după ce aceste state au contestat procesul demarat de Washington la ONU de reimpunere a sancțiunilor internaționale la adresa Iranului cunoscută sub numele de ”snapback”.
Procedura, niciodată utilizată, a avut loc după ce Statele Unite au suferit o înfrângere în cadrul Consiliului de Securitate al ONU când nu au reușit să coaguleze în jurul lor sprijinul necesar pentru o rezoluție privind extinderea embargoului impus Iranului asupra armelor convenționale, care exprimă la data de 18 octombrie.
În acest context, la 1 septembrie la avea loc la Viena o reuniune a comisiei mixte din cadrul Acordului Nuclear nu Iranul (JCPOA).
Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.
Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
Acordul nuclear cu Iranul, convenit după ani de discuții, nu reprezintă singura înțelegere pe care Statele Unite au denunțat-o în timpul președintelui Trump.
Cel mai recent exemplu în acest sens îl reprezintă hotărârea liderului de la Casa Albă de la finalul lunii mai de a încheia relațiile cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care a acuzat-o în repetate rânduri de proasta gestionare a pandemiei de COVID-19 și că este subordonată Chinei.
Într-o dovadă a asumării rolului de lider, cuplul franco-german și-a exprimat dorința ca OMS să beneficieze de mai mult sprijin financiar și mai multă putere, în urma unor măsuri de reformare a organizației, după ce pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacunele financiare, dar și cele legale ale agenției ONU, potrivit unui document intern obținut de Reuters la mijlocul lunii august.
Documentul de şapte pagini enumeră 10 reforme menite să sporească puterile legale şi finanţarea OMS.
Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat pentru Reuters că reformele propuse ar putea fi dezbătute la OMS la jumătatea lunii septembrie, un calendar care ar confirma temerile crescânde ale celor două puteri referitoare la organizație, pe care o consideră ca fiind supusă influențelor externe.
Această iniţiativă arată interesul intens al celor două ţări pentru o revizuire care vizează consolidarea OMS, în pofida faptului că discuţiile pe această problemă cu Statele Unite, în cadrul G7, s-au prăbuşit în august, din cauza opiniilor diferite despre reformă. Discuţiile despre reforma OMS au început în urmă cu aproximativ patru luni, după ce SUA a acuzat OMS că a ajutat China să ascundă în primă fază efectele noului coronavirus depistat în Wuhan.
