Connect with us

U.E.

Preşedintele francez Emmanuel Macron salută acordul la care au ajuns instituțiile UE privind controversata reformă pentru consolidarea drepturilor de autor

Published

on

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat joi “o victorie majoră a Europei care protejează”, după etapa decisivă depăşită miercuri de controversata reformă europeană privind drepturile de autor, relatează AFP, potrivit Agerpres.

,,O victorie majoră a Europei care protejează, o Europă a culturii şi a creaţiei”, a scris pe Twitter Emmanuel Macron, a cărui ţară este unul din marii susţinători ai acestei reforme extrem de aşteptate de editorii de presă şi de creatori, dar criticată de giganţii internetului.

,,Este demonstraţia că Europa este mândră de creatorii săi şi că ştie să îi protejeze, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a comentat la rândul său miercuri ministrul francez al culturii, Franck Riester, citat de Agerpres. 

După trei zile de discuţii, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au găsit în cele din urmă o înţelegere asupra unei versiuni comune a reformei Directivei Copyright.

Totuşi, dosarul nu este încă finalizat. Acordul provizoriu găsit miercuri mai trebuie acum adoptat, pe de o parte, de Consiliul UE şi, pe de altă parte, de plenul PE, înaintea alegerilor europene din mai. Dacă directiva va fi adoptată definitiv, atunci statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația de la nivel național.

Obiectivul reformei, tradusă prin acordul politic încheiat astăzi, este de a adapta regulile privind drepturile de autor la lumea de astăzi, în care serviciile de streaming de muzică, platformele video-on-demand, agregatele de știri și platformele de conținut încărcate de utilizatori au devenit principalele portaluri pentru accesarea lucrărilor de creație și a articolelor de presă.

Noua directivă consolidează, în special, poziția autorilor și performerilor europeni în mediul digital și accentuează jurnalismul de înaltă calitate în UE, prin următoarele prevederi principale:

Beneficii concrete pentru toate sectoarele creative, în special pentru creatorii și actorii din sectoarele audio-vizual și muzical, care își consolidează astfel poziția față de platforme pentru a avea mai mult control asupra utilizării conținutului încărcat de utilizatori și pot cere remunerarea conformă.

Principiul unei remunerații adecvate și proporționale pentru autorii și artiștii interpreți sau executanți va fi stabilit pentru prima dată în dreptul european al dreptului de autor.

Autorii și artiștii interpreți sau executanți vor avea acces la informații transparente despre modul în care lucrările și performanțele acestora sunt exploatate de omologii lor (editori și producători). Acest lucru va facilita negocierea viitoarelor contracte și obținerea unei cote mai echitabile a veniturilor generate.

Dacă editorii sau producătorii nu reușesc să exploateze drepturile pe care le-au transferat autorii și artiștii interpreți sau executanți, acestora din urmă li se va permite să-și retragă drepturile.

Editorii de presă europeni se vor bucura de un nou drept, care are ca scop facilitarea modului în care negociază modul în care conținutul lor este re-utilizat pe platformele online. Acesta va oferi jurnaliștilor dreptul de a primi o parte mai mare din veniturile generate de utilizarea online a publicațiilor de presă. Acest drept nu va afecta cetățenii și utilizatorii individuali, care vor continua să se bucure și să împărtășească hiperlinkurile de știri așa cum fac astăzi.

Cu toate acestea, directiva privind drepturile de autor a dat naştere unei dispute uriaşe, prin interpunerea lobbyiştilor, între mass-media şi creatori, pe de o parte, care vor să fie mai bine remuneraţi, şi, de cealaltă parte, giganţii internetului, care îşi apără modelul de afaceri şi cărora li s-au alăturat, în mod neaşteptat, militanţii libertăţii internetului, informează sursa citată. 

Potrivit aceleiași surse,  două articole s-au aflat în centrul disputei și anume, articolele 11 și 13 ale directivei.

Primul prevede crearea unor ‘drepturi conexe’ la drepturile de autor pentru editorii de presă. El ar trebui să le permită mass-media să fie remunerate atunci când este redistribuită online producţia lor de către agregatori de informaţii ca Google News sau de către reţele de socializare ca Facebook. Al doilea articol prevede stimularea platformelor de tip YouTube să îi remunereze mai bine pe creatorii de conţinut.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia în calcul impunerea unei taxe de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii pentru a finanța redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

În funcţie de modul în care se stabileşte taxa, ar putea fi obţinuţi aproximativ zece miliarde de euro, fără a reprezenta un efort excesiv pentru orice firmă individuală. Zece miliarde de euro este mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operaţiunile din UE ale acelor mari companii“, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.

Oficialul UE a adăugat că veniturile anuale aşteptate reprezintă o estimare preliminară şi vor depinde de diversele opţiuni luate în considerare pentru noua taxă.

Această taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Duminică, într-un interviu acordat Financial Times, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac solicită măsuri urgente pentru protecția și dezvoltarea socială a copiiilor: Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie, neavând un start bun și nici șansa deplină de a se descurca în viață, atrage atenția eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), într-un mesaj de Ziua Copilului, cu scopul urgentării măsurilor pentru protecția și dezvoltarea socială armonioasă a copiiilor români din toate mediile. 

„Sărbătorim astăzi Ziua Copiilor, le adresăm urări, le împlinim dorințe, le dedicăm tot timpul și atenția. Asta în cazul celor mai norocoși dintre copiii României. Restul, foarte mulți, trăiesc într-o altă realitate, una de care puțini suntem conștienți. Despre ei voi vorbi săptămâna aceasta, în încercarea de a atrage atenția asupra urgenței unor măsuri care să îi protejeze, oferindu-le șanse egale în viață. Este incorect, este nedrept și revoltător, însă adevărul care trebuie spus, mai ales de Ziua Copiilor, este că 38,1% din copiii României cresc în sărăcie. Aceștia riscă să nu se descurce la școală, să aibă probleme de sănătate și să nu își atingă întregul potențial în viață. Peste ani, ei vor fi primii expuși la riscul de a deveni adulți excluși social, săraci, dependenți de ajutor social sau fără un loc de muncă”, menționează eurodeputatul PMP. 

Eugen Tomac explică că acest lucru înseamnă concret că unul din trei copii în România nu are un start bun și nici o șansă deplină de a se descurca în viață, fiins privați de oportunități educaționale, de servicii de îngrijire, de acces la asistență medicală, de o alimentație corespunzătoare și de locuințe adecvate.

În context, politicianul amintește că și Comisia Europeană evaluează „că serviciile sociale și serviciile esențiale de la noi rămân în mare măsură insuficiente pentru asigurarea bunăstării fiecărui copil”:  „Vrem sau nu să recunoaștem, România este țara cu proporția cea mai ridicată de copii aflați în situația de risc de sărăcie și excluziune socială din întreaga Uniune Europeană. Aceasta este realitatea zilei de astăzi!”, punctează Eugen Tomac în mesajul său. 

Continue Reading

U.E.

Germania, mediator între SUA și China în timpul președinției la Consiliul UE. Ministrul de externe Heiko Maas: Nu dorim ca tensiunile dintre cele două țări să devină ireconciliabile

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania dorește să medieze relația tensionată dintre Statele Unite și China pe durata președinției la Consiliul Uniunii Europene, a declarat ministrul de externe, Heiko Maas, citat de Deutsche Welle.

În cadrul unui interviu pentru grupul media Funke, oficialul german a sublinait că lumea nu poate fi împărțită între două sfere de interese.

”Noi, în special europenii, nu putem avea un interes ca aceste ciocniri de interese între China și Statele Unite să devină ireconciliabile”, a declarat Maas în interviul dat publicității luni, completând că, în cadrul summitului UE-China, care va avea loc în septembrie, vor fi discutate numeroase subiecte importante, Bruxelles-ul dorind să obțină din partea Beijingului angajamente pentru ”obiective climatice ambiționase și o competiție globală echitabilă”.

Germania va prelua, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Potrivit lui Maas, Germania vrea ca președinția la Consiliul UE să fie “în slujba cauzei europene”, să ofere un “impuls” și să fie un “facilitator de consens”.

De altfel, logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Germania preia, de altfel, președinția la Consiliul UE într-un context internațional tulburat de tensiunile existente între Statele Unite și China.

Să nu uităm că președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că își încheie relațiile cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care a acuzat-o în repetate rânduri că este subordonată Chinei, și că începe procedurile pentru retragerea unui statut comercial preferat de care se bucura Hong Kongul în relațiile cu Statele Unite, demersuri care se doresc a fi o ofensivă împotriva Beijingului.

În același timp, Donald Trump a anunţat că SUA va suspenda intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor chinezi care prezintă un „risc” potenţial pentru securitatea ţării. În plus, președintele american le-a cerut colaboratorilor săi să ancheteze companiile chineze listate în SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending