Connect with us

U.E.

Preşedintele francez Emmanuel Macron salută acordul la care au ajuns instituțiile UE privind controversata reformă pentru consolidarea drepturilor de autor

Published

on

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat joi “o victorie majoră a Europei care protejează”, după etapa decisivă depăşită miercuri de controversata reformă europeană privind drepturile de autor, relatează AFP, potrivit Agerpres.

,,O victorie majoră a Europei care protejează, o Europă a culturii şi a creaţiei”, a scris pe Twitter Emmanuel Macron, a cărui ţară este unul din marii susţinători ai acestei reforme extrem de aşteptate de editorii de presă şi de creatori, dar criticată de giganţii internetului.

,,Este demonstraţia că Europa este mândră de creatorii săi şi că ştie să îi protejeze, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a comentat la rândul său miercuri ministrul francez al culturii, Franck Riester, citat de Agerpres. 

După trei zile de discuţii, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au găsit în cele din urmă o înţelegere asupra unei versiuni comune a reformei Directivei Copyright.

Totuşi, dosarul nu este încă finalizat. Acordul provizoriu găsit miercuri mai trebuie acum adoptat, pe de o parte, de Consiliul UE şi, pe de altă parte, de plenul PE, înaintea alegerilor europene din mai. Dacă directiva va fi adoptată definitiv, atunci statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația de la nivel național.

Obiectivul reformei, tradusă prin acordul politic încheiat astăzi, este de a adapta regulile privind drepturile de autor la lumea de astăzi, în care serviciile de streaming de muzică, platformele video-on-demand, agregatele de știri și platformele de conținut încărcate de utilizatori au devenit principalele portaluri pentru accesarea lucrărilor de creație și a articolelor de presă.

Noua directivă consolidează, în special, poziția autorilor și performerilor europeni în mediul digital și accentuează jurnalismul de înaltă calitate în UE, prin următoarele prevederi principale:

Beneficii concrete pentru toate sectoarele creative, în special pentru creatorii și actorii din sectoarele audio-vizual și muzical, care își consolidează astfel poziția față de platforme pentru a avea mai mult control asupra utilizării conținutului încărcat de utilizatori și pot cere remunerarea conformă.

Principiul unei remunerații adecvate și proporționale pentru autorii și artiștii interpreți sau executanți va fi stabilit pentru prima dată în dreptul european al dreptului de autor.

Autorii și artiștii interpreți sau executanți vor avea acces la informații transparente despre modul în care lucrările și performanțele acestora sunt exploatate de omologii lor (editori și producători). Acest lucru va facilita negocierea viitoarelor contracte și obținerea unei cote mai echitabile a veniturilor generate.

Dacă editorii sau producătorii nu reușesc să exploateze drepturile pe care le-au transferat autorii și artiștii interpreți sau executanți, acestora din urmă li se va permite să-și retragă drepturile.

Editorii de presă europeni se vor bucura de un nou drept, care are ca scop facilitarea modului în care negociază modul în care conținutul lor este re-utilizat pe platformele online. Acesta va oferi jurnaliștilor dreptul de a primi o parte mai mare din veniturile generate de utilizarea online a publicațiilor de presă. Acest drept nu va afecta cetățenii și utilizatorii individuali, care vor continua să se bucure și să împărtășească hiperlinkurile de știri așa cum fac astăzi.

Cu toate acestea, directiva privind drepturile de autor a dat naştere unei dispute uriaşe, prin interpunerea lobbyiştilor, între mass-media şi creatori, pe de o parte, care vor să fie mai bine remuneraţi, şi, de cealaltă parte, giganţii internetului, care îşi apără modelul de afaceri şi cărora li s-au alăturat, în mod neaşteptat, militanţii libertăţii internetului, informează sursa citată. 

Potrivit aceleiași surse,  două articole s-au aflat în centrul disputei și anume, articolele 11 și 13 ale directivei.

Primul prevede crearea unor ‘drepturi conexe’ la drepturile de autor pentru editorii de presă. El ar trebui să le permită mass-media să fie remunerate atunci când este redistribuită online producţia lor de către agregatori de informaţii ca Google News sau de către reţele de socializare ca Facebook. Al doilea articol prevede stimularea platformelor de tip YouTube să îi remunereze mai bine pe creatorii de conţinut.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri dure la Bruxelles privind viitorul buget al UE înaintea summitului liderilor europeni: România este în dezacord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

Published

on

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Liniile roșii ale României, expuse în Consiliul Afaceri Generale: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

La Bruxelles, Iulia Matei a salutat eforturile președintelui Consiliului European şi Comisiei Europene pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat din cadrul MAE a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului.

Iulia Matei a subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.

Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.

Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari.

Oficialul român a subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.

În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.

În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

U.E.

Liderul extremei drepte din Italia, Matteo Salvini, criticat dur pentru afirmațiile legate de femeile care fac avort din cauza unui „stil de viață necivilizat”

Published

on

© Matteo Salvini/ Facebook

Specialiștii din domeniul medical din Italia l-au criticat dur pe liderul extremei drepte, Matteo Salvini, care a susținut că femeile merg la clinici de urgență pentru avorturi din cauza unui „stil de viață necivilizat”, transmite AFP, citat de Agerpres

Comentariile fostului ministru de interne și lider al Ligii, potrivit cărora unele femei care avortează se folosesc de clinicile de urgență ca de niște  „ATM-uri de sănătate”, au fost făcute în timpul unui miting politic care a avut loc duminică la Roma.

„Asistenții de la camera de gardă din Milano m-au anunțat că există femei care s-au prezentat acolo pentru a șaptea oară pentru un avort”, le-a spus Salvini susținătorilor săi, în rândul cărora a devenit mai popular după ce a început să susțină public că este un catolic devotat. „Nu se cuvine să judec, este corect ca o femeie să aleagă, dar camera de gardă nu poate fi soluția pentru stiluri de viață necivilizate în 2020″, a adăugat acesta.

Comunitatea medicală din Italia a avertizat că vorbele lui Salvini dezinformează, deoarece avorturile, cu excepția unui avort spontan, nu sunt efectuate la camera de primiri urgențe. Mai mult, o serie de medici ginecologi au avertizat că Salvini alege „cazuri rare” și generalizează.

„Înainte de a vorbi, s-ar putea informa, iar atunci când cineva dorește să fie și om de stat, nu-și ia informațiile de la o singură asistentă”, a spus Gisella Giampa, medic ginecolog de la spitalul Sandro Pertini din Roma.

De asemenea, înaintea comentariilor făcute la mitingul politic de la Roma, Salvini a protestat împotriva cetățenilor străini care folosesc gratuit camerele de gardă, precizând că  „a treia oară trebuie să plătească”.

Legalizatea avortului a fost făcută în Italia în 1978. Legea permite femeilor să facă întrerupere de sarcină în primele trei luni de graviditate, iar avorturile în stadii ulterioare sunt permise doar în unele cazuri.

În realitate, însă, femeile din Italia sunt adesea în imposibilitatea de a face avort, deoarece legea le permite medicilor ginecologi să refuze să efectueze procedura din considerente morale. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending