Olaf Scholz, desemnat cancelar de coaliţia tripartită care va forma următorul guvern al Germaniei, a anunţat marţi că în politica externă se va concentra asupra colaborării cu ţările democratice din întreaga lume, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

Olaf Scholz şi-a exprimat aprecierea faţă de preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, pentru întărirea comunităţii democratice internaţionale.

„Acum este clar ce ne leagă”, a declarat el într-o conferinţă de presă, cu o zi înainte de preluarea mandatului de cancelar de la Angela Merkel.

Viitorul şef al executivului de la Berlin a confirmat că prima sa vizită în străinătate o va face la Paris. El a insistat asupra importanţei întăririi Uniunii Europene.

Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Liber-Democraţii (FDP) din Germania au semnat marţi, la Berlin, acordul de coaliţie care va permite instalarea unui nou guvern la Berlin în această săptămână, informează DPA, scrie Agerpres. 

Semnarea acordului de coaliţie guvernamentală, un document de 177 de pagini, este etapa finală a unui proces de negocieri care a durat aproape 10 săptămâni.

„ Dacă guvernarea noastră va funcționa la fel de bine ca și cooperarea din ultimele săptămâni, ne așteaptă o perioadă bună. Încă de la început, avem o sarcină dificilă: să combatem criza COVID-19. Acest lucru va necesita toată puterea noastră”, a scris Scholz, pe Twitter.

Der #Aufbruch beginnt. Wenn unsere Regierungsarbeit so gut funktioniert, wie die Zusammenarbeit in den vergangenen Wochen, liegt vor uns eine gute Zeit. Direkt zu Beginn müssen wir eine schwere Aufgabe bewältigen: die #Corona-Krise bekämpfen. Das wird unsere ganze Kraft fordern. pic.twitter.com/LO9ZuPNC9i

— Olaf Scholz (@OlafScholz) December 7, 2021

Partidul Social-Democrat și-a anunțat luni mult așteptata listă de miniștri ai cabinetului pentru noul guvern german, Germania având pentru prima dată un număr egal de  femei şi  bărbați. 

Semaforul funcționează, a exclamat săptămâna trecută Olaf Scholz  la prezentarea acordului de coaliție dintre SPD, Verzi și Liberali, înțelegere care pune capăt celor patru mandate de cancelar ale lui Merkel și trimite Uniunea Creștin-Democrată în opoziție pentru prima dată după 16 ani.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc (25,7%) și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag.

De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic (24,1%) din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării au fost principalele teme dezbătute în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, prezidată de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Astfel, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Christian Zinglersen, a prezentat Raportul anual privind rezultatele monitorizării piețelor interne de energie electrică și gaze naturale în 2020 și proiectul de program al Agenției pentru anul viitor.

ACER a fost înființată în martie 2011 ca organism independent, pentru a promova integrarea și finalizarea pieței interne a energiei europene pentru energie electrică și gaz.

Eurodepuțiia Comisiei ITRE au discutat și despre prioritizarea investițiilor și a reformelor în cercetare și inovare pentru tranziția digitală.

Spațiul european de cercetare a fost lansat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Scopul său este de a construi un spațiu științific și tehnologic comun al UE prin crearea unei piețe unice pentru cercetare și inovare, libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a inovării, precum și a unei industrii europene mai competitive, bazată pe o cooperare transfrontalieră mai strânsă, pe o concurență la nivelul întregului continent, pe construirea unei mase critice și a unei coordonări și pe îmbunătățirea politicilor și sistemelor naționale de cercetare.

La audierea publică privind ”Noua ERA pentru cercetare și inovare” au participat Prof. Magdalena Król de la Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia, Prof. Karen Maex, președintele Ligii Universităților Europene de Cercetare și Olga Roig-Herrera, manager CREAF (Centrul public de cercetare în ecologie terestră și analiză a teritoriului).

În egală măsură, Comisia ITRE a adoptat cu 67 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 7 abțineri acordul provizoriu la care Parlamentul European a ajuns cu Consiliul UE privind guvernanța datelor (DGA).

European #DataGovernance act #DGA – ITRE confirms 30/11 agreement with @EU2021SI: 67 votes to 0, 7 abstentions. Lead MEP @ANiebler

— ITRE Committee Press (@EP_Industry) December 6, 2021

Acordul sprijină cercetarea, sănătatea, mediul, energia, finanțele, mobilitatea, producția și administrația publică prin crearea de spații europene comune de date în aceste domenii strategice și evidențiază potențialul inteligenței artificiale, ceea ce va ajuta start-up-urile și întreprinderile să dezvolte un ecosistem bazat pe standardele UE. Pe scurt vom avea în UE, o ”economie a datelor” în care oamenii și companiile pot avea încredere.

Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European a adoptat prin vot raportul referitor la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post COVID-19, raport de care eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost responsabil și pe care l-a coordonat din partea grupului său politic, PPE, din Parlamentul European. 

Pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o criză sanitară, economică și socială pentru orașele europene care au nevoie acum de șansa redresării. În raport, Dan Motreanu a analizat principalele provocări cu care se confruntă zonele urbane, și anume:

• agravarea inegalităților de lungă durată
• deteriorarea situației persoanelor aflate în situații vulnerabile
• accesul la locuințe la costuri accesibile
• excluziunea socială
• sărăcia și lipsa accesului la serviciile esențiale, la serviciile publice și de sănătate.

„Îmi doresc un răspuns politic adecvat în sprijinul acestor tineri deosebit de vulnerabili și am invitat statele membre să coopteze autoritățile urbane la elaborarea de programe care să răspundă nevoilor tinerilor din orașe. Acesta este doar unul din motivele pentru care orașele și zonele urbane ar trebui să se implice activ în punerea în aplicare a PNRR”, precizează Dan Motreanu. „Orașele și zonele metropolitane sunt piloni economici esențiali pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității, dar pierderile de locuri de muncă datorate pandemiei au fost mai mari în orașele mari. Investițiile și reformele din PNRR țintesc redresarea economiilor urbane prin locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, infrastructuri și servicii publice fiabile și sprijin pentru integrarea grupurilor dezavantajate”, a adăugat acesta. 

Potrivit acestuia, raportul constată că pandemia de COVID-19 a accentuat tendința de depopulare în zonele urbane subdezvoltate, care adesea nu dispun de suficiente venituri proprii pentru a oferi cetățenilor servicii publice de calitate. De aceea, prin amendamentele pe care le-a introdus și care au fost adoptate de către colegii din comisia REGI, Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene:

• recomandări și încurajarea schimbului de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea și reformele administrativ-teritoriale;
• monitorizare și orientări astfel încât toate statele membre să dezvolte competențele necesare pentru a realiza dubla tranziție verde și digitală (57% din resursele PNRR);
• un studiu privind posibilitatea de a dezvolta instrumente europene comune pentru identificarea și sprijinul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.