Președintele Franței, Emmanuel Macron, dorește un dialog constructiv cu Turcia, dar cu ”condiții prealabile”: În ultimii ani, strategia Turciei nu este strategia unui aliat NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut vineri o convorbire telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, despre situația din Mediterana de Est, anunță Reuters și Xinhua, citate de Agerpres.

Erdogan i-a comunicat interlocutorului că Turcia va continua să îşi protejeze drepturile şi interesele oriunde, conform unui comunicat al administraţiei prezidenţiale de la Ankara.

Totodată, liderul turc a solicitat NATO să îşi îndeplinească responsabilitatea împotriva demersurilor unilaterale ce ignoră dreptul internaţional şi dăunează păcii regionale.

Preşedintele Erdogan a mai comunicat secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice că ţara sa sprijină o soluţie echitabilă în regiune, cu o perspectivă câştigătoare pentru toate ţările.

Într-un mesaj transmis vineri seara în fața Asociației presei prezidențiale din Paris, președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la ”un dialogc pozitiv” cu Turcia, dar cu ”condiții prealabile”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este clar că există o serie de condiţii preliminare pentru reangajarea unui dialog de încredere”, a declarat preşedintele Macron, subliniind că ”în ultimii ani, strategia Turciei nu este strategia unui aliat NATO”.

Tensiunile dintre Ankara și Antena privind explorările din Mediterană devin din ce în ce mai intese. 

Într-o amenințare la adresa unui alt stat membru NATO, Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor, că țara sa ”va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană” și le-a cerut interlocutorilor săi ”să se abțină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, avertizând că va recurge la toate mijloacele, inclusiv cele militare.

În încercarea de a mai calma spiritele, președintele american Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, alăturându-se prin acest gest Germaniei, care, prin vocea ministrului său de externe, Heiko Maas, a făcut apel la dialog.

”Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a scris pe Twitter subsecretarul de presă al Casei Albe, Judd Deere.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o scurtă vizită la Berlin, a cerut joi Greciei şi Turciei să dialogheze pentru a rezolva situaţia din Mediterana de Est.

”Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată” cu respectarea dreptului internaţional, a avertizat Stoltenberg, care a adăugat că ”dialogul şi detensionarea sunt în interesul tuturor”.

Într-o ripostă la acordul turco-libian semnat la sfârşitul anului 2019 care permite Turciei să aibă accces la un spaţiu maritim mare în estul Mediteranei, unde au fost descoperite importante zăcăminte de hidrocarburi în ultimii ani, Parlamentul grec a ratificat joi, cu 178 de voturi pentru din cele 300 de portofolii ale Legislativului de la Atena, un acord bilateral privind delimitarea zonelor maritime de exploatare a hidrocarburilor în estul Mediteranei între Grecia şi Egipt, care provoacă nemulţumirea ţării vecine Turcia.

În baza acestui tratat, Egiptul şi Grecia sunt de acum autorizate să obţină fiecare beneficii maxime din resursele disponibile în zona economică exclusivă (ZEE), în special din rezervele de petrol şi gaz.

Între timp, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală.

Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.

Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Josep Borrell, care a prezidat reuniunea, a afirmat că blocul comunitar este gata să sancţioneze navele turce şi să le blocheze accesul la porturile UE. În plus, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni contra economiei Turciei. ”Putem merge până la măsuri privitoare la activităţi sectoriale, unde economia turcă este legată de economia europeană”, a explicat demnitarul european.

Totuşi, Borrell şi ministrul de externe german Heiko Maas au precizat că Uniunea Europeană doreşte să ofere întâi o şansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare