Connect with us

U.E.

Președintele Franței Emmanuel Macron: Rezultatele alegerilor europarlamentare au arătat că europenii ”au ştiut să stăvilească ascensiunea naţionalismelor”

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a apreciat vineri că rezultatele alegerilor europarlamentare, care au cunoscut o mobilizare fără precedent în ultimii 20 de ani, au arătat că europenii ”au știut să stăvilească ascensiunea naționalismelor”, începând să răspundă ”crizei de eficacitate” a democrațiilor, informează AFP, citat de Agerpres.

”Mă uit la ultimele alegeri europene. În Europa, am ştiut să stăvilim acest val, această ascensiune a naţionalismelor”, a declarat preşedintele Macron în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de premierul canadian Justin Trudeau, la Palatul Elysee.

Citiți și:
După ultimul summit UE pentru Theresa May, Donald Tusk pune rezultatele alegerilor europene pe seama Brexit:”A fost un vaccin împotriva propagandei anti-UE și a știrilor false”

”Provocarea celor care duc ideea progresului în toate democraţiile, este, pe de o parte, provocarea eficacităţii, de a arăta că politicienii noştri schimbă viaţa oamenilor şi le permit să trăiască mai bine”, a analizat Macron.

”Aceasta înseamnă, de asemenea, să arătăm că avem o cale şi construim pe fiecare dintre domeniile sale – revoluţie digitală, schimbare ecologică şi teama privind migraţia – tranziţii ce îi permit fiecăruia să-şi găsească locul în societate”, a completat acesta.

”Uneori aceasta e mai dificil decât discursul urii, uneori este mai dificil decât să fii contra la tot, însă eu cred că această provocare este a noastră”, a insistat şeful statului francez.

”Obiectivul este în faţa noastră şi vom continua să ne înhămăm (la atingerea lui), fără a ceda nimic din valori şi principii”, a liderul de la Palatul Elysee.

Venind în completare, premierul canadian a spus că ”este o problemă ce ține de acțiuni concrete care să reducă din anxietățile cetățenilor, să demonstreze că instituțiile noastre, capacitățile noastre în calitate de societate sunt acolo tocmai pentru a oferi oportunităţi, pentru a face cu bine faţă marilor provocări cu care ne confruntăm”.

Marile partide ce domină în mod tradiţional Parlamentul European – PPE şi social-democraţii – au suferit pierderi importante la scrutinul din 26 mai, însă ascensiunea populistă de dreapta (circa 170 de locuri repartizate în trei grupuri, dintr-un total de 751 de locuri) a fost limitată, ecologiştii şi centriştii liberali înregistrând la rândul lor o puternică ascensiune.

În Franţa, după înfrângerea la mică diferenţă a listei sale – 22,42% comparativ cu 23,31% pentru Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) – preşedintele Macron se consideră în continuare în centrul jocului, după ce a făcut din “refondarea Europei” una dintre priorităţile sale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

Published

on

© European Union 2022

Extinderea UE a revenit în prim-planul agendei, iar pe măsură ce extinderea se revitalizează, trebuie depus un efort similar pentru a reforma Uniunea Europeană și procesul decizional, a transmis luni Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

„Pentru că o UE extinsă trebuie să fie, de asemenea, capabilă să acționeze. Extinderea rămâne unul dintre cele mai de succes instrumente de politică externă ale UE. Ea are criticile sale, fie că merge prea încet, fie că merge prea repede, fie că este prea tehnică sau că este ostatică a negocierilor politice. Dar faptele arată că extinderea a fost principala modalitate de organizare a continentului european, UE crescând constant de la 6 state membre în anii 1950 la 12, 15 și 27 de state membre în prezent”, a declarat Josep Borrell. 

Mai mult, acesta a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat istoria din mai multe puncte de vedere și a acutizat dezbaterea privind ordinea europeană și principiile care o susțin.

„Pentru multe țări, începând cu Ucraina, acesta este un moment strategic pentru a-și afirma aspirațiile de a adera la UE și pentru a obține recunoașterea ambițiilor lor. Liderii ucraineni au fost destul de expliciți că, împreună cu sprijinul militar pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești, obținerea statutului de candidat la UE a fost prioritatea lor principală. Un raționament asemănător îl vedeți și din partea guvernului Republicii Moldova. Și, în cele din urmă, îl vedem în cererea guvernului Georgiei și în zecile de mii de demonstranți georgieni care au ieșit pe străzile din Tbilisi săptămâna aceasta cu steaguri ale UE”, a continuat Josep Borrell. 

Oficialul european a amintit că și țările din Balcanii de Vest au cerut, „pe bună dreptate”, ca procesul lor de aderare să fie judecat pe baza propriilor merite.

„Au trecut aproape 20 de ani de când UE a declarat că viitorul Balcanilor de Vest este în cadrul UE, astfel încât un anumit grad de nerăbdare din partea lor este cel puțin de înțeles. Extinderea UE cu acele țări care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o favoare sau o concesie. Este în interesul nostru strategic”, a punctat șeful diplomației europene. 

De asemenea, Josep Borrell a precizat că o politică de extindere credibilă este o „investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică în întreaga Europă”.

„Există motive convingătoare pentru a include țările din Balcanii de Vest, pentru a acorda statutul de candidat Ucrainei și Moldovei și, sperăm, în curând și Georgiei. Dar, în egală măsură, este o nebunie să facem ca ceea ce nu funcționează la 27 de ani să devină complet nefuncțional în 30 de ani sau chiar mai mult”, a mai spus șeful diplomației UE. 

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți săptămâna trecută la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea astăzi, 27 iunie 2022, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, cu ocazia vizitei pe care acesta o efectuează la București, la invitația șefului diplomației române, se arată în comunicatul MAE.

Consultările politice dintre cei doi demnitari se vor axa pe modalitățile de diversificare a dialogului politic pe linia celor două ministere ale afacerilor externe, inclusiv privind modalitățile concrete de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia, precum și pe aspecte de interes privind problematica persoanelor aparținând minorităților naționale.

Consultările vor ocaziona, totodată, o amplă analiză a stadiului și perspectivelor de avansare a proiectelor de conectivitate de interes major pentru ambele state, îndeosebi în domeniile transport și energie, respectiv a proiectelor de cooperare economică și sectorială dintre România și Republica Serbia, inclusiv în domeniile energie, transport, turism, justiție, afaceri interne, educație, cultură, tineret, inclusiv din perspectiva oportunităților generate prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia.

De asemenea, cei doi miniștri vor efectua un schimb de vederi și evaluări cuprinzătoare privind situația de securitate din regiune, în contextul agresiunii armate a Federației Ruse la adresa Ucrainei.

La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Nikola Selaković vor semna Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii „Luceafărul” României, și respectiv Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniile educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Astfel, vizita oficială a ministrului afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, are loc și în contextul soluționării de către autoritățile sârbe a aspectelor pendinte privind atribuirea proprietății complexului „Luceafărul” din Vârșeț, Republica Serbia, către statul român, care a urmărit consecvent, prin demersuri politico-diplomatice, în ultimii ani acest obiectiv.

La finalul discuțiilor, cei doi demnitari vor susține declarații comune de presă.


Complexul „Luceafărul” cuprinde una din cele mai impozante clădiri din Vârșeț (R. Serbia), fiind localizat în centrul orașului, pe un teren de aproximativ 2.460 m2. Complexul “Luceafărul” a fost construit începând cu anul 1894 și dat în folosință în 1904 de elita românească din regiune – preoți, avocați, proprietari de terenuri. Destinația inițială a fost Banca Luceafărul, care a finanțat activitatea agricolă a românilor din zonă, dar a devenit în scurt timp epicentrul acțiunilor de promovare a identității culturale și spirituale românești în Voivodina. Complexul “Luceafărul” a aparținut românilor peste 50 de ani (1894-1947), generând și concentrând o efervescență culturală ce a conferit forță, coeziune și continuitate a tot ce este românesc în statul vecin într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric și politic.

Continue Reading

G7

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

Published

on

© No. 10/ Flickr

Prim-ministrul britanic Boris Johnson este interesat de proiectul francez al Comunităţii Politice Europene (CPE), care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, a transmis duminică Palatul Elysée, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, informează AFP.

Preşedintele francez a simţit “mult entuziasm” la Boris Johnson atunci când i-a evocat acestuia Comunitatea Politică Europeană, care ar permite să “ofere o direcţie cu britanicii”, a indicat Palatul Elysée, după discuţiile avute pe acest subiect în marja summitului G7 din Bavaria.

Boris Johnson i-a spus lui Macron că el a “avut această idee în 2016”, iar preşedintele francez i-a răspuns că, în acest caz, îi atribuie “paternitatea” ei.

“Este formidabil. Aceasta va permite să avem o abordare interguvernamentală, în care să-i reimplicăm pe britanici, Balcanii de Vest”, a menţionat preşedinţia franceză, după ce Macron a lansat în urmă cu o lună și jumătate această idee, invitându-i și pe britanici să se alăture.

Palatul Elysée a afirmat că Boris Johnson “vrea să aibă ceva în care să se discute în afara UE”, şi a reamintit că o primă reuniune a CPE la nivel de şefi de stat şi de guvern va avea loc în al doilea semestru al anului, sub preşedinţia cehă a Consiliului UE.

“Preşedintele a vorbit despre aceasta şi, desigur, suntem dispuşi să discutăm cu preşedintele şi cu colegii noştri din UE dacă ne vor furniza mai multe detalii”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.

“Studiem toate modalităţile de a ne apropia democraţiile şi o vom studia şi pe aceasta”, a adăugat el, precizând că nu a existat “nicio sugestie” că aceasta ar duce la o revenire asupra libertăţii de circulaţie căreia Brexitul i-a pus capăt.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.

De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL22 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA25 mins ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.29 mins ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA60 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G71 hour ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G716 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

INTERNAȚIONAL22 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending