Connect with us

U.E.

Președintele Franței Emmanuel Macron: Rezultatele alegerilor europarlamentare au arătat că europenii ”au ştiut să stăvilească ascensiunea naţionalismelor”

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a apreciat vineri că rezultatele alegerilor europarlamentare, care au cunoscut o mobilizare fără precedent în ultimii 20 de ani, au arătat că europenii ”au știut să stăvilească ascensiunea naționalismelor”, începând să răspundă ”crizei de eficacitate” a democrațiilor, informează AFP, citat de Agerpres.

”Mă uit la ultimele alegeri europene. În Europa, am ştiut să stăvilim acest val, această ascensiune a naţionalismelor”, a declarat preşedintele Macron în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de premierul canadian Justin Trudeau, la Palatul Elysee.

Citiți și:
După ultimul summit UE pentru Theresa May, Donald Tusk pune rezultatele alegerilor europene pe seama Brexit:”A fost un vaccin împotriva propagandei anti-UE și a știrilor false”

”Provocarea celor care duc ideea progresului în toate democraţiile, este, pe de o parte, provocarea eficacităţii, de a arăta că politicienii noştri schimbă viaţa oamenilor şi le permit să trăiască mai bine”, a analizat Macron.

”Aceasta înseamnă, de asemenea, să arătăm că avem o cale şi construim pe fiecare dintre domeniile sale – revoluţie digitală, schimbare ecologică şi teama privind migraţia – tranziţii ce îi permit fiecăruia să-şi găsească locul în societate”, a completat acesta.

”Uneori aceasta e mai dificil decât discursul urii, uneori este mai dificil decât să fii contra la tot, însă eu cred că această provocare este a noastră”, a insistat şeful statului francez.

”Obiectivul este în faţa noastră şi vom continua să ne înhămăm (la atingerea lui), fără a ceda nimic din valori şi principii”, a liderul de la Palatul Elysee.

Venind în completare, premierul canadian a spus că ”este o problemă ce ține de acțiuni concrete care să reducă din anxietățile cetățenilor, să demonstreze că instituțiile noastre, capacitățile noastre în calitate de societate sunt acolo tocmai pentru a oferi oportunităţi, pentru a face cu bine faţă marilor provocări cu care ne confruntăm”.

Marile partide ce domină în mod tradiţional Parlamentul European – PPE şi social-democraţii – au suferit pierderi importante la scrutinul din 26 mai, însă ascensiunea populistă de dreapta (circa 170 de locuri repartizate în trei grupuri, dintr-un total de 751 de locuri) a fost limitată, ecologiştii şi centriştii liberali înregistrând la rândul lor o puternică ascensiune.

În Franţa, după înfrângerea la mică diferenţă a listei sale – 22,42% comparativ cu 23,31% pentru Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) – preşedintele Macron se consideră în continuare în centrul jocului, după ce a făcut din “refondarea Europei” una dintre priorităţile sale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending