Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

“Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Premierul Albaniei, Edi Rama, s-a alăturat Italiei în lupta cu pandemia și a trimis o echipă medicală albaneză formată din 30 de medici și asistente, relatează Euronews.

Discursului premierului albanez a fost preluat pe pagina de Facebook a premierului italian, Giuseppe Conte, în semn de mulțumire.

”Astăzi suntem cu toții italieni, iar în acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”, a transmis emoționat premierul albanez.

Albania a trimis o echipă de 30 de medici și asistente în Italia, țara cea mai afectată din Europa, pe fondul pandemiei COVID-19. Medicii albanezi vor merge în regiunea Lombardia din Italia “pentru a-și ajuta colegii italieni”, a mai spus Rama.

Să nu uităm că în luna noiembrie a anului 2019, Albania a trecut prin momente dificile după ce a fost afectată de un cutremur de 6.3 grade pe scara richter, perioadă în care au murit 51 de persoane, alte 900 au fost rănite, iar ajutorul Uniunii Europene nu a întârziat să apară.

Echipe din Italia, România și Grecia au fost alături de autoritățile din Albania, iar Uniunea Europeană împreună cu donatorii  internaționali au strâns și au donat Albaniei 1.15 miliarde de euro pentru reconstrucția de după cutremur.