Pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, UE trebuie să favorizeze strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde, afirmă șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-un articol de opinie privind politica energetică a UE, în contextul publicării REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru eliminarea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și facilitarea tranziției ecologice.
„În prezent, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Europei, cu peste 40% din consumul nostru. Dorim să punem capăt acestei dependențe până în 2027. Cea mai mare parte a gazului și a petrolului pe care le importăm din Rusia va fi înlocuită cu surse regenerabile sau cu eficiență și economii de energie. Noi produse de bază, cum ar fi hidrogenul, vor deveni mai relevante și vor fi comercializate la nivel internațional. În calitate de UE, pentru a înlocui importurile de gaze din Rusia, trebuie să favorizăm strategii care să cuprindă atât gazele naturale, cât și hidrogenul verde, pentru a reduce la minimum riscul așa-numitelor <<active blocate>>”, scrie Josep Borrell.
Planul REPowerEU, prezentat miercuri de Comisie, în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu, va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.
Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.
Potrivit șefului diplomației UE, utilizarea pe scară largă a hidrogenului pentru producția de energie „va schimba echilibrul global al puterii, deoarece capacitatea de a produce hidrogen din surse regenerabile este distribuită mult mai uniform decât cea de a produce petrol și gaze”.

© Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile (IRENA): Potențialul tehnic de producere a hidrogenului verde sub 1,5 USD/kg până în 2050, în EJ
Planul REPowerEU prevede o cantitate suplimentară de 20 de milioane de tone de hidrogen regenerabil până în 2030 pentru a înlocui gazul rusesc, inclusiv 10 milioane de tone de hidrogen importat.
În ceea ce privește aprovizionarea cu hidrogen ecologic, Borrell menționează că UE lucrează la un Parteneriat Mediteranean pentru Hidrogen Verde, care ar trebui să fie primul pas pentru o cooperare mai largă în domeniul hidrogenului regenerabil între Europa, Africa și Golf, o altă zonă cu resurse abundente pentru producerea de hidrogen. Africa de Sud și Namibia își dezvoltă, de asemenea, sectorul hidrogenului regenerabil și au atras interesul industriei UE.
„Cooperarea privind aprovizionarea cu hidrogen verde presupune promovarea consumului local de energie electrică și hidrogen din surse regenerabile și dezvoltarea industriilor verzi în țările partenere”, precizează oficialul european.
Potrivit acestuia, cadrul de reglementare al UE pentru hidrogen este cel mai avansat la nivel mondial. „Pe baza acestuia, ar trebui să conducem la dezvoltarea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme, iar pentru a o demara, UE ia în considerare lansarea unei Facilități Europene Globale pentru Hidrogen”, adaugă Borrell.
Cu toate acestea, șeful diplomației europene avertizează asupra necesității de a echilibra eliminarea dependenței de gazul rusesc pe termen lung, reprezentată de utilizarea tehnologiilor verzi, precum hidrogenul, cu cea pe termen scurt, cea din urmă presupunând importuri crescute de gaz din alte surse pe termen scurt. În acest sens, Borrell subliniază că „trebuie să găsim noi furnizori într-un mod coordonat”, fiind, astfel, „logic să încercăm să reproducem ambiția programului comun de achiziție de vaccinuri prin dezvoltarea unui <<mecanism comun de achiziție>> care să negocieze și să contracteze achizițiile de gaze în numele statelor membre participante”. „Nu am ajuns încă acolo, dar, deocamdată, am lansat o Platformă UE pentru Achiziționarea de Energie, deschisă, de asemenea, Ucrainei, Moldovei, Georgiei și Balcanilor de Vest, pentru a ne coordona eforturile și a facilita achizițiile comune de gaz și hidrogen”, amintește înaltul oficial.
Astfel, Borrell menționează că diversificarea aprovizionării este în curs de desfășurare atât pentru GNL, cât și pentru gazul natural distribuit prin conducte.

© EEAS
„Comisia Europeană și SUA au convenit deja asupra unor livrări suplimentare de gaz natural lichefiat (GNL) prin intermediul exporturilor americane, dar și cu alți parteneri. De asemenea, lucrăm cu Canada la posibile livrări de GNL și hidrogen. Înainte de această vară, UE își propune să încheie un acord trilateral cu Egiptul și Israelul privind aprovizionarea Europei cu GNL. Japonia și Coreea au redirecționat deja o serie de încărcături de GNL către Europa, iar Qatar este pregătit să faciliteze schimburile cu țările asiatice. Țările din Africa Subsahariană, în special din Africa de Vest, precum Nigeria (care furnizează deja 15% din importurile UE din 2021), Senegal și Angola, oferă, de asemenea, un potențial de GNL neexploatat”.
„În ceea ce privește gazul prin conducte, Norvegia și-a mărit deja livrările către Europa, iar Algeria și Azerbaidjanul și-au exprimat disponibilitatea de a face același lucru. Creșterea capacității gazoductului transadriatic (TAP) ar spori, de asemenea, aprovizionarea cu gaze a UE și a Balcanilor de Vest”, adaugă șeful diplomației UE.
De asemenea, aceste livrări suplimentare de gaze ar trebui să fie însoțite de combaterea scurgerilor de metan, este de părere Josep Borrell, informând că, pentru a favoriza acest lucru, UE este pregătită să instituie sisteme reciproc avantajoase de tipul „Tu colectezi/noi cumpărăm”.
„Cel puțin 46 miliarde de metri cubi de gaze naturale se pierd în fiecare an în țările care ar putea aproviziona UE din cauza evacuărilor și arderilor. Până la 70 % din aceste emisii de metan din sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui ar putea fi oprite cu ajutorul tehnologiei actuale, iar aproape jumătate dintre ele fără niciun cost”, explică acesta.
În cele din urmă, șeful diplomației europene amintește că „energia a fost întotdeauna o problemă geopolitică centrală și, odată cu războiul împotriva Ucrainei și lupta împotriva schimbărilor climatice, a devenit mai accentuată ca niciodată”. În acest sens, el îndeamnă la transformarea slăbiciunii actuale a UE, adică dependența de combustibilii fosili importați, în special din Rusia, într-un punct forte „prin accelerarea propriei noastre tranziții ecologice și prin preluarea rolului de lider în tranziția globală și prin sprijinirea țărilor emergente și în curs de dezvoltare în gestionarea acestei schimbări”.