Connect with us

POLITICĂ

Președintele Iohannis, interviu pentru televiziunea croată: ”Lupta anti-corupție eficientă din România ne-a arătat un lucru foarte trist: mulți politicieni sunt corupți sau acuzați de corupție”

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat între 15-16 iunie o vizită oficială în Croația, prima astfel de deplasare a unui președinte român de când Zagreb-ul a devenit membru al Uniunii Europene. 

În acest context, șeful statului a acordat la București, în marja vizitei oficiale, un interviu pentru televiziunea publică croată HTV4. Klaus Iohannis a vorbit despre importanța relațiilor româno-croate, aderarea la Schengen, problemele de corupție și activitatea DNA, aderarea la euro, președinția Consiliului UE din 2019 și popularitatea sa din social media.

Screenshot 2015-06-16 15.50.07

Reporter: Bună seara, domnule președinte. Mulțumim că ne-ați primit în Palatul Prezidențial!

Klaus Iohannis: Bună seara! Bun venit în România! Bun venit la Cotroceni!

Reporter: Vizita dumneavoastră în Croația va fi cea de-a treia vizită oficială de la începutul mandatului prezidențial al doamnei Kolinda Grabar-Kitarović și una dintre primele vizite pe care dumneavoastră o efectuați de la începutul mandatului. În acest sens, poate fi această vizită percepută ca un semn pentru consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale dintre țările noastre, ținând cont de apartenența noastră comună la NATO și UE?

Klaus Iohannis: Această vizită este prima a unui președinte român de când Croația este membru al UE. Cred că este un bun prilej pentru consolidarea relațiilor dintre România și Croația. Avem un nivel bun al schimburilor comerciale, cu o creștere de 13-14%. Acesta este un semn foarte bun, dar, în opinia mea, putem avea un nivel și mai îmbunătățit.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante probleme pe care România și Croația le pot promova împreună la nivel regional, european și internațional?

Klaus Iohannis: Atât Croația, cât și România consideră că statele din Balcanii de Vest trebuie să devină membrii ai Uniunii Europene. Ambele țări promovează acest lucru și dorim să ne ajutăm partenerii din Balcanii de Vest să întreprindă pașii necesari cât mai repede cu putință. Acesta este un important interes comun. De pildă, dacă luăm în considerare, avem, de asemenea, interese comune foarte importante cu privire la regiunea noastră. Țări precum România și Croația ce fac parte din flancul estic al NATO au multe în comun, dar pentru avea o abordare comună este necesară o mai bună colaborare regională, lucru pe care îl putem realiza împreună.

Reporter: Aderarea la zona euro în 2019 este un obiectiv strategic al politicii guvernamentale românești. România îndeplinește cu succes criteriile de convergență.

Klaus Iohannis: După părerea mea, în ceea ce privește Uniunea Europeană, România are un scop major: să devină un membru integrat pe deplin. Acest lucru presupune două direcții de acțiune: un proiect mai mic (aderarea la Schengen) și unul mai mare (adoptarea monedei euro). Noi avem acest proiect de ceva vreme. El nu este unul nou, întrucât fiecare stat membru acceptă că la un moment dat va adera la euro. Noi considerăm că anul 2019 este foarte ambițions, dar fezabil. Acest proiect este oportun, deoarece în a doua jumătate a anului 2019 vom deține președinția semestrială a Consiliului UE. România nu este numai dispusă să devină un membru important al UE, ci este pregătită pentru acest lucru.

Reporter: Cu privire la intrarea României în spațiul Schengen mai multe țări doresc înregistrarea unui progres mai puternic prin intermediul MCV, în special în domeniul justiției. A devenit aderarea la Schengen o problemă psihologică pentru clasa politică românească?

Klaus Iohannis: Nu este o problemă psihologică, dar este, cu siguranță, importantă pentru noi. România acum acționează ca un membru de facto al spațiului Schengen și avem foarte bune rezultate în combaterea terorismului, contracararea contra-spionajului și așa mai departe. Pe de altă parte, România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la Schengen din 2011. Faptul că anumite considerații politice au oprit drumul României și al Bulgariei spre Schengen trebuie să conducă spre generarea unor soluții. De la începutul implementării MCV am realizat multe obiective. Mai avem o parte din drum de parcurs, dar considerăm că în timpul mandatului acestei Comisii vom păși spre faza de ieșire de sub acest mecanism de monitorizare

Reporter: Promisiunea dumneavoastră din campania electorală de a lupta împotriva corupției v-a ajutat să deveniți cel mai popular politician european pe rețeaua de socializare Facebook. La acest moment aveți aproximativ 1.5 milioane de susținători și este pentru prima dată în istoria României când revoluția nu a fost pe stradă, ci pe Facebook. 

Klaus Iohannis: Da, în pofida vârstei mele cred că sunt un nou tip de politician în România și prin intermediul sprijinului pe care îl acord acestor instituții cu privire la lupta împotriva corupției. Am avut deja rezultate notabile și continuăm. Nu este ceva ce urmează a fi finalizat până la sfârșitul anului acesta sau cel următor. Lupta împotriva corupției este o poveste fără sfârșit, dar România, în acest moment, este într-o perioadă delicată cu părți mai puțin bune. Sunt convins că România va continua să lupte eficient împotriva corupției, iar peste câțiva ani vom putea spune că mare parte din acest război a fost câștigat și că vom continua să prevenim răspândirea corupției.

Reporter: În 2014, Direcția Națională Anticorupție a rezolvat mai mult de 9100 de cazuri. Vorbim de nume sonore de politicieni investigați de DNA. În 2014 instituția a confiscat peste 300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă de 13 ori bugetul anual al DNA. Asta înseamnă că instituții precum DNA sunt sprijinite în aceast luptă împotriva corupției?

Klaus Iohannis: Eu, categoric, sprijin aceste instituții și susțin DNA în lupta anti-corupție. Numărul mare de cazuri pe care l-ați menționat arată un lucru foarte trist: mulți politicieni sunt corupți sau acuzați de corupție, ca să mă exprim corect din punct de vedere politic. Pe de altă parte, acest număr arată și că lupta anti-corupție este foarte eficientă. Cred că vom reuși să continuăm acest ritm sau chiar să-l sporim.

Reporter: Prima zi a mandatului dumneavoastră de președinte a reprezentat și comemorarea a 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste. Este știut faptul că românii nu cunoscut anumite aspecte ale istoriei lor recente. Sunteți un susținător al unui muzeu al comunismului pentru a arăta atrocitățile comise de regimul Ceaușescu.

Klaus Iohannis: Nu sunt primul care a venit cu această idee, dar cred că este foarte important să punem bazele unui astfel de proiect. Cred că există două motive majore pentru care este necesar un muzeu al comunismului care să ilustreze ororile comunismului. În primul rând, oamenii tind să uite. Nu foarte mulți oameni îș amintesc anii comunismului. Generația tânără nu are suficiente informații despre ce a însemnat comunismul, de ce a fost un sistem rău și care a fost rezultatul. Pe de altă parte, România nu a atins faza reconcilierii cu propriu său trecut și fără aceasta vom avea probleme în continuitatea noastră istorică. Din aceste două motive importante avem nevoie de un muzeu al comunismului în România.

Reporter: Toate societățile ce au trecut printr-o perioadă de tranziție au avut de-a face cu lustrația.

Klaus Iohannis: Lustrația a fost, din păcate, unul dintre lucrurile pe care nu le-am putut realiza rapid. În opinia mea, la începutul anilo 1990 ar fi fost o bună perioadă pentru lustrație. Nu s-a întâmplat în România și nici în Croația. În opinia mea acum este prea târziu.

Reporter: Chiar dacă a trecut mult timp de la momentul 1989, în societatea europeană, România încă este cunoscută pentru epoca Ceaușeșcu sau istorisile despre Dracula. Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi sunt cazuri particulare. Sau peisajul geografic și producția de vin. De ce a fost dificil de creat un brand mai bun pentru România?

Klaus Iohannis: Pentru a promova un produs într-o țară ai nevoie de un program, de o abordare profesionistă și trebuie să pui asta în practică, lucru care nu s-a întâmplat în România. Am avut mai multe încercări de creare a unui brand românesc dar nu o abordare serioasă de a ne promova, de exemplu, ca o destinație turistică. România are un potențial imens, doar că nu am reușit să ne promovăm.

Reporter: Domnule președinte Iohannis vă mulțumesc pentru interviu!

Klaus Iohannis: Vă mulțumesc foarte mult!

Toate detaliile de la vizita președintelui României în Croația sunt disponibile pe CaleaEuropeana.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Premierul Ludovic Orban afirmă că trebuie îndeplinite toate recomandările Comisiei Europene şi respectate principiile şi valorile europene

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, arătând că este timpul ca ceva să se schimbe, ”pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

“Astăzi, când România marchează Ziua Justiţiei, este un bun prilej să reflectăm asupra parcursului recent al Justiţiei române, mai ales că 2020 este ultimul an cuprins în strategia actuală de dezvoltare a sistemului judiciar. Au fost şi paşi înainte, pe care trebuie să-i consolidăm, dar trebuie să analizăm obiectiv şi ceea ce nu s-a făcut din motive care ţin atât de mediul judiciar, cât şi de climatul politico-legislativ din ultimii ani. Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenţei Justiţiei, presiuni făcute asupra unor magistraţi şi imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiţiei şi au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar”, a precizat prim-ministrul, într-un mesaj transmis de Guvern.

El consideră că ”este timpul ca ceva să se schimbe, pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

”Cetăţenii şi-au exprimat clar opinia în acest sens, la referendumul privind legile Justiţiei desfăşurat anul trecut, iar clasa politică şi toţi factorii decizionali trebuie să ţină cont de vocea lor. Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea şi ţine de noi toţi – cei din mediul politic şi cel instituţional – să oprim orice fel de imixtiune din exteriorul ei şi să veghem la respectarea criteriilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitate şi neimplicare politică în domeniul Justiţiei, aşa cum este firesc în orice stat de drept”, a menţionat Orban.

În context, şeful Guvernului a anunţat că Executivul pregăteşte o iniţiativă legislativă prin care ”să se repare ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei”.

”Aşa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o iniţiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei şi vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forţe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri. În ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi planul de acţiune aferent care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să ne raportăm la obiective realiste, care să ţină cont de stadiul în care ne aflăm acum”, a adăugat acesta.

În opinia acestuia, eforturile pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal trebuie să vină şi din interiorul sistemului judiciar, care nu trebuie să mai permită sub nicio formă interferenţe de orice natură în actul de justiţie.

”Să nu mai avem situaţii în care anumite dosare să treneze, pentru ca legea să fie cu adevărat lege pentru toţi în România. Concomitent, acest lucru înseamnă îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene şi asumarea ireversibilă a respectării principiilor şi valorilor europene. Apreciez munca tuturor profesioniştilor din acest domeniu, judecători, procurori, avocaţi, grefieri şi toate celelalte profesii juridice, am încredere că vor acţiona în spiritul suprem al legii şi al dreptăţii şi le urez succes în nobila lor misiune”, a transmis Ludovic Orban.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Președintele Klaus Iohannis reafirmă prioritatea luptei împotriva corupției: Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări benefice la nivelul întregii societăți

Published

on

© Administrația Prezidențială

Lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și trebuie ferm combătut, a afirmat, duminică, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj trimis cu ocazia Zilei Justiției.

“Cu ocazia Zilei Justiției, felicit întregul personal din sistemul judiciar pentru activitatea pe care o desfășoară, mai ales în contextul dificil provocat de epidemia de COVID-19. Justiția are misiunea de a apăra drepturile, libertățile fundamentale și interesele legitime ale cetățenilor. Perioada traversată de România în ultimele luni și criza cu care se confruntă întreaga lume au adus cu sine transformări profunde în societățile noastre, iar protejarea dreptului la viață și a dreptului la sănătate a căpătat noi valențe”, a spus președintele, conform unui mesaj remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a arătat că ultimele luni au generat schimbări care anterior erau greu de imaginat în domeniul justiției, iar tranziția spre mediul online ca mijloc de soluționare a litigiilor sau plusul de eficiență adus pentru justițiabili și pentru personalul din domeniul justiției sunt dovezi clare că folosirea noilor tehnologii și a beneficiilor acestora pentru înfăptuirea actului de justiție trebuie să devină o regulă, iar nu o excepție.

“Noile standarde atinse înseamnă, de fapt, o democrație mai funcțională, motiv pentru care încurajez toți actorii din sistemul judiciar să continue cu hotărâre eforturile în această direcție. Criza traversată a avut un impact puternic asupra profesiilor liberale și asupra economiei în general. Nu trebuie să uităm, însă, că în spatele codurilor de procedură și al dreptului material se află destinele oamenilor, iar valorile care călăuzesc activitatea tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție trebuie să rămână aceleași: dreptate, integritate, profesionalism, adevăr, umanitate, curaj. Doar prin respectarea acestor valori, justiția contribuie la construirea încrederii în stat și în lege”, a afirmat Iohannis.

Președintele a mai subliniat că în ultimii ani, agenda publică a fost dominată de încercări repetate de a subordona justiția politicului, iar întreaga energie a forțelor democratice din România s-a concentrat pe stoparea unor astfel de demersuri.

“A venit momentul ca tot acest potențial de schimbare și îmbunătățire a justiției, ca serviciu public, să fie valorificat într-un demers constructiv. Nevoia unei infrastructuri adecvate, o legislație clară, coerentă și predictibilă, un dialog constant și onest în interiorul sistemului judiciar și construirea unui consens cu privire la prioritățile acestuia sunt aspecte asupra cărora nu mai pot exista întârzieri. Totodată, lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și, de aceea, trebuie ferm combătut. Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți“, a spus Klaus Iohannis.

Președintele a transmis, în finalul mesajului său, întregul sprijin “tuturor celor care, în ciuda dificultăților întâmpinate sau riscurilor la care s-au expus, au rămas dedicați misiunii nobile a profesiei pe care au îmbrățișat-o, contribuind la un deziderat mereu actual în viața unui stat – o societate mai dreaptă”.

 “La mulți ani cu ocazia Zilei Justiției!”, a conchis Iohannis.

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta fiind marcată la 5 iulie. A fost instituită în anul 1994, prin Hotărârea nr. 364 a Guvernului României. Are menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept. Constituie, totodată, şi un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Independenței SUA: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA este mai puternic ca oricând

Published

on

© MAE

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii este mai puternic ca oricând, a afirmat, sâmbătă, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un mesaj cu prilejul împlinirii a 244 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA.

“La mulți de ani de 4 iulie și felicitări prietenilor și aliaților noștri din SUA. Parteneriatul Strategic dintre România și SUA este mai puternic ca oricând. Aștept cu nerăbdare să consolidăm mai departe cooperarea noastră excelență în beneficiul cetățenilor noștri”, a scris Aurescu, pe contul său de Twitter.

De altfel, șeful diplomației române a făcut săptămâna trecută un schimb de scrisori cu omologul său american, Mike Pompeo, în contextul aniversării anul acesta a 140 de ani de relații diplomatice între România și SUA. 

Mai mult, săptămâna viitoare, la 11 iulie, România și SUA marchează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Statele Unite ale Americii celebrează la 4 iulie împlinirea a 244 de ani de la semnarea Declarației de Independență prin care cele 13 colonii din America de Nord își declarau independența față de Marea Britanie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending