Connect with us

POLITICĂ

Președintele Iohannis, interviu pentru televiziunea croată: ”Lupta anti-corupție eficientă din România ne-a arătat un lucru foarte trist: mulți politicieni sunt corupți sau acuzați de corupție”

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat între 15-16 iunie o vizită oficială în Croația, prima astfel de deplasare a unui președinte român de când Zagreb-ul a devenit membru al Uniunii Europene. 

În acest context, șeful statului a acordat la București, în marja vizitei oficiale, un interviu pentru televiziunea publică croată HTV4. Klaus Iohannis a vorbit despre importanța relațiilor româno-croate, aderarea la Schengen, problemele de corupție și activitatea DNA, aderarea la euro, președinția Consiliului UE din 2019 și popularitatea sa din social media.

Screenshot 2015-06-16 15.50.07

Reporter: Bună seara, domnule președinte. Mulțumim că ne-ați primit în Palatul Prezidențial!

Klaus Iohannis: Bună seara! Bun venit în România! Bun venit la Cotroceni!

Reporter: Vizita dumneavoastră în Croația va fi cea de-a treia vizită oficială de la începutul mandatului prezidențial al doamnei Kolinda Grabar-Kitarović și una dintre primele vizite pe care dumneavoastră o efectuați de la începutul mandatului. În acest sens, poate fi această vizită percepută ca un semn pentru consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale dintre țările noastre, ținând cont de apartenența noastră comună la NATO și UE?

Klaus Iohannis: Această vizită este prima a unui președinte român de când Croația este membru al UE. Cred că este un bun prilej pentru consolidarea relațiilor dintre România și Croația. Avem un nivel bun al schimburilor comerciale, cu o creștere de 13-14%. Acesta este un semn foarte bun, dar, în opinia mea, putem avea un nivel și mai îmbunătățit.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante probleme pe care România și Croația le pot promova împreună la nivel regional, european și internațional?

Klaus Iohannis: Atât Croația, cât și România consideră că statele din Balcanii de Vest trebuie să devină membrii ai Uniunii Europene. Ambele țări promovează acest lucru și dorim să ne ajutăm partenerii din Balcanii de Vest să întreprindă pașii necesari cât mai repede cu putință. Acesta este un important interes comun. De pildă, dacă luăm în considerare, avem, de asemenea, interese comune foarte importante cu privire la regiunea noastră. Țări precum România și Croația ce fac parte din flancul estic al NATO au multe în comun, dar pentru avea o abordare comună este necesară o mai bună colaborare regională, lucru pe care îl putem realiza împreună.

Reporter: Aderarea la zona euro în 2019 este un obiectiv strategic al politicii guvernamentale românești. România îndeplinește cu succes criteriile de convergență.

Klaus Iohannis: După părerea mea, în ceea ce privește Uniunea Europeană, România are un scop major: să devină un membru integrat pe deplin. Acest lucru presupune două direcții de acțiune: un proiect mai mic (aderarea la Schengen) și unul mai mare (adoptarea monedei euro). Noi avem acest proiect de ceva vreme. El nu este unul nou, întrucât fiecare stat membru acceptă că la un moment dat va adera la euro. Noi considerăm că anul 2019 este foarte ambițions, dar fezabil. Acest proiect este oportun, deoarece în a doua jumătate a anului 2019 vom deține președinția semestrială a Consiliului UE. România nu este numai dispusă să devină un membru important al UE, ci este pregătită pentru acest lucru.

Reporter: Cu privire la intrarea României în spațiul Schengen mai multe țări doresc înregistrarea unui progres mai puternic prin intermediul MCV, în special în domeniul justiției. A devenit aderarea la Schengen o problemă psihologică pentru clasa politică românească?

Klaus Iohannis: Nu este o problemă psihologică, dar este, cu siguranță, importantă pentru noi. România acum acționează ca un membru de facto al spațiului Schengen și avem foarte bune rezultate în combaterea terorismului, contracararea contra-spionajului și așa mai departe. Pe de altă parte, România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la Schengen din 2011. Faptul că anumite considerații politice au oprit drumul României și al Bulgariei spre Schengen trebuie să conducă spre generarea unor soluții. De la începutul implementării MCV am realizat multe obiective. Mai avem o parte din drum de parcurs, dar considerăm că în timpul mandatului acestei Comisii vom păși spre faza de ieșire de sub acest mecanism de monitorizare

Reporter: Promisiunea dumneavoastră din campania electorală de a lupta împotriva corupției v-a ajutat să deveniți cel mai popular politician european pe rețeaua de socializare Facebook. La acest moment aveți aproximativ 1.5 milioane de susținători și este pentru prima dată în istoria României când revoluția nu a fost pe stradă, ci pe Facebook. 

Klaus Iohannis: Da, în pofida vârstei mele cred că sunt un nou tip de politician în România și prin intermediul sprijinului pe care îl acord acestor instituții cu privire la lupta împotriva corupției. Am avut deja rezultate notabile și continuăm. Nu este ceva ce urmează a fi finalizat până la sfârșitul anului acesta sau cel următor. Lupta împotriva corupției este o poveste fără sfârșit, dar România, în acest moment, este într-o perioadă delicată cu părți mai puțin bune. Sunt convins că România va continua să lupte eficient împotriva corupției, iar peste câțiva ani vom putea spune că mare parte din acest război a fost câștigat și că vom continua să prevenim răspândirea corupției.

Reporter: În 2014, Direcția Națională Anticorupție a rezolvat mai mult de 9100 de cazuri. Vorbim de nume sonore de politicieni investigați de DNA. În 2014 instituția a confiscat peste 300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă de 13 ori bugetul anual al DNA. Asta înseamnă că instituții precum DNA sunt sprijinite în aceast luptă împotriva corupției?

Klaus Iohannis: Eu, categoric, sprijin aceste instituții și susțin DNA în lupta anti-corupție. Numărul mare de cazuri pe care l-ați menționat arată un lucru foarte trist: mulți politicieni sunt corupți sau acuzați de corupție, ca să mă exprim corect din punct de vedere politic. Pe de altă parte, acest număr arată și că lupta anti-corupție este foarte eficientă. Cred că vom reuși să continuăm acest ritm sau chiar să-l sporim.

Reporter: Prima zi a mandatului dumneavoastră de președinte a reprezentat și comemorarea a 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste. Este știut faptul că românii nu cunoscut anumite aspecte ale istoriei lor recente. Sunteți un susținător al unui muzeu al comunismului pentru a arăta atrocitățile comise de regimul Ceaușescu.

Klaus Iohannis: Nu sunt primul care a venit cu această idee, dar cred că este foarte important să punem bazele unui astfel de proiect. Cred că există două motive majore pentru care este necesar un muzeu al comunismului care să ilustreze ororile comunismului. În primul rând, oamenii tind să uite. Nu foarte mulți oameni îș amintesc anii comunismului. Generația tânără nu are suficiente informații despre ce a însemnat comunismul, de ce a fost un sistem rău și care a fost rezultatul. Pe de altă parte, România nu a atins faza reconcilierii cu propriu său trecut și fără aceasta vom avea probleme în continuitatea noastră istorică. Din aceste două motive importante avem nevoie de un muzeu al comunismului în România.

Reporter: Toate societățile ce au trecut printr-o perioadă de tranziție au avut de-a face cu lustrația.

Klaus Iohannis: Lustrația a fost, din păcate, unul dintre lucrurile pe care nu le-am putut realiza rapid. În opinia mea, la începutul anilo 1990 ar fi fost o bună perioadă pentru lustrație. Nu s-a întâmplat în România și nici în Croația. În opinia mea acum este prea târziu.

Reporter: Chiar dacă a trecut mult timp de la momentul 1989, în societatea europeană, România încă este cunoscută pentru epoca Ceaușeșcu sau istorisile despre Dracula. Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi sunt cazuri particulare. Sau peisajul geografic și producția de vin. De ce a fost dificil de creat un brand mai bun pentru România?

Klaus Iohannis: Pentru a promova un produs într-o țară ai nevoie de un program, de o abordare profesionistă și trebuie să pui asta în practică, lucru care nu s-a întâmplat în România. Am avut mai multe încercări de creare a unui brand românesc dar nu o abordare serioasă de a ne promova, de exemplu, ca o destinație turistică. România are un potențial imens, doar că nu am reușit să ne promovăm.

Reporter: Domnule președinte Iohannis vă mulțumesc pentru interviu!

Klaus Iohannis: Vă mulțumesc foarte mult!

Toate detaliile de la vizita președintelui României în Croația sunt disponibile pe CaleaEuropeana.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

Published

on

© Alexandru Nazare/ Facebook

Ministrul german al Finanţelor şi-a exprimat susţinerea pentru ca România să primească invitaţia de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a scris vineri, pe Facebook, ministrul Finanţelor din România, Alexandru Nazare.

“Am discutat joi seara, pentru a doua oară de la începutul anului, cu ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, despre stadiul implementării PNRR, precum şi despre perspectivele economiilor europene în acest an, care stau în continuare sub semnul pandemiei Covid-19. Totodată, am reiterat solicitarea de sprijin în vederea aderării României la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)”, a precizat ministrul român.

Acesta consideră că România a făcut progrese semnificative şi că suntem într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte procesul de aderare, care trebuie să vină ca o recunoaştere clară a eforturilor României de până acum.

Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. M-a bucurat să constat că poziţia ministrului german de Finanţe este una pozitivă faţă de eforturile României din ultima perioadă, exprimându-şi susţinerea pentru ţara noastră în vederea obţinerii invitaţiei de aderare la OCDE“, a continuat Nazare.

Totodată, Olaf Scholz a menţionat că statele membre trebuie să ratifice cât mai curând deciziile privind sistemul de resurse proprii în vederea accelerării procesului de operaţionalizare a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă la nivelul UE, se mai arată în postarea ministrului român de Finanţe.

De altfel, în prima lor convorbire telefonică din luna ianuarie, cei doi omologi au discutat și atunci despre operaționalizarea Mecanismului de Redresare si Reziliență (MRR) la nivelul statelor membre UE, nucleul de 672,5 miliarde de euro din cadrul fondului de redresare Next Generation.

În ce privește aderarea României la OCDE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat cu viitorul secretar general al OCDE despre obiectivul strategic al aderării țării noastre la organizație, același subiect fiind abordat și cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic al politicii externe române, inclus în actualul program de guvernare. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017, precizează MAE.

În prezent, OCDE se află într-un proces de reformă internă de simplificare a procedurilor de decizie între membrii săi şi de revizuire a rolului său global în promovarea dezvoltării sustenabile în actualul context de instabilitate economică. Această reformă internă ar putea include pe termen scurt şi organizarea unui nou proces de extindere.

Continue Reading

POLITICĂ

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul finanțelor publice Alexandru Nazare au anunțat vineri seară că agenţia de rating Standard and Poor’s a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil, șeful Guvernului calificând acest anunț drept “vești fantastice pentru români”.

“Vești fantastice pentru români! Am promis, am făcut. România apreciată de S&P cu modificarea perspectivei de la negativ la STABIL. Am luat și continuăm să luăm cele mai bune măsuri pentru economie”, a scris Cîțu, pe Facebook.

Obiectivul de relansare economică pe care ni l-am asumat în acest an este validat și de agenția de rating Standard & Poor’s, care a anunțat îmbunătățirea perspectivei de la “negativ” la “stabil” aferentă ratingului acordat datoriei guvernamentale a României pe termen lung și scurt în monedă locală și valută, a anunțat și ministrul finanțelor Alexandra Nazare.

Potrivit oficialului, aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de Standard & Poor’s din noiembrie 2013.

“Decizia Standard & Poor’s reprezintă o dovadă a recunoașterii internaționale a eforturilor României de consolidare fiscal-bugetară și confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte, necesare pentru țara noastră și așteptate de către partenerii externi. Totodată, am remarcat și estimările pozitive ale agenției referitoare la potențialul de creștere economică a României pe termen mediu. Este un semnal excelent, care ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul cel bun, dar nu înseamnă că am ajuns deja acolo, eforturile trebuie continuate. Vom merge mai departe atât cu implementarea măsurilor destinate înlăturării efectelor negative ale pandemiei Covid-19 și relansării economiei, cât și cu politica fiscal-bugetară prudentă care să asigure înscrierea României în țintele asumate”, a mai precizat Nazare, într-o postare pe Facebook.

Agenţia americană de rating Standard and Poor’s a îmbunătăţit vineri seară perspectiva de rating a României de la negative la stabil, ceea ce reprezintă un pas înainte pentru guvernul Cîţu, în încercarea de a stabiliza finanţele publice ale României, care s-au înrăutăţit după criza COVID-19.

S&P spune că stoparea creşterii pensiilor , reducerea deficitului bugetar şi perspectiva unei stabilizări a datoriei publice la 50% în PIB până în 2023 sunt principalele motive pentru care a îmbunătăţit perspectiva de rating.

“În opinia noastră, decizia guvernului de a retrage legislaţia anterioară costisitoare privind pensiile va fi cheia pentru atingerea stabilităţii bugetare şi evaluăm agenda sa de consolidare pe termen mediu ca fiind credibilă”, spun cei de la Standard and Poor’s, potrivit Ziarul Financiar.

Continue Reading

POLITICĂ

Ioana Constantin (PMP): Urmează alegeri anticipate în R. Moldova. Drumul acestei țări trebuie să fie doar alături de România și Uniunea Europeană

Published

on

© Ioana Constantin - Facebook

Drumul Republicii Moldova trebuie să fie doar alături de România și Uniunea Europeană, a transmis Ioana Constantin (PMP), în contextul alegerilor anticipate ce urmează să aibă loc în Republica Moldova. 

„Este singura soluție pentru prosperitate și siguranță. Republica Moldova trebuie să se rupă de orice influențe ale Moscovei și de toți politicienii care stau cu capul plecat în fața Rusiei”, a scris aceasta, pe Facebook.

Ioana Constantin a subliniat că românii de peste Prut, își doresc dezvoltare, locuri de muncă bine plătite acasă,  școli, spitale, drumuri și libertate.

„Prosperitate și democrație. Pentru asta e nevoie de politicieni pro-occidentali”, a conchis aceasta. 

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis, joi după-amiază, că Parlamentul de la Chișinău poate fi dizolvat și că s-au întrunit toate elementele constituționale în acest sens. Astfel, şefa statului, Maia Sandu, este în drept să semneze decretul de dizolvare a legislativului, scrie Agerpres.

Avizul este definitiv şi nu poate fi supus niciunei căi de atac.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a declarat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, potrivit Jurnal.md.

Maia Sandu a susținut singură pledoaria în fața Curții. „Din respect pentru Înalta Curte, am decis să vin astăzi personal pentru a-mi susține punctul de vedere”, a spus ea.

Acum, președinta urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Daniel Buda8 mins ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru19 mins ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA20 mins ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO24 mins ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.58 mins ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA1 hour ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA16 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE18 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending