Connect with us

U.E.

Președintele italian Sergio Mattarella, consultări cu grupurile politice pentru formarea unei noi coaliții de guvernare. Giuseppe Conte, posibil să rămână în funcția de premier

Published

on

© governo.it

Un acord de formare a unui nou guvern italian ar fi aproape încheiat între Partidul Democrat (PD) de centru-stânga și Mișcarea populistă 5 Stele (M5S), potrivit declarațiilor oficiale de luni, însă președintele Sergio Mattarella se pregătește să lanseze marți discuții maraton oficiale cu scopul de a rezolva criza guvernamentală exacerbată prin anunțarea demisiei premierului Giuseppe Conte, săptămâna trecută, relatează France 24 și POLITICO.

Doi oficiali ai Partidului Democrat (PD) au declarat că discuțiile se desfășoară în continuare în urma scurtei întâlniri între liderii celor două partide, care a avut loc luni după-amiază, iar un acord între cele două formațiuni ar include numirea lui Giuseppe Conte în funcția de prim-ministru, relatează France24.

Totuși, președintele Sergio Mattarella urmează, marți, să înceapă o nouă rundă de 36 de ore de consultări cu grupurile politice pentru a încerca să găsească o cale de ieșire din actuala criză politică, care a fost generată la începutul acestei luni, când liderul de extremă dreaptă al Ligii, Matteo Salvini, a retras sprijinul formațiunii pentru coaliția cu cei de la M5S, solicitând organizarea unui vot de încredere asupra premierului Conte, care ulterior și-a anunțat demisia. Mattarella este de așteptat să anunțe o ieșire din criza guvernului miercuri seara, transmite POLITICO.

În anunțarea demisiei sale din fruntea actualului guvern, Conte a dat vina pe lipsa de loialitate a vicepremierului și ministrului său de interne, Matteo Salvini, liderul Liga, de extremă dreapta, căruia i-a reproșat că este dominat de ambiții personale care l-au determinat să saboteze coaliția de la guvernare.

Citiți și Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Mattarella are acum sarcina de a decide calea de urmat, inclusiv dacă va convoca alegeri anticipate, în urma cărora Liga speră să revină la putere datorită avansului pe care îl au în sondaje față de celelalte partide, sau dacă va instala un nou guvern bazat pe o majoritate alternativă în parlament.

Potrivit surselor interne de pe scena politică italiană, unul dintre punctele cheie în discuțiile despre o potențială alianță PD-M5S a fost viitorul politic al lui Conte. Inițial, secretarul general al PD, Nicola Zingaretti, a exclus numirea lui Conte, care nu este afiliat niciunui partid, afirmând că Italia are nevoie de o detașare curată față de guvernul anterior. Însă, cei de la  M5S, în prezent cel mai mare partid din parlamentul italian, au spus că nu vor renunța la Giuseppe Conte.

Astfel, potrivit celor doi oficiali PD, citați de France24, Zingaretti și liderul M5S, Luigi Di Maio, ar fi convenit luni că Giuseppe Conte ar trebui să rămână prim-ministru. De asemenea, aceștia au declarat că cele două părți iau în considerare în prezent nominalizarea fostului prim-ministru Paolo Gentiloni, în prezent președintele PD, sau a eurodeputatului Roberto Gualtieri, membru al PD, drept candidați pentru funcția de comisar european din partea Italiei.

Președintele italian, Sergio Mattarella, a declarat că, dacă până la jumătatea săptămânii nu are garanții  că o nouă coaliție ar oferi țării un guvern de durată, va dizolva Parlamentul, declanșând alegeri în această toamnă, cu 3 ani și jumătate înainte de termenul stabilit prin lege.

Guvernul condus de Giuseppe Conte s-a prăbușit după doar 14 luni de guvernare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, numit co-raportor al Parlamentului European pentru instrumentul de 560 de miliarde de euro din cadrul planului de relansare a UE: Avem o oportunitate istorică pentru România

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, care se ridică la o anvelopă bugetară de 560 miliarde de euro din Planul de Relansare de 750 de miliarde de euro intitulat #NextGenerationEU pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziție statelor membre pentru a face reforme și investiții.

“Am fost numit co-raportor al Parlamentului European pe acest dosar crucial pentru viitorul Europei și al României desigur. În cele două comisii responsabile – economie și afaceri monetare (ECON) și buget (BUDG) vor mai fi doi colegi de la socialiști și populari care vor fi alături de mine co-raportori. În această formulă de trei vom finaliza designul RRF și stabili eligibilitatea cheltuielilor. România va avea 24 miliarde de euro alocare, din care 13 miliarde de euro granturi și 11 miliarde de euro împrumuturi în condiții extrem de favorabile”, a scris Pîslaru, într-o postare pe Facebook, în care a făcut anunțul.

La un an de la preluarea mandatului de membru al Parlamentului European, Pîslaru a spus că această alocare este în plus față de fondurile clasice (+REACT) de aproximativ 42 de miliarde de euro din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună și în plus față de fondurile alocare pe Fondul de Tranziție Justă de cca. 4,4 de miliarde de euro.

De asemenea, Suma de 24 de miliarde de euro pentru România precizată de eurodeputatul PLUS este completată de restul instrumentelor de finanțare în cadrul Next Generation EU până la 33 de miliarde de euro.

“Avem în față o oportunitate istorică pentru România”, a subliniat el.

Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde de euro și va putea să ofere până la 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) se află la primul său mandat de deputat european, după ce anterior a deținut funcția de ministru al muncii (18 aprilie 2016 până în 4 ianuarie 2017) și consilier de stat pe probleme economice în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, actualul lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European. În Parlamentul European, Dragoș Pîslaru este membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare, în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și în Delegația pentru relațiile cu Japonia. Totodată, europarlamentarul PLUS este coordonator al grupului Renew Europe în Comisia pentru muncă și afaceri sociale a PE. Este doctor în științe economice, antreprenor, analist și consultant economic cu experiență în domeniul reformelor structurale, dezvoltării locale și creșterii competitivității fiind manager general al companiei de consultanță strategică GEA Strategy & Consulting. Este absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), are un Master în Științe — Relații Internaționale obținut în cadrul London School of Economics and Political Science din Marea Britanie și o diplomă de studii ”Entrepreneurship — Case Study Centered Learning” obținută în cadrul Harvard Business School (iulie 2006).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au pus joi presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare al Uniunii Europene, compus din instrumentul de recuperare de 750 de miliarde de euro și din bugetul multianual de 1.100 de miliarde, care se va afla pe masa negocierilor la summitul extraordinar al liderilor europeni din 17-18 iulie.

”Există o imensă presiune a timpului, dar această criză este cea care dictează viteza. Fiecare zi contează şi, pentru a reuşi această sarcină gigantică, trebuie ca fiecare stat membru să privească dincolo de micile sale interese”, a afirmat Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres, într-o videoconferinţă de presă comună cu Angela Merkel, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

De altfel, președinta Comisiei Europene a solicitat organizarea unei întâlniri, săptămâna viitoare, cu Angela Merkel și ceilalți lideri ai instituțiilor UE pentru a pregăti negocierile privind atingerea unui acord rapid pentru redresare, după ce șefa guvernului german se va adresa Parlamentului European. Șefa executivului european a declarat încă de zilele trecute, în ajunul președinției germane a Consiliului UE, că Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă din care Europa trebuie să iasă cu un acord pentru reconstrucție și relansare.

De cealaltă parte, cancelarul german și-a păstrat spiritul moderat, însă s-a alăturat fostului său partener politic în guvernul federal în a pune presiune pe omologii săi din Consiliul European. ”Ar fi bine să se ajungă la un acord în iulie. Dacă avem nevoie de mai mult timp, aceasta nu ar fi alegerea bună, dar ar trebui să continuăm să lucrăm”, a afirmat, la rândul său, Merkel.

Trebuie să ajungem la un acord în cursul verii, nu îmi pot imagina absolut deloc o altă opţiune”, a adăugat şefa executivului german.

Același front comun de unitate și presiune l-a afișat Angela Merkel și împreună cu Emmanuel Macron, luni, în cursul unei întâlniri pe care cei doi lideri au avut-o la Berlin. Într-o dovadă de unitate, liderii francez și german au subliniat că “Europa este viitorul nostru” și au avertizat că Europa nu se va putea ridica la nivelul provocării în absența unui plan de redresare.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, a preluat miercuri președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles. Într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE:Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Principalele piedici în calea unui acord sunt puse de grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care susțin o recuperare economică bazată mai mult pe credite, și nu pe subvenții, în condițiile în care marii beneficiari ai acestui plan de recuperare sunt țările din sud, prejudiciate de efectele crizei sanitare și socio-economice.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economiceun pachet propus de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu anunță că a obținut o victorie importantă pentru România: Gazul va rămâne sursă tranzitorie de energie până în anul 2050

Published

on

© Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Mediu (ENVI) din Parlamentul European, a reușit o victorie importantă pentru România, prelungind perioada de tranziție a gazului până în 2050, în Contextul în care Comisia Europeană dorea să obțină neutralitatea climatică până în 2030.

”Gazul, sursă tranzitorie de energie până în anul 2050, contrar propunerii inițiale a Comisiei Europene. Am reușit să obțin acest rezultat astăzi, în Comisia ENVI din Parlamentul European, alături de colegii mei din PPE pe raportul ”Fondul pentru tranziție justă”, a anunțat Dan Motreanu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, reușita de astăzi ”este cu atât mai importantă pentru România cu cât actualul Guvern și-a propus ca 70% din locuințele de la nivel național să fie racordate la rețeua de gaze în următorii ani.”

De asemenea, Dan Motreanu militează pentru o finanțare nouă în vederea îndeplinirii obiectivelor ecologice la nivel european, propunând în acest sens un amendament care a fost susținut de majoritatea familiilor politice din Legislativ.

”Mă bucur totodată că amendamentul propus de mine pentru eliminarea co-finanțării de către statele membre a Fondului pentru Tranziție Justă, a fost de asemenea susținut de majoritatea Grupurilor politice din Parlamentul European. Opinia mea rămâne fermă: obiectivele ecologice ale UE trebuie finanțate dintr-un fond nou, nu din fondul pentru coeziune, esențial pentru dezvoltarea regională.”

Reamintim că Executivul European a lansat luni, 29 iunie, Platforma pentru o Tranziție Justă care va ajuta statele membre să își elaboreze planurile teritoriale pentru o tranziție justă și să acceseze fonduri de la bugetul de peste 150 de miliarde de euro al Mecanismului pentru o tranziție justă. Această platformă online va oferi sprijin tehnic și consiliere părților interesate din sectorul public și privat din regiunile carbonifere și din alte regiuni cu emisii ridicate de dioxid de carbon, asigurând un acces facil la informații despre posibilitățile de finanțare și surse de asistență tehnică, se arată într-un comunicat.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Platforma pentru o Tranziție Justă care va oferi sprijin tehnic și consiliere statelor membre și regiunilor în operaționalizarea planurilor lor de ecologizare

Din această platformă va primi aproximativ 4,4 miliarde de euro, fiind a treia cea mai mare alocare destinată sprijinirii zonelor carbonifere și asigurării unei tranziții echilibrate de la producerea energiei pe bază de cărbune, la cea regenerabilă, nepoluantă, potrivit popularului Dan Motreanu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending