Connect with us

NATO

Președintele Joe Biden îl va primi luni pe Jens Stoltenberg pentru a pregăti summitul NATO de la Bruxelles

Published

on

© The White House/ Flickr

Președintele american Joe Biden îl va primi la Washington pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a pregăti summitul liderilor Alianţei Nord-Atlantice care va avea loc săptămâna viitoare, dar și pentru a-şi coordona abordările cu privire la Rusia şi China, relatează presa străină și Agepres.

Potrivit agendei secretarului general al NATO, vizita acestuia în SUA va începe luni, pe 7 iunie și se va încheia marți. De asemenea, acesta are întrevederi și cu secretarul apărării, Lloyd Austin, cu consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, și cu membri ai Congresului SUA.

Rusia și China conduc o ripostă autoritară împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, a afirmat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prefațând mizele și agenda summitului Alianței Nord-Atlantice din 14 iunie, într-o conversație privind procesul NATO 2030 și agenda transatlantică pentru viitor în care a evidențiat nouă măsuri ce se vor regăsi în Declarația Finală a reuniunii liderilor euro-atlantici de peste două săptămâni.

Citiți și: Liderii NATO vor adopta nouă decizii majore la summitul de la Bruxelles. Jens Stoltenberg: Rusia și China conduc o ripostă autoritară împotriva ordinii internaționale

Astfel, Stoltenberg a conturat nouă idei care definesc NATO 2030 și care se vor regăsi în Declarația Finală a summitului din 14 iunie, primul dintre aliații europeni și noul președinte american Joe Biden. De altfel, secretarul general al NATO a demarat și un amplu proces de consultări cu liderii aliați privind agenda summitului, având întrevederi cu Emmanuel Macron, Boris Johnson, Mark Rutte, Angela Merkel și Pedro Sanchez și urmând a se deplasa, luni și marți, la Washington, pentru prima sa întrevedere bilaterală cu Joe Biden.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

NATO

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Noul ambasador al României în Statele Unite, Andrei Muraru, a efectuat luni o vizită Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii români și americani și a s-a pronunțat în favoarea suplimentării numărului de militari SUA în România.

“Am fost astăzi oaspetele oamenilor admirabili de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. M-am întâlnit cu militarii români, americani și britanici, am asistat la o prezentare a bazei și am discutat despre planurile de investiții, dar și despre provocările actuale de securitate”, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că pentru regiunea Mării Negre și pentru sudul flancului estic al NATO, baza Mihail Kogălniceanu reprezintă cea mai importantă postură aeriană aliată.

“Am reiterat statutul privilegiat pe care existența bazei îl conferă relației bilaterale România-SUA, dar și faptul că dimensiunea militară și de securitate este o componentă esențială a Parteneriatului strategic România-SUA. Nu în ultimul rând, am subliniat că suplimentarea efectivelor de militari americani în România, ca parte a întăririi prezenței aliate pe flancul estic al NATO, reprezintă o prioritate”, a adăugat noul ambasador român la Washington.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Vizita sa la baza aeriană a avut loc și în contextul în care ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a anunțat recent că România va aloca 135 de milioane de dolari pentru investiţii în infrastructura militară la baza Mihail Kogălniceanu şi centrele de instruire principale, iar scopul, parţial, al acestor investiţii este acela de a sprijini prezenţa prin rotaţie a trupelor americane în ţara noastră

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. Recent, Baza de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita unei delegaţii a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorul James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, care a transmis un mesaj de asigurare privind protejarea securității României. “Suntem aici pentru a vă spune că nu vom lăsa Rusia să devină mai agresivă. Vom fi aici pe termen lung”, a spus el, luna trecută.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Continue Reading

NATO

UE și NATO cer talibanilor să pună capăt ofensivei militare în Afganistan: Oamenii suferă de prea mult timp din cauza conflictului

Published

on

© European Union, 2018

Uniunea Europeană și NATO și-au exprimat ”profunda îngrijorare față de nivelurile ridicate de violență, ofensiva militară a talibanilor și față de numărul de abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului” din Afganistan și au făcut apel la ”toate părțile implicate să protejeze civilii” care au ”suferit prea mult din cauza conflictului”.

”Țările și organizațiile noastre sunt angajate într-un parteneriat puternic cu Afganistanul și vom monitoriza îndeaproape evoluțiile în curs de desfășurare din această nouă etapă de tranziție, odată cu retragerea forțelor internaționale. Poporul din Afganistan a suferit prea mult timp din cauza conflictului. Suntem profund îngrijorați de nivelul ridicat de violență, ofensiva militară a talibanilor și de numărul de abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului. Facem apel la toate părțile să reducă violența și să protejeze civilii, respectând obligațiile care le revin în temeiul dreptului umanitar internațional. Facem apel la talibani să pună capăt ofensivei militare și solicităm atât Republicii Islamice, cât și talibanilor să se implice în mod semnificativ în procesul de pace”, este precizat într-un apel comun lansat de SUA, NATO, UE, Franța, Germania, Italia, Norvegia și Statele Unite.

Aceștia au reiterat ”urgența de a se ajunge la o încetare a focului” și au cerut părților implicate ”să negocieze cu bună credință în vederea obținerii unei soluții politice trainice”.

Statele Unite au lansat vineri atacuri aeriene în sprijinul forțelor afgane aflate sub presiunea ofensivei talibane, în timp ce forţele internaţionale conduse de SUA îşi continuă retragerea definitivă din această ţară, operaţiune prevăzută să se încheie la sfârşitul lunii august, informează Agerpres.

Șeful Statului Major american, generalul Mark Milley, declara la mijlocul săptămânii că talibanii ”par să aibă un avantaj strategic” în prezent în Afganistan, deși victoria lor este departe de a fi asigurată.

Conform acestuia, talibanii controlează 212 din cele aproximativ 400 de districte afgane şi încercuiesc 17 din cele 34 de capitale de provincie. 

Având în vedere situația, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a autorizat, vineri, alocarea a 100 de milioane de dolari dintr-un fond de urgență pentru a satisface ”nevoi urgente și neașteptate” ale refugiaților care ar putea să apară în contextul situației din Afganistan, inclusiv pentru aplicanții afgani care încearcă să obțină vize speciale pentru SUA, relatează Reuters, potrivit Digi24.

De la decizia liderului de la Casa Albă din luna aprilie de a retrage toate trupele americane înainte de data de 11 septembrie pentru a pune capăt celui mai lung război în care sunt angajate Statele Unite talibanii au dus lupte zilnice cu forțele guvernamentale.

Gruparea a demarat o campanie de extindere a influenței sale în întreaga țară, în contextul în care Washingtonul a demarat procedurile de retragere a trupelor la 1 mai și a închis unele baze pe care le-au predat guvernului afgan.

Oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la blocarea negocierilor și au declarat că talibanii nu au prezentat încă o propunere scrisă de pace, care să constituie un punct de plecare pentru discuții de fond.

În mai, analiști ai serviciilor de informații americane au publicat o analiză potrivit căreia talibanii ”ar anula o mare parte” din progresul privind drepturile femeilor afgane dacă gruparea ar recâștiga puterea națională.

Armata americană a anunţat că a încheiat în proporţie de ”peste 90%” retragerea finală din Afganistan, la aproape 20 de ani de la debutul intervenţiei sale militare, alături de NATO, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, la ceremonia încheierii misiunii în Afganistan: Va rămâne în cărțile de istorie drept cea mai importantă operație militară de după cel de-al Doilea Război Mondial

Published

on

© Administrația Prezidențială

Misiunea Armatei României în Afganistan va rămâne în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară din afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial, a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, la ceremonia militară organizată în Piaţa Arcul de Triumf din București la încheierea misiunii în Afganistan, transmițându-le militarilor participanţi că sunt “eroii generaţiilor noastre”.

“Marcăm astăzi o zi cu totul specială, încărcată de emoţie şi mai ales de recunoştinţă. Ori de câte ori vorbim despre eroii României, despre cei mereu gata de sacrificiul suprem pentru patria noastră avem poate tendinţa să ne gândim mai degrabă la trecut, însă eroismul şi iubirea de ţară sunt şi astăzi printre valorile fundamentale constitutive ale naţiunii noastre şi de ce dovezi mai temeinice avem nevoie decât de sacrificiile uriaşe ale celor care au luat parte la una dintre cele mai dificile operaţii ale Armatei noastre. Misiunea Forţelor Armate ale României în Afganistan va rămâne în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară din afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, militarii români au scris istorie în teatrul de operaţii din Afganistan.

“Dragi militari, bine aţi revenit acasă! Aţi scris istorie, sunteţi eroii generaţiilor noastre şi suntem mândri de voi! Ne-aţi arătat că dragostea de ţară, spiritul de sacrificiu, curajul, abnegaţia şi patriotismul rămân repere fundamentale ale naţiunii noastre. Sunt sentimente înalte, care i-au călăuzit pe înaintaşii noştri, sunt moştenirea pe care am primit-o şi pe care, prin exemplul dumneavoastră, o transmitem mai departe generaţiilor viitoare. Nu ne vom uita niciodată eroii”, a punctat președintele.

Klaus Iohannis a amintit că, pe parcursul a 19 ani, peste 32.000 de militari au participat la operaţiunile desfăşurate în Afganistan și a arătat că 27 de militari şi-au pierdut viaţa în Afganistan, iar alţi 227 au fost răniţi. 

“Sunt mii de femei şi bărbaţi care au lăsat în ţară părinţi cărora nu au mai putut să le fie aproape când le-a fost greu, au lăsat în ţară copii, pe care nu i-au mai putut vedea crescând, au lăsat oameni dragi, de care s-au despărţit o vreme pentru a lua parte la o misiune care le-a pus viaţa în pericol. Este un efort susţinut, pe care doar oamenii devotaţi şi curajoşi sunt capabili să îl facă, şi pentru toate acestea vă suntem profund recunoscători tuturor celor care aţi fost implicaţi, (…) Cuvintele nu pot evoca profunzimea durerii familiilor îndoliate şi chinul celor care încă resimt, zi de zi, urmele lăsate de răni. Sunt cu toţii în inima noastră şi le rămânem pentru totdeauna recunoscători pentru sacrificiul lor, pus în slujba efortului comunităţii internaţionale de a face lumea mai sigură”, a spus el, aducând un omagiu celor căzuți la datorie.

În cadrul ceremoniei au fost rostite solemn numele celor 27 de militari români căzuţi la datorie în teatrul de operaţii din Afganistan şi a fost păstrat un moment de reculegere. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuţi la datorie.

Președintele Iohannis a evidențiat că participarea la operaţiunea militară a reprezentat şi o poziţionare strategică importantă a României, ţara noastră aşezându-se astfel alături de statele membre NATO în războiul global împotriva terorismului şi demonstrând aderarea autentică la un set de valori euro-atlantice.

“România a arătat că este un partener de încredere al Statelor Unite ale Americii, greu încercate de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Ca urmare a angajamentelor asumate, contribuţia militară românească în cadrul acestei operaţii a crescut ulterior. Prezenţa noastră în Afganistan ne-a adus respectul aliaţilor şi al partenerilor de coaliţie, al comunităţii internaţionale, atât pentru decizia de a ne implica în această operaţie, cât şi pentru felul în care militarii români şi-au demonstrat profesionalismul, au cooperat cu militarii altor naţiuni şi au relaţionat cu populaţia civilă din zonă. În plan politic şi în plan militar, România şi-a respectat angajamentele asumate, rămânând în Afganistan până la îndeplinirea misiunii şi retragerea forţelor NATO”, a afirmat Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, în cei peste 19 ani de operaţii în Afganistan, s-au adunat şi multe lecţii învăţate şi, dintre toate, cea mai importantă este cea a “solidarităţii şi a camaraderiei militare, a solidarităţii naţiunii noastre, precum şi a solidarităţii internaţionale”.

El a mulţumit tuturor statelor alături de care România şi-a desfăşurat misiunile în Afganistan pentru sprijinul acordat, în special Statelor Unite ale Americii.

Şeful statului a mulţumit Armatei, Jandarmeriei şi Poliţiei Române pentru modul “exemplar” în care şi-au făcut datoria şi a arătat că, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor deosebite obţinute de către militarii români în îndeplinirea misiunilor specifice în Teatrul de Operaţii din Afganistan şi pentru contribuţia adusă la promovarea imaginii României, a decorat 18 drapele de luptă.

La ceremonia cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan de la Arcul de Triumf din Capitală au participat şi premierul Florin Cîţu, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, preşedinta Senatului, Anca Dragu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, precum și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Ultimul detașament românesc din teatrul de operaţii Afganistan a fost repatriat pe 27 iunie, încheind o prezență de 19 ani a forțelor militare române în cadrul celor mai importante operațiuni militare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA7 mins ago

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

CONSILIUL EUROPEAN17 mins ago

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

FONDURI EUROPENE41 mins ago

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Corina Crețu46 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL2 hours ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.3 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

CHINA3 hours ago

Joe Biden descrie Rusia și China drept “posibili concurenți mortali în viitor”: Dacă ne vom afla într-un război, acesta va fi din cauza unui atac cibernetic

POLITICĂ3 hours ago

PMP solicită Ministerului Mediului decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate: Există infringement declanșat de Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending