Planul Național de Redresare și Reziliență acoperă la nivelul propunerilor numai 0,04% din totalul IMM-urilor din România, și-a exprimat regretul Ioana Constantin (PMP) într-o postare publicată pe Facebook.

”PNRR-ul minune acoperă la nivelul propunerilor numai 0,04% din totalul IMM-urilor din România. Vor spune că pentru mediul de afaceri există alte programe. Glume. Acum 2 ani, se vindeau start-up-urile pe OLX, iar acum, la umbra pandemiei, IMM-urile au fost uitate (măsuri întârziate sau altele blocate cu DNA-ul la ușă)”, s-a arătat revoltată Constantin.

Acesta a subliniat că ”în România, antreprenorii, mai ales cei mici, sunt eroii supraviețuitori care continuă să salveze și să creeze locuri de muncă”.

Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, distribuiți după cum urmează: 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. 

Potrivit estimărilor vicepremierului Dan Barna, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare. 

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Între timp, Ursula von der Leyen a început un turneu în statele membre UE după ce a anunțat că UE finalizat evaluarea câtorva planuri de redresare și reziliență. 

Prima oprire a președintei Comisiei Europene va fi Portugalia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Guvernul condus de socialistul Antonio Costa a fost, de altfel, și primul care a depus, la 22 aprilie, Planul Național de Redresare și Reziliență. Ulterior, președinta Comisiei Europene va poposi în Spania, Grecia, Danemarca și Luxemburg.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Până la 8 iunie, 23 de țări UE au depus documentul pentru a beneficia de aceste fonduri.

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro. 

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către: 

• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
• Fondul social european (FSE);
• Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Acest lucru este posibil grație aprobării rapide, în doar cinci luni, a deciziei privind resursele proprii.

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn, a anunţat Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

În cadrul vizitei, preşedintele Iohannis va avea consultări politice cu omologul eston, Kersti Kaljulaid. De asemenea, şeful statului va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.

Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.

Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.