Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a primit Premiul „Franz Josef Strauss 2018”

Published

on

Premiul Franz Josef Strauss a fost decernat sâmbătă la Munchen preşedintelui Klaus Iohannis de către Fundaţia germană Hanns Seidel. Ceremonia de acordare a premiului a avut loc la Palatul Regal din Munchen „Allerheiligen-Hofkirche”  în prezenţa preşedintelui Fundaţiei Hanns Seidel, Ursula Männle, precum şi a premierului Landului Bavaria, Markus Söder. La eveniment au participat europarlamentari şi numeroase personalităţi ale lumii politice şi sociale.

Acest premiu se decernează începând cu anul 1996 unor personalităţi care s-au făcut remarcate în politică, afaceri, societate şi cultură, care promovează pacea, libertatea, respectarea legii şi democraţia. Printre laureaţii premiului se numără fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii George H. W. Bush, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi fostul secretar de stat american Henry A. Kissinger.

„Relațiile dintre România și Germania sunt puternice, de natură strategică și au ca fundament numeroase reușite comune, dar și dorința de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa”, a declarat șeful statului în cadrul ceremoniei de decernare a premiului.

Foto: Administrația Prezidențială

Alocuțiunea integrală susținută de șeful statului: 

„Stimată doamnă Președinte Prof. Ursula Männle,

Stimată doamnă Președinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm,

Stimate domnule premier al Bavariei, Markus Söder,

Doamnelor și domnilor, stimați oaspeți,

Sunt deosebit de încântat să mă aflu astăzi la München, la invitația Fundației Hanns-Seidel și a Landului Bavaria. Sunt deosebit de recunoscător pentru onoarea pe care mi-o faceți prin decernarea premiului «Franz Josef Strauß». Vă mulțumesc foarte mult pentru alocuțiunile dumneavoastră, pentru vorbele onorante. În mod deosebit, vreau sa-i mulțumesc doamnei Președinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm, pentru laudatio. Vă mulțumesc, de asemenea, tuturor, pentru primirea ospitalieră în acest oraș minunat.

Este o onoare și un privilegiu deosebit faptul că am oportunitatea să accept premiul Franz-Josef Strauß în prezența a numeroase personalități culturale și politice, care l-au cunoscut pe premierul Franz-Josef Strauß sau i-au urmat crezul politic în ultimii 30 de ani. Este o onoare și un privilegiu. Această distincție mă onorează cu atât mai mult dacă privesc către personalitățile care, începând cu anul 1996, au primit același premiu – Henry Kissinger, Helmut Kohl sau Jean-Claude Juncker.

Franz Josef Strauß spunea că Bavaria este pământul său natal (Heimat), Germania patria (Vaterland), iar Europa este viitorul. Cred că ne regăsim cu toții în această diferențiere plină de sensibilitate. Avem cu toții un cămin și o țară din care provenim, dar avem și o Europă comună, care ne aparține tuturor și ne unește pe toți.

Prin instinctul său politic și geopolitic, Franz Josef Strauß a devenit un simbol al solicitudinii și competenței europene – prin agerimea cu care a recunoscut necesitatea alianței transatlantice, cât și nevoia de a înțelege Estul, fie că era vorba de RDG sau România.

Sunt admirabile nonconformismul și încăpățânarea cu care a urmărit programul său național de modernizare sau visul construcției europene, chiar dacă aceasta s-a aflat pe un drum anevoios, nu de la sine înțeles.

A fost, cu adevărat, un gânditor politic și vizionar, cu mult înaintea timpului său. A fost un om pragmatic, care nu punea preț pe recunoașterea publică, ci pe nevoile reale ale momentului, luând câteodată și decizii nepopulare. A fost un om fidel principiilor sale, care a promovat subiectele în care credea, chiar și atunci când s-a confruntat cu opoziția publică. Noul aeroport al orașului, subiect controversat la timpul său, care este astăzi unul dintre motoarele centrale ale industriei bavareze, a fost una dintre inițiativele sale.

Helmut Kohl spunea: «Ceea ce îl caracteriza cel mai puternic pe Strauß era poate conștiința sa istorică. Era un om care cunoștea istoria și care trăia prin istorie».

Modul său de a fi și de a acționa este astăzi mai actual ca niciodată: nevoia pentru acțiune coerentă drept garanție pentru o democrație vie și evitarea extremelor. De aceea este salutară tradiția Fundației Hanns Seidel de a onora moștenirea acestui politician vizionar.

Doamnelor și domnilor,

Fundația Hanns Seidel a fost prima fundație germană de acest tip care și-a deschis un birou în România. Anul 1992 rămâne în mentalul colectiv al românilor – la scurt timp după Revoluție și la finalul Războiului Rece – ca fiind turbulent și dificil. Cu atât mai mult este descinderea Fundației Hanns Seidel în România de apreciat. Fundația a fost un susținător și însoțitor constant al României pe drumul, nu întotdeauna lin, al tranziției de la comunism la o societate modernă, democratică și deschisă.

Anul 1992 mai joacă, deloc întâmplător, un rol deosebit de important și în istoria relațiilor noastre bilaterale: România și Germania încheie Tratatul privind cooperarea şi parteneriatul în Europa, care a influențat decisiv cooperarea noastră politică, economică, științifică și culturală. Anul trecut am marcat, atât la București, cât și la Berlin, nu numai aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului, ci și 50 de ani de la reluarea relațiilor la nivel de ambasadă și 10 ani de când România a aderat la UE, sub președinția rotativă a Germaniei.

Am realizat în acest context aniversar o vizită la Berlin, în iunie 2017, și am purtat convorbiri deosebit de consistente cu Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier și Cancelarul Federal Angela Merkel.

Relațiile dintre România și Germania sunt puternice, de natură strategică și au ca fundament numeroase reușite comune, dar și dorința de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa. Avem o dinamică deosebită a consultărilor politice, caracterizate de o viziune comună pe teme europene, de securitate și de politică externă. Relațiile economice bilaterale s-au dezvoltat consistent astfel că nivelul schimburilor comerciale au ajuns la peste 30 de miliarde de euro astăzi.

Investitorii germani au investit, în ultimii 25 de ani, constant și sustenabil în România, contribuind la transferul tehnologic și la creșterea competitivității economiei românești. Germania este cel mai important partener comercial al României și al doilea cel mai mare investitor în economia noastră, cu aproximativ 7.000 de companii și peste 300.000 de locuri de muncă create.

România are și cu landul Bavaria o cooperare excelentă din punct de vedere politic, economic și cultural. Aș dori să salut în mod special și să laud comunitatea de români din Bavaria, care s-a integrat exemplar și care este una din cele mai vechi și mai active comunități de români din Occident, având un rol neprețuit la aprofundarea și consolidarea relațiilor noastre bilaterale, la fel ca și reprezentanții etnicilor germani originari din România – sașii transilvăneni și șvabii. Minoritatea română din Germania și cea germană din România – sași transilvăneni, șvabii bănățeni și sătmăreni, landlerii – reprezintă un element cheie în arhitectura relațiilor noastre bilaterale, fiind un adevărat catalizator al dialogului între țările noastre și un catalizator al relațiilor noastre, având rol de pod în relațiile bilaterale.

Stimați oaspeți, doamnelor și domnilor,

2018 este, din punct de vedere istoric, un punct crucial de referință în istoria modernă a României: la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională. Au participat 100.000 de oameni și au hotărât unirea Transilvaniei cu Regatul. În același an avusese loc și unirea cu regiunile Bucovina și Basarabia. La Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai tuturor partidelor, confesiunilor și straturilor sociale, care au susținut Unirea.

Minoritatea germană din Transilvania a fost prima care a susținut Declarația de la Alba Iulia, recunoscând astfel Unirea.

O sută de ani mai târziu, România a devenit o ţară care, prin societatea sa deschisă, prin performanță economică, prin conduita faţă de cetăţean şi prin raportarea la construcția europeană contribuie solid la păstrarea unităţii UE de care este acum mai mult decât oricând nevoie. România a dovedit între timp că este un partener responsabil și de încredere.

România se pregătește să îşi asume pentru întâia oară, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului UE, un test al maturității noastre europene, în cadrul căruia România îşi va aduce contribuția în rezolvarea problemelor actuale.

Este datoria noastră ca, în aceste vremuri neliniștite și greu predictibile, să conferim proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune. La 9 mai 2019 orașul Sibiu va găzdui un important Summit, care va influența în mod decisiv viitorul proiectului european.

Soluția ține de noi toți și constă în angajarea pe calea solidarității şi a unității, în mod pragmatic şi credibil. Important este ca Uniunea Europeană să-și păstreze, în mod onest, valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi, a căror securitate și prosperitate să fie garantate. Sunt convins că un proiect european în acești parametri reprezintă calea prin care vom reuși să progresăm către o Europă prosperă, puternică şi sigură.

România consideră că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendințele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii.

Românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura democrația şi prosperitatea cetățenilor europeni. Asemenea concetățenilor mei, sunt și eu încrezător în forţa proiectului european. Am convingerea că, prin dialog şi prin cooperarea noastră strânsă, Uniunea Europeană va depăși întărită această perioadă în care este supusă unor adevărate teste de rezistență.

Doamnelor și domnilor,

Au existat mereu oameni, actori ai istoriei, care și-au asumat riscuri, în ciuda tuturor adversităților, au continuat să își facă datoria. Unul dintre acești oameni a fost Franz Josef Strauß, a cărui moștenire de valori și principii trebuie să o apărăm, aceasta fiind datoria noastră. De aceea, sunt mândru că sunt unul dintre laureații Fundației Hanns Seidel. Dezvoltare, deschidere, coeziune, solidaritate și toleranță, toate acestea înseamnă o Europă mai bună. Și de toate acestea avem acum nevoie, mai mult ca oricând.

Vă rog să îmi permiteți să adresez recunoștința mea pentru primirea călduroasă în orașul dumneavoastră minunat. Vă mulțumesc tuturor!”

Distincţia „Franz Josef Strauss” este însoţită şi de un premiu în valoare de 10.000 de euro, pe care preşedintele Klaus Iohannis a decis să îl doneze în scop caritabil Fundaţiei “Un copil, o speranţă”, care derulează proiecte în domenii precum sănătatea, educaţia şi asistenţa socială, printre acestea aflându-se şi programe pentru sprijinirea copiilor diagnosticaţi cu autism şi Sindromul Down. 

.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri la Palatul Cotroceni, fixează “obiective realiste şi măsurabile”, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.

“Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea Planului naţional de combatere a cancerului, citat de Agerpres.

El a dat câteva exemple cu prevederi ale acestui plan.

“De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. În perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate “vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii”.

Şeful statului a mai arătat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

“În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacităţi de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanţe şi de context. Diagnosticul unei afecţiuni nu poate şi nu trebuie să aştepte sfârşitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluţiei bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv. Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”, a mai spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că domeniul sănătăţii trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă.

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la starea de sănătate a cetăţenilor noştri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ţine de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viaţă. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă şi îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

După 12 luni de consultare publică, Comisia Europeană a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 15 februarie devine Ziua Națională a Lecturii

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul pentru promulgarea legii privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie a anului trecut, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii. Legea merge la promulgare.

Conform propunerii legislative citate de Adevărul.ro, autorităţile pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

De asemenea, “autorităţile şi instituţiile pot organiza manifestări culturale dedicate Zilei naţionale a lecturii în colaborare cu asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate realizarea de activităţi educaţionale şi/sau culturale”.

În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:

“a) invitarea bibliotecilor locale, judeţene şi/sau metropolitane de a derula activităţi de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte şi donaţie,  inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităţilor de învăţământ;

b) invitarea asociaţiilor, fundaţiilor non-profit şi asociaţiilor de creatori, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, de a susţine cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuţii libere şi dezbateri despre literatură şi cărţi sau alte programe similare;

c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, de spaţii pentru prezentare şi vânzare de carte cu caracter educativ şi/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor”, conform propunerii legislative.

Totodată, Institutul Cultural Român, departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate  Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

Continue Reading

POLITICĂ

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP: Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană

Published

on

© PMP.online.ro

Partidul Mișcarea Populară atrage atenția Guvernului că aplicarea în continuare a modelului de creștere economică bazat pe consum stimulat din importuri va avea un impact negativ major asupra stabilității economiei, locurilor de muncă din sectorul privat, veniturilor românilor și veniturilor bugetare, a transmis Gheorghe Ialomițianu, vicepreședintele PMP.

„Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană, având în vedere că legislația europeană sancționează țările care timp de trei ani consecutiv depășesc deficitul contului curent cu peste 4% din PIB”, a declarat acesta.

De asemenea, Gheorghe Ialomițianu a subliniat că, potrivit datelor furnizate recent de Institutul Național de Statistică pe primele 11 luni din anul 2021, deficitul balanței comerciale a fost de 21,4 miliarde euro, cu 4,9 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Deficitul balanței comerciale a fost influențat de deficitul produselor chimice cu 10 miliarde euro, combustibilului cu 4,1 miliarde euro și alimentelor cu 2,1 miliarde euro.

„Acest model economic se aplică și în anul 2022, având în vedere că se estimează o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică de aproximativ 1%. Șansele ca în România să se implementeze modelul economic bazat pe consum stimulat de producția internă sunt reduse, având în vedere că la nivel guvernamental nu există o strategie pentru a stimula creșterea producției interne”, a semnalat oficialul PMP într-un mesaj publicat pe Facebook.

Mai mult, vicepreședintele PMP a precizat că actuala creștere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, precum și scumpirea creditelor prin majorarea dobânzii de politică monetară vor avea un impact negativ asupra firmelor de producție, în special a IMM-urilor.

„Decizia recentă a BNR de a majora dobânda de politică monetară va avea ca efect sprijinirea băncilor și accesul limitat IMM-urilor la credite, având în vedere creșterea costurilor de finanțare. Partidul Mișcarea Populară solicită actualului guvern să elaboreze o strategie pe termen mediu de sprijinire a IMM-urilor prin politici economice, financiare și măsuri fiscal-bugetare, așa cum se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, care consideră aceste întreprinderi coloana vertebrală a economiei”, a conchis Gheorghe Ialomițianu.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ22 mins ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA36 mins ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu42 mins ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA55 mins ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE1 hour ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D2 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending