Premierul desemnat Dacian Cioloş va depune luni la Parlament lista cu miniștrii propuși pentru cabinetul său monocolor și programul de guvernare al Uniunii Salvați România.

Biroul Naţional al USR şi Comitetul Politic al partidului au aprobat duminică lista membrilor guvernului propuşi de Dacian Cioloş şi programul de guvernare, conform unui comunicat al formațiunii remis CaleaEuropeană.ro. Decizia de a merge la procedurile din Parlament cu un guvern monocolor vine după ce USR nu s-a înțeles cu foștii parteneri de coaliție – PNL și UDMR – în vederea refacerii acesteia.

“USR este singurul partid care și-a asumat responsabilitatea guvernării și a venit cu plan concret de soluții și măsuri pentru combaterea pandemiei, rezolvarea crizei prețurilor și pentru punerea în aplicare a reformelor din PNRR. În plin val patru al pandemiei de COVID-19, România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline și acesta a fost obiectivul nostru, exprimat clar din momentul negocierilor pentru formarea noului executiv. Sperăm ca, în ultimul ceas, toate partidele parlamentare să dea dovada de responsabilitate și să nu mai prelungească actuala criza politică” a transmis USR, partidul cu a treia cea mai mare reprezentare în legislativul de la București.

Membrii cabinetului premierului desemnat de președintele Klaus Iohannis lunea trecută sunt:

Prim-ministru – Dacian Cioloș

Ministerul Finanțelor – Dragoș Pîslaru (fost ministru al muncii, actual europarlamentar)

Ministerul Afacerilor Interne – Alin Stoica (fost prefect al Capitalei)

Ministerul Afacerilor Externe – Dan Barna (fost viceprim-ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – George Cățean (fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mihai Goțiu (fost senator USR)

Ministerul Justiției – Stelian Ion (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Apărării Naționale – Nicu Fălcoi (deputat, președinte al Comisiei de control a activității SIE)

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Claudiu Năsui (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Ionuț Moșteanu (liderul deputaților USR)

Ministerul Energiei – Cristina Prună (deputat)

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Oana Țoiu (deputat, fost secretar de stat în Ministerul Muncii)

Ministerul Sănătății – Ioana Mihăilă (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Culturii – Iulia Popovici (jurnalistă, critic de teatru și de film)

Ministerul Tineretului și Sportului – Tudor Pop (deputat)

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Monica Berescu (deputat)

Ministerul Educației – Corina Atanasiu (fost secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene)

Care este programul de guvernare?

USR a finalizat și programul de guvernare, pe care îl va prezenta tot luni în Parlament. Programul de guvernare, intitulat “Un guvern al responsabilității naționale” poate fi citit aici.

Printre măsurile propuse de USR în programul de guvernare se numără: un pact național pentru vaccinare, măsuri pentru reechilibrarea prețurilor la energie, desființarea SIIJ, reformarea CSM și prevalența dreptului european, digitalizarea sănătății, susținerea parcursului european al Republicii Moldova și crearea unui fond pentru democrație, realizarea Codului patrimoniului și regândirea sistemului de finanțare culturală, alegeri locale în două tururi și Parlament cu 300 de aleși, desființarea inspectoratelor școlare, dezvoltarea industriei de apărare, prioritizarea achizițiilor militare în regim off-set, o nouă lege a sportului și strategia națională pentru tineri.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la summitul miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

“România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

22 de medici și asistenți din Republica Moldova pleacă luni spre România pentru a ajuta personalul medical de la spitalul modular de la Leţcani, a anunțat ministrul moldovean al Sănătății, Ala Nemerenco.

Aceasta a amintit de ajutorul pe care țara noastră l-a oferit Republicii Moldova în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

”Acum România e într-o situație critică. Cu indicatori mai gravi de 2 ori ca la noi. Pe un val care bate ucigător. Și e o onoare și o cinste pentru noi să putem răspunde la fel. Fiindcă sângele apă nu se face. Luni trimitem la Lețcani, Iași o echipă din 22 medici și asistenți, care vor interveni în misiunea de ajutor umanitar în cadrul spitalului modular pentru care este critic necesar personal medical”, a transmis aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Țara noastră a ajutat Republica Moldova cu medici și echipamente medicale anul trecut, când aceasta din urmă se confrunta cu o situație critică din cauza pandemiei.

O echipă medicală formată din 42 de medici și asistenți medicali a plecat la finalul lunii aprilie într-o “misiune umanitară fraternă” în Republica Moldova. România și-a continuat sprijinul, astfel că, la începutul lunii mai, un convoi de 20 de camioane cu echipamente sanitare a trecut Prutul.

Să nu uităm că președintele Klaus Iohannis a anunțat la finalul lunii decembrie că țara noastră va ajuta Republica Moldova să-și imunizeze cetățenii împotriva COVID-19 prin donarea a 200.000 de doze de vaccin și trimiterea unei echipe de experți români, care să împărtășească din experiența României și să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, dublată de o nouă tranșă formată din 50.400 de doze de vaccin, livrată la finalul lunii martie.