Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind numirea Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii.

Ceremonia de depunere a jurământului va avea loc la Palatul Cotroceni, la ora 18:15, iar șeful statului va susține declarații de presă la ora 19:00.

Ioana Mihăilă a fost propusă de USR PLUS pentru această funcţie.

“Prioritatea mea va fi rezolvarea crizei sanitare prin măsuri concrete care să vină în sprijinul spitalelor. Sunt medic şi cunosc îndeaproape care este situaţia din spitale şi cu ce se confruntă colegii mei de mai bine de un an. Au nevoie de soluţii ferme şi clare şi asta îmi propun să fac, alături de colegii mei din minister – să venim în ajutorul lor, iar tot ce a fost făcut bun până acum va fi continuat. Rămân consecventă angajamentelor pe care mi le-am asumat ca secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: refacerea infrastructurii de sănătate, sprijinirea segmentului ambulatoriu şi a medicinei de familie, precum şi alocarea finanţărilor pe criterii obiective. Depolitizarea sistemului de sănătate va fi un punct esenţial al mandatului meu”, a declarat Ioana Mihăilă, potrivit unui comunicat transmis de USR PLUS, informează Agerpres.

Ioana Mihăilă s-a născut în 1980 şi este de profesie medic primar endocrinolog. Ea a fost numită în funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii la începutul anului 2021.

În această calitate, a coordonat activităţile de gestionare a investiţiilor în sistemul medical românesc din fonduri externe şi elaborarea componentei de sănătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei a finalizat analiza privind „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România”, document esențial care va sta la baza fundamentării și prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Analiza a făcut obiectul îndeplinirii criteriilor pentru Condiţia favorizantă sectorială 1 (CS1). În absența analizei, fondurile nerambursabile din programele de finanțare ale Uniunii Europene nu ar fi putut fi accesate. 

„Acest document este o radiografie a provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România și va constitui o temelie solidă în formularea politicilor publice, a priorităților de acțiune și a proiectelor derulate prin finanțări europene precum POCIDIF, POCU și PNRR. Putem găsi soluții eficiente doar după o identificare corectă și completă a barierelor care stau în calea digitalizării economiei și administrației. Transformarea digitală este un demers complex, care necesită expertiză, timp și resurse financiare alocate eficient. Avem, prin acest document, o imagine clară asupra obstacolelor care trebuie depășite pentru ca transformarea digitală să fie un proces corect calibrat și încununat de succes. Fără această analiză, finanțările nerambursabile din fonduri europene în domeniul digitalizării ar fi rămas simple aspirații administrative”, a spus Octavian Oprea, președintele ADR.

În cadrul pachetului legislativ privind implementarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, Regulamentul general prevede patru condiții favorizante orizontale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea tuturor obiectivelor specifice aferente Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului de Coeziune (FC) și Fondului Social European Plus (FSE+), precum și 15 condiții favorizante tematice, sectoriale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea unuia sau mai multor obiective specifice care vizează anumite sectoare de intervenție, dintre care una este chiar cea care a facut obiectul analizei ADR

Spre deosebire de perioada de finanțare 2014-2020, aceste condiții favorizante sunt monitorizate și aplicate pe parcursul întregii perioade de programare, în vederea menținerii unui cadru investițional favorabil care să garanteze că operațiunile selecționate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile și documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condițiilor favorizante. Astfel, se asigură faptul că toate operațiunile cofinanțate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii Europene.

Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat pornește de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat ȋn luna septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală.

Analiza a reliefat că, în mediul privat, barierele digitale sunt ȋn primul rând cele legate de capitalul uman: 

• competenţele digitale scăzute ale forţei de muncă
• abilităţile digitale specifice managementului companiei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor
• numărul de specialişti IT disponibili pentru zona IMM-urilor
• lipsa finanţărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate ȋnsoţite de sprijin și consultanță

De asemenea, neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă bariere în calea digitalizării companiilor, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparenţa normelor digitale cu privire la obligaţiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidenţiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

• Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
• Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
• Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
• Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat miercuri, în cadrul conferinței „Provocări de Securitate de la Marea Baltică la Marea Neagră. Viziunea României, Poloniei și Turciei” că trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” în ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Evenimentul la care șeful diplomației române a făcut aceste remarci a avut loc în sistem videoconferință București-Varșovia-Ankara, în pregătirea reuniunii Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, care urmează a fi găzduită de ministrul român de externe la București, în perioada 22-23 aprilie 2021. Conferința de miercuri face parte din seria de evenimente din marja Trilateralei și a fost organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi). Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu, organizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPCEW), Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA), The German Marshall Fund of the United States și Institutul Diplomatic Român.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologul său din Polonia, Zbigniew Rau, la sesiunea ministerială dedicată importanței formatului trilateral de dialog România-Polonia-Turcia în contextul actual de securitate, iar ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a transmis, în cadrul panelului, un mesaj video înregistrat, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat valoarea adăugată a Trilateralei în gestionarea provocărilor actuale de securitate, în special în ceea ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. A făcut, totodată, referiri la contextul complex marcat de evoluții regionale îngrijorătoare, care afectează întregul areal, de la Marea Neagră la Marea Baltică, dar care se manifestă în prezent mai ales la frontiera estică a Ucrainei și în Crimeea ilegal ocupată. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că interacțiunea celor trei aliați în cadrul acestui format reprezintă un ,,triunghi de stabilitate” și un instrument de coordonare și acțiune comună, menit să întărească securitatea regională și Alianța în întregul său.

Șeful diplomației române a salutat contribuțiile valoroase pe care Polonia și Turcia le aduc la Prezența Înaintată (Forward Presence) a NATO din România. De asemenea, a evidențiat că cele trei state împărtășesc o viziune și o determinare comună de a acționa în sprijinul partenerilor din vecinătate, pentru consolidarea capacităților de apărare ale acestora și creșterea rezilienței în fața provocărilor de securitate cu care se confruntă. În acest sens, a evocat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina și Georgia, miniștrii de externe din cele două țări urmând să participe, în premieră, pe 23 aprilie, la o sesiune extinsă a Trilateralei găzduite la București.

În ceea ce privește instabilitatea din regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor din Vecinătatea Estică, subliniind încă o dată importanța consolidării rezilienței acestora.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat interesul crescut al României pentru continuarea cooperării în formatul trilateral, pe baza unei agende substanțiale și urmare implementării de proiecte concrete care să contribuie la consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

New Strategy Center, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) din Turcia au organizat miercuri o conferință în marja reuniunii trilaterale a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia. Evenimentul tratează teme de interes comun pentru cele trei state, în special privind provocările de securitate de pe Flancul Estic al NATO.

A doua parte a conferinței a constat într-un panel de dezbatere între experți, pe tema apărării, descurajării și rezilienței din regiunea Mării Negre până la Baltică, cuprinzând perspectiva poloneză, turcă și română asupra priorităților de a spori cooperarea în acest spațiu. Panelul de experți se va desfășura sub regulile Chatham House și va fi accesibil doar pe bază de invitație. Moderat de Wojciech Konończuk, Directorul Adjunct al Centrului pentru Studii Estice (OSW), panelul îi va avea ca speakeri pe Justyna Gotkowska, Coordonator Program, OSW; Muhittin Ataman, Director pentru Studii de Politică Externă, SETA și Ambasadorul Cristian Diaconescu, fost Ministru al Afacerilor Externe și Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Concluziile evenimentului vor fi formulate de Murat Aslan, Cercetător SETA.

Reuniunea miniștrilor în acest format regulat reprezintă o oportunitate de a consolida dialogul de interes strategic dintre cele trei state și de a identifica oportunități noi de coordonare și cooperare.

Inițiativa derulată de New Strategy Center, Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) reprezintă o șansă de a consolida dialogul pe teme de interes strategic la nivel de experți.