POLITICĂ
Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu România
Published
3 years agoon

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat, după ce anterior șeful statului a sesizat Curtea Constituțională și a solicitat Parlamentului să reexamineze legea în cauză.
La 19 mai, Parlamentul a transmis președintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
“Apreciem că stabilirea acestui conținut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunțiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar. Potrivit jurisprudenței constituționale, legea este definită ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. De asemenea, potrivit Curții Constituționale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013 și Decizia nr. 574/2014)”, se mai arată în comunicatul menționat.
Camera Deputaților a decis, la 13 mai, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, document al cărui centenar a fost marcat joi, 4 iunie 2020.
La 5 iunie, președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. “Considerăm că această lege contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separației puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», ale dispozițiilor constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum și celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, pentru argumentele pe care le vom prezenta în cele ce urmează”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la momentul respectiv.
Ulterior, la 15 septembrie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).
În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis: Constituția României reprezintă un scut împotriva oricărei amenințări la adresa democrației și a valorilor noastre fundamentale
Klaus Iohannis, la COP28: România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru fabricarea tehnologiilor verzi
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut
Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice
Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție
POLITICĂ
PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl
Published
2 days agoon
December 7, 2023
Partidul Național Liberal este, începând de astăzi, membru al Uniunii Democrate Internaționale (International Democracy Union – IDU), cea mai mare alianță de partide de centru-dreapta din lume, cu peste 80 de membri din 60 de țări. Decizia a fost luată, în unanimitate, în cadrul Reuniunii Executive a Uniunii de la Washington, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Partidul Național Liberal este cel mai vechi partid de centru-dreapta din Europa și împărtășim aceleași valori de centru-dreapta cu membrii IDU, precum libertatea politică și individuală, egalitatea de șanse, sprijinirea mediului privat și respectarea statului de drept. Vom lucra cu celelalte partide membre pentru a promova aceste valori în România și în regiune. În contextul geopolitic actual, noi, partidele de centru-dreapta, trebuie să fim cât mai unite în apărarea liberalismului și valorilor noastre democratice peste tot în lume”, a declarat președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă.
“Aderarea la Uniunea Democrată Internațională confirmă că Partidului Național Liberal este singurul partid de centru-dreapta din România recunoscut pe plan internațional. Această afiliere va crește și mai mult influența noastră la nivel internațional și va oferi noi oportunități de colaborare cu alte partide de centru-dreapta din Europa și din afara ei”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, care a reprezentat Partidul Național Liberal la reuniunea IDU de la Washington.
Din IDU fac parte principalele partide de centru-dreapta din Uniunea Europeană, printre care Uniunea Creștin-Democrată din Germania, Partidul Popular din Spania, dar și Partidul Popular European (cea mai mare alianță de partide de centru-dreapta din Europa). Partidul Republican din Statele Unite ale Americii, Partidul Conservator din Regatul Unit al Marii Britanii, Partidul Conservator din Canada și Partidul Liberal din Australia sunt, de asemenea, membre ale Uniunii Democrate Internaționale.
IDU a fost înființată în 1983. Printre membrii săi fondatori se numără Margaret Thatcher (prim-ministrul Marii Britanii între 1979 și 1990), George Bush Sr (președinte al Statelor Unite ale Americii între 1989 și 1993), Jacques Chirac (președinte al Franței între 1995 și 2007) și Helmut Kohl (cancelar al Germaniei între 1982 și 1998).
POLITICĂ
Lansarea Institutului de Studii Populare. Dan Motreanu: Istoria PNL a fost marcată de modernizarea României, alianța țării cu statele democratice, apartenența la Europa. Avem misiunea să apărăm aceste valori
Published
4 days agoon
December 5, 2023By
Teodora Ion
Avem misiunea să apărăm aceste valorile liberale în fața asaltului unor lideri populiști care recurg la agresivitate, vin cu mesaje anti-occidentale, propun o economie autarhică, disprețuiesc regulile democratice și încearcă să conteste apartenența României la UE, a evidențiat eurodeputatul Dan Motreanu în cadrul evenimentului de lansare a Institutului de Studii Populare.
Acesta a amintit că a fost în trecut în organizarea acestui institut.
În viziunea sa, ”PNL are nevoie de astfel de dezbateri și acest lucru s-a văzut de la prima întâlnire organizată de noul director al ISP, Tănase Stamule”.
”Dialogul dintre un fost președinte și un actual președinte al PNL, Valeriu Stoica și Nicolae Ciucă, a fost un prilej de a pune pe tapet o serie de lucruri care ar putea fi îmbunătățite în activitatea actuală a PNL. Participarea unor invitați de anvergură precum Sever Voinescu, Theodor Baconschi și Adrian Papahagi a fost, de asemenea, de natură să dea consistență demersului”, a descris Motreanu.
El a ținut să puncteze că ”întreaga istorie a PNL a fost marcată de câteva idei esențiale: patriotismul luminat, modernizarea României, alianța țării noastre cu statele democratice, apartenența la Europa”.
”Am considerat întodeauna că lansarea unor programe politice trebuie să se bazeze pe o solidă argumentație intelectuală. PNL are o istorie de care suntem mândri, dar moștenirea istorică trebuie adaptată prezentului. Credem în deviza <<Prin noi înșine>>, la fel ca înaintașii noștri, dar suntem conștienți că aplicarea acesteia trebuie adaptată vremurilor”, a conchis Dan Motreanu.
POLITICĂ
PNL a relansat Institutul pentru Studii Populare, cu Nicolae Ciucă invocând “pilda fiului rătăcitor” și stabilitatea politică deasupra orgoliilor: Cei care rătăcesc prin lume vor vedea că adevăratul liberalism este la PNL
Published
5 days agoon
December 5, 2023
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a invocat luni “pilda fiului rătăcitor”, declarându-se convins că aceia care “rătăcesc prin lume” vor vedea în cele din urmă că “adevăratul liberalism” este la PNL.
Precizările au fost făcute în cadrul conferinţei de relansare a Institutului de Studii Populare, după ce fostul premier a fost întrebat ce părere are despre faptul că există şi alte forţe politice care îşi revendică statutul de “adevăraţi liberali”.
“Mi-a venit în minte o pildă din Biblie, pilda fiului risipitor, care după ce a bântuit prin lume, la un moment dat s-a întors tot acasă. Cam tot aşa este şi cu cei care astăzi bântuie prin anumite abordări şi poziţionări, dar în final vor realiza că adevăratul liberalism este la PNL. Şi ştiţi de ce? Pentru că faţă de ei, mai are ceva în plus, care nu se regăseşte la niciun alt partid. Are sintagma ‘naţional’. Naţional, eu am înţeles, patriotism (…) Sunt convins că la un moment dat – de aceea am zis că uşile sunt deschise – cei care rătăcesc prin lume, odată şi odată, tot vor vedea unde este cu adevărat liberalismul. (…) E o chestiune simplă. Pentru cei rătăciţi… Au nevoie de două chestiuni: o busolă – se găseşte – şi un azimut. Îi şi învăţăm cum se calculează”, a spus Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.
Ciucă a mai declarat că liberalii vor rămâne în Guvern, deoarece nu-şi permit să provoace o criză, în condiţiile în care, ori de câte ori au apărut disensiuni în interiorul coaliţiei, a fost invocată importanţa stabilităţii politice.
Întrebat cum va aborda campaniile electorale de anul viitor, Nicolae Ciucă a precizat că PNL doreşte să separe actul de guvernare de cel politic.
“Noi am fost parte din Guvern. Şi suntem parte în Guvern şi vom fi, pentru că nu putem să ne permitem să provocăm o criză politică, în condiţiile în care sintagma pe care noi am folosit-o de fiecare dată, atunci când au apărut disensiuni în interiorul coaliţiei, a fost: stabilitatea politică e mai importantă decât orgoliul fiecăruia dintre noi”, a explicat el.
Concrete & Design Solutions

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă