Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, alături de membrii PNL din Brașov: Românii așteaptă de la noi soluții pentru o guvernare eficientă

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis și-a continuat prezentarea programului pentru un nou mandat prezidențial. Acesta s-a aflat ieri, 11 octombrie, la Brașov, iar alăturii de membrii PNL, a reiterat importanța unei noi guvernări care să fie alături pentru binele românilor.

”Am invitat partidele parlamentare la consultări. Evident, primii ați fost voi fiindcă sunteți acum cu voia românilor cel mai important partid politic din România. Şi primul lucru pe care mi l-a spus Ludovic: domnule președinte, Partidul Național Liberal este pregătit să preia guvernarea. Este și normal, dragii mei. Sunteți partidul cel mai votat și de la voi așteaptă românii soluțiile.”

”Soluțiile pentru România modernă, pentru România europeană, pentru România dezvoltată, pentru România sigură, pentru România care își respectă cetățenii, pe scurt, de la voi și de la mine așteaptă România normală. Au venit și celelalte partide din opoziție la consultări. Împreună cu ei ați reușit să treceți moțiunea și toți au spus că ei sunt dispuși după, evident, negocierile de rigoare să sprijine un guvern liberal sau un guvern în jurul Partidului Național Liberal”, a mai menționat șeful statului în discursul său.

Reamintim că joi, 10 octombrie, moțiunea de cenzură depusă în Parlament de opoziție a fost adoptată cu 238 de voturi pentru și 4 voturi împotrivă, iar cabinetul condus de premierul Viorica Dăncilă a căzut.

”Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului a constatat următoarele: numărul total de voturi exprimate – 245, numărul de voturi anulate – 3, 242 de voturi valabil exprimate. Voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 238. Voturi contra: 4. Abțineri: zero. Moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor”, a transmis, de la tribuna Parlamentului, un reprezentant al Birourilor reunite.

În acest sens, Klaus Iohannis consideră că ”este obligatoriu să ne mișcăm foarte, foarte repede, fiindcă orice zi în care guvernul derutat, eșuat, demis pesedist rămâne, fie și numai interimar, este o zi pierdută pentru România și pentru români. Există analiști, părerologi de tot felul, care au tot povestit că Iohannis se bazează în campanie pe PSD și Iohannis nu va face nimic ca să treacă moțiunea, Iohannis nu va face nimic acum ca să instaleze un guvern, fiindcă Iohannis vrea să intre în campanie împotriva PSD-ului. Două lucruri: Iohannis a făcut și va face și Iohannis va intra în campanie împotriva PSD-ului!”

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

POLITICĂ

INS anunță cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani: PIB-ul României a scăzut cu 12,3% în ultimele trei luni

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de trimestrul al doilea din anul 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%, informează Agerpres.

Digi24 subliniază că este cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani, pe fondul pandemiei de coronavirus. Însă, fiind primul trimestru de scădere, nu este considerat că economia a intrat în recesiune.

La finalul lunii trecute, Oficiul European de Statistică a anunțat că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat în trimestrul al doilea al anului cele mai semnificative scăderi din anul 1995 încoace.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%).

În previziunile sale economice de vară, publicate în luna iulie, Comisia Europeană a afirmat că economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. 

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova solicită sprijinul României pentru a achiziționa Redemsivir și vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Republica Moldova a cerut sprijinul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus, informează Digi24.

Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale  din R. Moldova (AMDM), Eremei Priseajniuc, a fost miercuri și joi la București, unde s-a întâlnit cu Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cu omologul său de la Agenția Medicamentului din România, Bujor Eugen Almășan, dar și cu europarlamentarul Cristian Bușoi.

“Rugămintea noastră este să examinați posibilitatea includerii Republicii Moldova în această solicitare pentru obținerea medicamentului Remdesevir, precum și a vaccinurilor Anti-Covid-19, pentru inițierea imunizării populației Republicii Moldova, în special din grupurile de risc major din țara noastră (lucrători medicali, persoane vârstnice, persoane cu comorbidități, copii etc.)” i-a spus Eremei Priseajniuc lui Raed Arafat, potrivit unui comunicat al AMDM.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Continue Reading

Trending