Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Klaus Iohannis, alături de regii Belgiei, Spaniei și Olandei la ceremonia de întronare a noului împărat al Japoniei, cea mai veche monarhie ereditară din lume

Published

on

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako vor urca pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care se va desfășura la Palatul Imperial din Tokyo și la care vor participa peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

La șase luni după ce japonezii au asistat la prima abdicare a unui împărat nipon în ultimii 200 de ani, ei vor fi martori la proclamarea urcării pe tron a noului lor împărat, în vârstă de numai 59 de ani. Reuters relatează că împăratul Naruhito și împărăteasa Masako sunt primul cuplu imperial al Japoniei cu studii universitare, vorbitori de limbi străine şi cu o experienţă îndelungată a vieţii în străinătate.

Proclamarea se va desfăşura marţi, începând cu ora locală 13:00 (ora 07:00 în România), în Sala Pinilor (Matsu no ma), cea mai elegantă din Palatul Imperial din Tokyo, în prezenţa unui grup restrâns de doar 30 de persoane, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe, informează Agerpres, citând AFP.


Cum se desfășoară ceremonia?

Ceremonia va dura în total 30 de minute, se va desfăşura în baza unei coregrafii stabilite la milimetru şi fără nicio instrucţiune verbală, fiind însoţită doar de ritmurile date de tobe şi de gonguri.

Mai întâi, împăratul trebuie să urce, în sens propriu, pe tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală, cu bogate decoraţiuni aurii şi negre, plasată pe o estradă şi drapată cu perdele violet. În interior se află un jilţ pe care suveranul nipon nu se va aşeza însă în niciun moment al acestui ceremonial.

Imediat alături se va afla tronul împărătesei Masako, de dimensiuni puţin mai mici.

În timp ce va sta în picioare pe acea estradă, împăratul îşi va proclama urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea prim-ministrului ţării.

Shinzo Abe va striga de trei ori “banzai” (“10.000 de ani”, urare echivalentă cu tradiţionalul “trăiască împăratul!”), ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer.

Invitaţii vor trebui la rândul lor să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini, care sunt scutiţi de această sarcină.

România, între cele 194 de state reprezentate la Tokyo. La ceremonie participă monarhi occidentali, șefi de state și reprezentanți ai guvernelor Chinei și Statelor Unite

Potrivit Reuters și Japan Times, reprezentanți din 194 de state se află marți la Tokyo.

Printre personalitățile importante ale lumii care vor lua parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu va lipsi nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Printre invitați se află și secretarul pentru transport al SUA, Elaine Chao, vicepreședintele chinez Wang Qishan sau prim-ministrul din Coreea de Sud, Lee Nak-yon.

Vor mai participa, de asemenea, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și Aung San Suu Kyi, liderul statului Myanmar și câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace și a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. 

Între cele 194 de țări este reprezentată și România, prin președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Toți liderii prezenți, inclusiv președintele Klaus Iohannis, vor participa la finalul zilei de marți la Banchetul Imperial organizat cu ocazia ceremoniei de întronare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending