Președintele Klaus Iohannis atenționează că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului”: Semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate
Președintele Klaus Iohannis a decorat luni mai mulți supraviețuitori romi și evrei ai Holocaustului, dar și entități care au contribuit la recuperea și protejarea memoriei Holocaustului, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele României a conferit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E ”Patrimoniul cultural național”, Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F ”Promovarea culturii”, Federației Comunităților Evreiești din România, în vreme ce Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H ”Cercetarea științifică”, a fost conferint Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.
Cu prilejul acestui eveniment, șeful statului a atras atenția că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului”.
Klaus Iohannis a subliniat că ”România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.”
Președintele României a semnalat că ”construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.”
”O zi de amintire a victimelor, în care gândurile noastre pioase se îndreaptă către destinul lor tragic. Aceasta este semnificația zilei și a evenimentului de astăzi. La 27 ianuarie 1945, complexul de lagăre de la Auschwitz-Birkenau, expresia răului absolut, era eliberat, izbăvind astfel din infern puținii supraviețuitori rămași în viață. Această dată a rămas întipărită pentru totdeauna în conștiința umanității ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
La 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, lumea întreagă condamnă această tragedie fără egal, onorând memoria celor care au devenit victimele Holocaustului.
Acest proiect genocidal uriaș nu a fost doar despre evrei și romi, ci despre noi toți. Așa cum bine l-a descris Yehuda Bauer, el a fost „o răzvrătire totală” împotriva civilizației occidentale și a conceptului de ființă umană.
Într-o astfel de zi de mare însemnătate, am ales să decorez, în numele statului român, entități care au avut un rol determinant în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, precum și supraviețuitori ai celui mai cumplit episod din istoria umanității.
Doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor și romilor și ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroșate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm și nici nu îl ocultăm, ci îl conștientizăm cu toată responsabilitatea.
Mă înclin în fața suferințelor îndurate și, prin decorarea dumneavoastră, onorez memoria tuturor victimelor Holocaustului, asigurându-vă, în același timp, că voi milita, cu aceeași hotărâre ca și până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului.
Doamnelor și domnilor,
România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.
În cei aproape 15 ani de activitate, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituția de referință în ceea ce privește educația și cercetarea despre Holocaust, a promovat cunoașterea acestui genocid, a apărat memoria victimelor și a contribuit la descurajarea incidentelor antisemite și rasiste.
Federația Comunităților Evreiești din România s-a dedicat, în totalitate, promovării și apărării intereselor, culturii și tradițiilor comunității evreiești din România, încurajând respectul față de diversitate și dialogul interreligios. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord reprezintă un veritabil spațiu de comemorare și aducere-aminte. Datorită eforturilor neprețuite ale acestei organizații, drama evreilor români de sub ocupația horthistă este, astăzi, mai bine-cunoscută publicului larg.
Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru activitatea susținută pe care ați avut-o, în toți acești ani, și vă îndemn să apărați, în continuare, memoria Holocaustului, contribuind, totodată, la combaterea antisemitismului din societatea noastră.
Doamnelor şi domnilor,
Suferințele cumplite îndurate de comunitatea romilor din țara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenția publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supraviețuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanității ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.
Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care ați trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, între aceștia un număr mare de femei şi copii. 11.000 dintre cei deportați au murit, cei mai mulți de foame, frig şi din cauza asistenței medicale precare. Ne plecăm frunțile cu tristețe în amintirea victimelor şi cu respect față de supraviețuitori.
Onorată audiență,
Progresele înregistrate de România în ultimii ani sunt remarcabile.
Am îndeplinit, cu succes, Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, legislația în ceea ce privește combaterea antisemitismului a fost îmbunătățită, a fost înființat Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, iar educația despre Holocaust reprezintă o prioritate la nivel național.
Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este mereu prezent. Cimitire evreiești sunt vandalizate, actori publici afirmă supremația unor rase, monstruozitățile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioși din istoria noastră li se ridică osanale, concetățeni de etnie romă sunt nu de puține ori umiliți ori discriminați.
Aceste evoluții reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept și a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă și în acord cu valorile europene. Avem, așadar, nevoie de și mai multă educație, pentru că este singurul angajament ferm că vom apăra în viitor, cu toată forța, democrația, drepturile și libertățile individuale.
Doamnelor și domnilor,
La 75 de ani distanță de la descoperirea ororilor tulburătoare odată cu eliberarea Auschwitz-ului, Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului.
Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranți, că zidurile sunt o soluție pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolați în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toții în Israel – dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eșecuri?
A construi un „celălalt” și a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecția Holocaustului nu e atât de departe. În același mod, antisemitismul, rasismul și ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. Atunci a început, în fapt, distrugerea umanității, întrucât, cum bine spunea Elie Wiesel, „când un popor este trimis la moartea sa, toate celelalte sunt amenințate. Întreaga omenire este amenințată”.
Construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.
În final, vă rog să păstrăm împreună un moment de reculegere pentru toți cei care au pierit în timpul Holocaustului. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”
Ambasadorul României la Washington D.C., George Cristian Maior, a participat, miercuri, 20 ianuarie 2021, la ceremonia de inaugurare și depunerea jurământului de către cel de-al 46-lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden Jr., informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“În calitate de partener strategic, România rămâne ferm angajată alături de Statele Unite ale Americii în promovarea, pe mai departe, a obiectivelor comune de apărare, securitate strategică și economice, astfel încât să contribuim în continuare la prosperitatea și siguranța celor două popoare. Anul acesta sărbătorim 10 ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite, perioadă în care cooperarea excelentă dintre cele două țări a arătat prietenia profundă și de lungă durată care ne leagă. Îmi exprim convingerea că în mandatul noului Președinte al SUA va fi reiterat angajamentul ambelor părți de aprofundare și dezvoltare a Parteneriatului Strategic, Președintele Joseph R. Biden Jr. fiind, de mulți ani, un susținător constant al României. România și Statele Unite împărtășesc aceleași valori democratice și sunt ferm alături pentru a face față provocărilor actuale, asigurând astfel un viitor mai bun pentru români și americani deopotrivă”, a declarat ambasadorul George Cristian Maior.
În contextul ceremoniei de inaugurare a preşedintelui Joseph R. Biden Jr, ambasadorul George Cristian Maior a mai avut o serie de contacte cu membri ai viitoarei Administrații a SUA. Subiectele de discuție au vizat priorităţile de cooperare româno-americane prin prisma dezvoltării Parteneriatului Strategic.
La rândul lor, liderii americani au apreciat faptul că România este un partener de încredere, apreciind sprijinul ferm pe care țara noastră l-a arătat Americii şi au transmis mesaje puternice privind întărirea parteneriatului dintre cele două ţări, mai arată sursa citată.
Instalarea lui Joe Biden în funcția de președinte a fost salutată miercuri de președintele Klaus Iohannis și de prim-ministrul Florin Cîțu. Șeful statului s-a arătat convins “că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm Parteneriatul Strategic dintre România și SUA în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”.
“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.
Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a spus că “aceasta este ziua Americii” și a făcut un apel la unitate și la vindecare națională, în timp ce a transmis un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump. “Ne vom repara alianțele“, a promis el.
Câștigarea funcției prezidențiale reprezintă un moment culminant pentru cariera politică a lui Biden, senator în Senatul SUA timp de 36 de ani în perioada 1973-2009 și vicepreședinte al SUA în perioada 2009-2017. În această ultimă calitate, Biden a vizitat de două ori România, în anii 2009 și 2014 și l-a primit pe președintele Klaus Iohannis, la Casa Albă, în 2015.
Un detaşament al Forțelor Aeriene Spaniole, format din aproximativ 130 de militari (piloți și personal tehnic) şi având în dotare şase aeronave Eurofighter Typhoon, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în lunile februarie și martie, împreună cu aeronavele F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR și militarii Forțelor Aeriene Române, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Misiunile de Poliție Aeriană și antrenamentele desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii dintre Forțele Aeriene Române și Forțele Aeriene Spaniole, demonstrând implicare și determinare în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19.
Dislocarea detașamentului spaniol în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.
Detașamentul spaniol îl înlocuiește pe cel al Forțelor Aeriene Canadiene, care și-au încheiat misiunea de poliție aeriană în România la începutul lunii ianuarie.
Din 2014 și până în prezent, misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră au fost asigurate de forțele britanice, canadiene și italiene, prin rotație.
Casa Albă anunță că președintele Joe Biden va discuta cu partenerii străini despre problema iraniană: Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze prevederilor din acordul nuclear
Statele Unite încearcă să extindă și să consolideze constrângerile nuclere referitoare la Iran prin mijloace diplomatice, iar această chestiune se numără printre primele discuții ale noului președinte al SUA Joe Biden cu omologii săi, a precizat secretarul pentru presă al Casei Albe, Jennifer Psaki, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
”Preşedintele a spus clar că el crede că prin diplomaţie succesivă SUA încearcă să extindă şi să consolideze constrângerile nucleare asupra Iranului şi să trateze alte probleme preocupante. Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze constrângerilor nucleare semnificative din acord”, a spus Psaki.
Marți, cu o zi înainte de ceremonia de învestire, secretarul de stat desemnat Antony Blinken a precizat că Washingtnoul va cântări opțiunile înainte de a decide cu privire la revenirea în acordul internațional asupra programului nuclear iranian. În acest sens, președintele Joe Biden va dori să vadă care sunt acțiunile întreprinse de Teheran pentru a respecta acordul.
Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.
Dorind să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele Joe Biden a semnat mai multe decrete care transmis mesajul că Statele Unite s-au întors pe scena globală.
Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.
Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.