Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Klaus Iohannis atenționează că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului”: Semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni  mai mulți supraviețuitori romi și evrei ai Holocaustului, dar și entități care au contribuit la recuperea și protejarea memoriei Holocaustului, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele României a conferit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E ”Patrimoniul cultural național”, Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F ”Promovarea culturii”, Federației Comunităților Evreiești din România, în vreme ce Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H ”Cercetarea științifică”, a fost conferint Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Cu prilejul acestui eveniment, șeful statului a atras atenția că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului”.

Klaus Iohannis a subliniat că ”România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.”

Președintele României a semnalat că ”construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.”

Redăm mai jos comunicatul integral:

”O zi de amintire a victimelor, în care gândurile noastre pioase se îndreaptă către destinul lor tragic. Aceasta este semnificația zilei și a evenimentului de astăzi. La 27 ianuarie 1945, complexul de lagăre de la Auschwitz-Birkenau, expresia răului absolut, era eliberat, izbăvind astfel din infern puținii supraviețuitori rămași în viață. Această dată a rămas întipărită pentru totdeauna în conștiința umanității ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

La 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, lumea întreagă condamnă această tragedie fără egal, onorând memoria celor care au devenit victimele Holocaustului.

Acest proiect genocidal uriaș nu a fost doar despre evrei și romi, ci despre noi toți. Așa cum bine l-a descris Yehuda Bauer, el a fost „o răzvrătire totală” împotriva civilizației occidentale și a conceptului de ființă umană.

Într-o astfel de zi de mare însemnătate, am ales să decorez, în numele statului român, entități care au avut un rol determinant în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, precum și supraviețuitori ai celui mai cumplit episod din istoria umanității.

Doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor și romilor și ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroșate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm și nici nu îl ocultăm, ci îl conștientizăm cu toată responsabilitatea.

Mă înclin în fața suferințelor îndurate și, prin decorarea dumneavoastră, onorez memoria tuturor victimelor Holocaustului, asigurându-vă, în același timp, că voi milita, cu aceeași hotărâre ca și până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului.

Doamnelor și domnilor,

România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.

În cei aproape 15 ani de activitate, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituția de referință în ceea ce privește educația și cercetarea despre Holocaust, a promovat cunoașterea acestui genocid, a apărat memoria victimelor și a contribuit la descurajarea incidentelor antisemite și rasiste.

Federația Comunităților Evreiești din România s-a dedicat, în totalitate, promovării și apărării intereselor, culturii și tradițiilor comunității evreiești din România, încurajând respectul față de diversitate și dialogul interreligios. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord reprezintă un veritabil spațiu de comemorare și aducere-aminte. Datorită eforturilor neprețuite ale acestei organizații, drama evreilor români de sub ocupația horthistă este, astăzi, mai bine-cunoscută publicului larg.

© Administrația Prezidențială

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru activitatea susținută pe care ați avut-o, în toți acești ani, și vă îndemn să apărați, în continuare, memoria Holocaustului, contribuind, totodată, la combaterea antisemitismului din societatea noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Suferințele cumplite îndurate de comunitatea romilor din țara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenția publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supraviețuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanității ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.

Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care ați trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, între aceștia un număr mare de femei şi copii. 11.000 dintre cei deportați au murit, cei mai mulți de foame, frig şi din cauza asistenței medicale precare. Ne plecăm frunțile cu tristețe în amintirea victimelor şi cu respect față de supraviețuitori.

Onorată audiență,

Progresele înregistrate de România în ultimii ani sunt remarcabile.

Am îndeplinit, cu succes, Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, legislația în ceea ce privește combaterea antisemitismului a fost îmbunătățită, a fost înființat Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, iar educația despre Holocaust reprezintă o prioritate la nivel național.

Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este mereu prezent. Cimitire evreiești sunt vandalizate, actori publici afirmă supremația unor rase, monstruozitățile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioși din istoria noastră li se ridică osanale, concetățeni de etnie romă sunt nu de puține ori umiliți ori discriminați.

Aceste evoluții reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept și a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă și în acord cu valorile europene. Avem, așadar, nevoie de și mai multă educație, pentru că este singurul angajament ferm că vom apăra în viitor, cu toată forța, democrația, drepturile și libertățile individuale.

Doamnelor și domnilor,

La 75 de ani distanță de la descoperirea ororilor tulburătoare odată cu eliberarea Auschwitz-ului, Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului.

Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranți, că zidurile sunt o soluție pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolați în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toții în Israel – dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eșecuri?

A construi un „celălalt” și a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecția Holocaustului nu e atât de departe. În același mod, antisemitismul, rasismul și ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. Atunci a început, în fapt, distrugerea umanității, întrucât, cum bine spunea Elie Wiesel, „când un popor este trimis la moartea sa, toate celelalte sunt amenințate. Întreaga omenire este amenințată”.

Construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.

În final, vă rog să păstrăm împreună un moment de reculegere pentru toți cei care au pierit în timpul Holocaustului. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban salută investițiile SUA în Inițiativa celor Trei Mări: ”Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”

Published

on

Corespondență de la München

Statele participante la Inițiativa celor Trei Mări trebuie să realizeze un mecanism care să faciliteze utilizarea resurselor și contribuțiilor direcționate către această inițiativă, a afirmat, duminică, premierul Ludovic Orban, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects”, Orban a răspuns la o întrebare cu privire la importanța anunțului făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, care a spus sâmbătă, la München, că Statele Unite vor investi un miliard de dolari în proiecte energetice ale Inițiativei celor Trei Mări.

”Inițiativa celor Trei Mări este o inițiativă importantă pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și energie pe flancul estic. Este o inițiativă în interiorul Europei. Am salutat anunțul secretarului de stat, dar statele care sunt parte a inițiativei trebuie să participe și să realizăm un mecanism pentru a utiliza resursele și contribuțiile diferitelor state. Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”, a spus Orban.

În completare, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a punctat că Inițiativa celor Trei Mări are o arhitectură europeană.

Salutând anunțul SUA, Schinas a ținut să reamintească că ”Uniunea Europeană, prin politica de coeziune și infrastructură, investește 15 miliarde, nu un miliard”.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuniune privind Iniţiativa celor Trei Mări la München: Ministrul Bogdan Aurescu a salutat anunțul SUA privind investiții de un miliard de dolari în proiectele energetice din regiune

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, la masa rotundă privind Iniţiativa celor Trei Mări, ocazie cu care a salutat anunţul secretarului de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a un miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu a reiterat, în acest context, angajamentul Guvernului României faţă de principiile definitorii şi de obiectivele Iniţiativei, precum şi rolul activ pe care Bucureştiul îl va juca pe mai departe în dezvoltarea I3M.

“Iniţiativa celor Trei Mări a fost concepută pentru a răspunde nevoilor noastre esenţiale, la nivel regional, şi pentru a contribui la accelerarea dezvoltării regiunii, prin stimularea conectivităţii dintre statele participante. (…). Summitul de la Bucureşti, găzduit cu succes în 2018 de Preşedintele României Klaus Iohannis, a contribuit în mod substanţial la dezvoltarea şi cristalizarea obiectivelor Iniţiativei, iar setul de instrumente validate atunci a fost menit să faciliteze şi să accelereze implementarea proiectelor majore de interconectare din regiune. Astăzi putem spune, în mod cert, că Iniţiativa avansează solid şi începe să producă rezultate”, a declarat, la München, ministrul Bogdan Aurescu.

De asemenea, oficialul român a salutat anunţul făcut sâmbătă de secretarul de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, ca semnal important pentru interesul şi sprijinul concrete ale SUA pentru Iniţiativă.

Conform sursei citate, în acest context Bogdan Aurescu a amintit deciziile şi rezultatele importante adoptate şi obţinute de Summitul de la Bucureşti (lista de proiecte prioritare de interconectare, prima ediţie a Forumului de Afaceri, lansarea reţelei de camere de comerţ, iniţierea creării Fondului de Investiţii), precum şi paşii înregistraţi în operaţionalizarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei, precum şi prioritatea ce trebuie acordată finanţării şi implementării eficiente a proiectelor prioritare de interconectare.

Masa rotundă cu tema “The Three Seas Initiative: Completing Europe in an Era of Great Power Competition” a fost organizată de Atlantic Council of the United States (ACUS), în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen. Printre alţi vorbitori s-au aflat şi Preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, şi secretarul american al Energiei, Dan Brouillette.

Citiți și De la München, România salută decizia SUA de finanțare cu un miliard de dolari a proiectelor energetice ale Inițiativei celor Trei Mări

Și prim-ministrul Ludovic Orban a salutat sâmbătă, la München, anunțul făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, referitor la decizia administrației americane de finanțare, cu 1 miliard de dolari, a unor proiecte energetice promovate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Șeful Guvernului a salutat acest anunț în cursul unei întrevederi cu generalul James Jones, președinte onorific al reputatului think-tank american Atlantic Council și, totodată, președinte al Jones Group International.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferinţa de Securitate de la München: Miniștrii de externe ai României și Turciei au discutat despre cooperarea la Marea Neagră şi pe flancul estic al NATO

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, o întrevedere cu omologul de la Ankara, Mevlut Cavuşoglu, ocazie cu care a subliniat că Turcia este un partener important al României în regiune şi a apreciat evoluţia ascendentă a schimburilor comerciale dintre cele două ţări, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor au figurat teme legate de relaţia bilaterală şi aspecte de interes de pe agenda regională şi europeană.

“Cei doi miniştri au evidenţiat interesul de a menţine ritmicitatea reuniunilor bilaterale în cadrul Comisiilor de cooperare economică şi comercială existente între România şi Turcia, fiind convenită organizarea în perioada următoare a unei noi sesiuni. Întrevederea a permis şi un schimb de vederi în ceea ce priveşte evoluţiile regionale, cei doi miniştri remarcând utilitatea şi valoarea adăugată a formatului de consultări trilaterale cu Polonia pe teme de securitate şi salutând proxima reuniune care va avea loc la Varşovia, în luna martie 2020. De asemenea, cei doi oficiali au convenit explorarea creării unor noi astfel de formate”, relatează comunicatul menţionat.

În acest context, oficialul român a subliniat şi importanţa cooperării în domeniul securităţii regionale la Marea Neagră şi pe Flancul Estic al NATO.

“Cei doi miniştri au abordat şi aspecte privind cooperarea la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), în contextul deţinerii, de către România, a mandatului de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei, în primul semestru al acestui an. Totodată, cu ocazia întrevederii, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru continuarea dialogului UE-Turcia, în beneficiul ambelor părţi, cu obiectivul abordării multiplelor provocări comune”, mai punctează sursa citată. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending