România și cetățenii săi contează și sunt importanți pentru liderii europeni și pentru Uniunea Europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, la Craiova, cu ocazia lansării volumului său ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Întrebat despre rezultatele summitului de la Sibiu și despre mesajul liderilor europeni pentru România și pentru români, șeful statului a răspuns: ”pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”.

”Știți ce am învățat eu de acolo, de la Summit? Fiindcă mă întâlnesc de foarte multe ori cu oamenii aceștia, liderii europeni, în format de Consiliu European, de când sunt Președinte, ne-am întâlnit de peste 30 de ori. Ne cunoaștem, lucrăm împreună și, de aceea, îmi permit să fac această afirmație, fiindcă i-am simțit și mulți mi-au spus-o direct: pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează. Am spus acest lucru și cu altă ocazie. Este fenomenal de important de înțeles. Pentru Europa, pentru Uniunea Europeană, România contează, românii contează. (…) Însă, într-o problemă, ei sunt foarte interesați, în problema statului de drept, a independenței justiției. Și vă spun și de ce. Uniunea Europeană nu este o Uniune strict economică, deci nu este un fel de târg, unde mergem și schimbăm mărfurile la liber. Mulți și-au imaginat că asta este Uniunea Europeană, o Uniune economică. Este și asta, și partea aceasta economică se numește Piața Unică. Este un mare succes al Uniunii Europene, dar Uniunea este mult, mult, mult mai mult decât atât. Este o Uniune care se bazează pe valori, care au fost numite valori europene sau valorile euroatlantice sau valorile democrației euroatlantice sau valorile democrației europene. Sunt valorile pentru care românii au luptat și mulți s-au sacrificat în decembrie 89. Democrație, libertate, stat de drept, sigur, și prosperitate, și libertatea de a te mișca, și libertatea schimburilor economice”, a afirmat Iohannis.

Anterior evenimentului de lansare a cărţii sale, şeful statului a avut o întâlnire cu autorităţile locale din regiunea Olteniei.

Jurnaliștii americani de la Bloomberg i-au dedicat un amplu material guvernatorului Băncii Naționale a României despre care spun că este văzut drept ”o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024”.

Publicația americană punctează că se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă își va prelungi mandatul de peste un sfert de secol la conducerea Băncii Naționale a României, acesta fiind guvernatorul băncii centrale cu cea mai mare vechime în funcție la nivel mondial.

Ceea ce va face în luna octombrie, atunci când îi expiră actualul mandat, ar putea fi un indicator al independenţei băncilor centrale într-o eră a populismului, comentează Bloomberg.

Potrivit sursei citate, România este ultima țară care dă dureri de cap oficialilor europeni, care încearcă să răspundă amenințărilor la adresa democrației venite din alte state ale fostului bloc comunist. Comitetele de politică monetară ale băncilor centrale din Ungaria şi Polonia sunt deja alcătuite din oamenii care sunt aliaţi ai guvernelor. Mugur Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă va exista o ameninţare similară şi asupra Consiliului de Administraţie al BNR, unde toţi membri urmează sa fie realeşi sau înlocuiţi, mai scriu jurnaliștii publicației americane.

”Dacă actuala conducere este înlocuită cu oameni slab calificaţi şi loiali puterii politice, atunci randamentele pentru titlurile de stat ar putea creşte iar leul ar putea fi supus la presiuni. Mă tem că dacă nu va fi Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă”, spune Blaise Antin, analist la American TCW Group.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun, scriu jurnaliștii. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă. Isărescu este văzut drept ”o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024”.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă, scrie Bloomberg.

Isărescu este exact această mâna fermă. Bloomberg subliniază că guvernatorul BNR a jucat un rol cheie în aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 şi a fost o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024.

De asemenea, Isărescu a dobândit şi o recunoaştere internaţională. În cei 28 de ani a colaborat cu omologi precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului club Bilderberg Group.

Potrivit Bloomberg, printre potenţialii înlocuitori ai lui Mugur Isărescu ar fi Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Cristian Socol, soţul Aurei şi de asemenea profesor în cadrul ASE şi Leonardo Badea, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera banii în ţară fără plata comisioanelor prin sucursale CEC Bank ce se vor înfiinţa în străinătate.

“O posibilitate, un mecanism de transfer mult mai facil al fondurilor pe care românii care sunt plecaţi în afara ţării îl trimit către familii, către copii, către părinţi şi atunci prin intermediul CEC-ului se va lansa cât de curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, de birouri în afara ţării, unde trăiesc comunităţi importante de români, pentru ca românii de acolo să-şi poată deschide dacă doresc într-un mod mult mai facil conturi, să folosească aceste birouri de transfer, şi fără comisioane”, a spus Teodorovici, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Totodată, el a arătat că se vor lua alte măsuri prin care să se creeze facilităţi pentru românii care muncesc în afara ţării.

“O să fie cu impact foarte bun, sunt măsuri pe care românii le aşteaptă de foarte mulţi ani, românii care trăiesc în afara ţării. Partea care ne bucură este aceea că, undeva la final de mai, iunie, acest lucru se va şi concretiza, astfel încât să fie încă un sprijin pentru cei care au decis pentru motive obiective şi sperăm temporar să fie departe de cei dragi”, a spus Teodorovici. 

Teodorovici a făcut aceste declarații în condițiile în care, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România s-a aflat în 2017 în top trei țări din regiune din perspectiva transferurilor de bani, cu 4,9 miliarde de dolari trimiși în țara noastră.

Conform aceluiași studiu, sumele trimise de românii din Diaspora sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari. Raportate la nivelul Produsului Intern Brut, aceste sume reprezintă aproximativ 2% din PIB, fiind cea mai mare valoare a remitenței primite de România în istoria recentă.

De altfel, potrivit unei statistici Eurostat, România a înregistrat în 2017 cel mai ridicat număr de cetățeni care muncesc în străinătate.

Unul din cinci români apți de muncă locuia, în 2017, în alt stat membru al Uniunii Europene, România fiind statul cu cel mai mare procent al populației active plecate din țară.