Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, la Berlin: Am propus crearea unei agenţii europene de combatere a terorismului

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la Berlin, că a propus în cadrul întâlnirii cu cancelarul german Angela Merkel, premierul belgian Charles Michel şi cu premierul luxemburghez Xavier Bettel crearea unei agenţii europene de combatere a terorismului.

Transcrierea declaraţiei de presă, redată de Administrația Prezidențială:

„Bună ziua!

Bine ați venit la această întâlnire. Astăzi am participat, aici, la Berlin, la o reuniune de lucru cu doamna Cancelar al Republicii Federale Germane, Angela Merkel. La întâlnire au participat, de asemenea, Prim-ministrul belgian, domnul Charles Michel, și Prim-ministrul luxemburghez, domnul Xavier Bettel.

Foto: Administrația Prezidențială

Foto: Administrația Prezidențială

Această întâlnire face parte dintr-un mai amplu proces de consultare între liderii europeni, o consultare care, cel puțin în prima fază, vine să pregătească întâlnirea informală de la Bratislava de săptămâna viitoare. În realitate, este o serie de întâlniri foarte bune, care, așa credem noi, vor permite să ajungem chiar la o strategie pentru viitorul Uniunii Europene.

Evident că, pentru întâlnirea de la Bratislava, ne-au preocupat discuțiile în jurul Brexit-ului, în jurul migrației, în jurul securității interne și externe, chestiuni care sunt nu doar în atenția liderilor, ci sunt chestiuni care preocupă pe toată lumea în Uniunea Europeană.

Referitor la Brexit, și în continuare o să mă refer mai mult la ceea ce am spus eu, punctul meu, punctul nostru de vedere, fiindcă a fost o întâlnire informală și nu este cazul să prezint punctele de vedere prezentate de ceilalți. Legat de Brexit, am subliniat că este foarte important să nu se înceapă negocieri înainte de declanșarea articolului 50 și că aceste negocieri trebuie să se poarte de către Uniunea 27 cu Marea Britanie. Evident că Marea Britanie trebuie să rămână un partener important și pentru noi. Pentru mine, ca Președintele României, există acolo chestiuni specifice, care sunt importante și vor fi ca miezul negocierilor noastre – de exemplu, soarta românilor din Marea Britanie.

În ce privește discuția mai largă despre crizele prin care trece Uniunea Europeană, despre viitorul Uniunii Europene, am subliniat că este foarte important ca cei 27 să rămână uniți. Este foarte important să construim în continuare o Uniune puternică. Doar așa vom putea să facem față crizelor actuale și crizelor care, fără îndoială, vor veni încă în viitor. În același fel, am subliniat că Uniunea trebuie să acționeze în așa fel încât să redea încrederea cetățenilor europeni în Uniune și încrederea partenerilor externi în Uniune.

Este, evident, nevoie de o relansare a proiectului european. Avem nevoie de o Uniune mai puternică, mai flexibilă sau, dacă vreți, foarte condensat, o Uniune mai bună. Trebuie să fim ca și Uniune capabili să răspundem solicitărilor de bază.

Pe oricine întrebăm ce așteaptă de la Uniunea Europeană, în fond, o să ne răspundă că așteaptă prosperitate și securitate. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le livreze Uniunea. Pentru asta, e nevoie de soluții inovatoare, este nevoie de o Uniune puternică și performantă, este nevoie de viziune pentru viitor, în același timp cu rezultate palpabile, soluții practice.

Am pledat pentru soluții comune în toate conjuncturile, începând de la Brexit, la criza migrației, la criza economică, la chestiunea suveranității, toate aceste lucruri trebuie rezolvate împreună. Trebuie să avem grijă să nu apară falii în Uniunea Europeană.

Pentru România, și am subliniat acest lucru, o Uniune puternică și o integrare mai profundă a României în Uniunea Europeană, rămâne obiectiv strategic național. Este foarte important să vedem ce s-a realizat deja în Uniunea Europeană prin Uniunea Europeană. Adevărul este că cetățenilor europeni, cetățenilor din țările care sunt în Uniunea Europeană, nu le-a mers niciodată așa de bine ca acum. Evident, avem probleme, sunt grupuri defavorizate. Sunt și la noi, începe anul școlar, sunt comune unde școlile arată jalnic, sunt nenumărate probleme.

Dar, în ansamblu, Uniunea Europeană a însemnat un progres imens pentru cetățenii Uniunii Europene și aceste lucruri trebuie spuse. Pentru a putea continua, pentru a merge într-o dezvoltare pozitivă este nevoie, printre altele, și de o creștere a transparenței și creșterea legitimității instituțiilor europene.

De foarte multe ori când vorbim cu cetățeni sau cu reprezentanți, de exemplu, ai administrației locale, ni se spune că nu se înțelege ce se întâmplă în instituțiile europene. De multe ori este acuzată birocrația excesivă. Toate aceste lucruri trebuie să le auzim și trebuie să acționăm pentru înlăturarea palierelor administrative, acolo unde acest lucru este posibil.

Pentru asta, sigur că este nevoie și de o mai bună comunicare. Am constatat de multe ori că rezultate sunt, proiecte bune ale Uniunii Europene sunt puse în practică. Proiecte europene sunt puse în practică în România, de exemplu, și se știe prea puțin despre aceste lucruri. În afară de acestea, comunicarea ar îmbunătăți net colaborarea între instituțiile europene și instituțiile naționale. Foarte multe neînţelegeri apar datorită lipsei de comunicare şi din păcate, câteodată, datorită lipsei de transparenţă.

Dacă vorbim despre o temă care este o temă centrală în toate dezbaterile naţionale, europene, şi vorbesc aici despre securitate, trebuie să vedem cele două aspecte – securitatea externă, şi aici vorbim despre întărirea controlului la graniţele exterioare ale Uniunii, şi despre securitatea internă, în special, sigur, prevenirea actelor de terorism, şi din păcate am avut prea multe astfel de acte.

Dacă vorbim despre acestea, deja ajungem într-o zonă unde am putut să constat că există un larg consens şi cu siguranţă, în viitorul apropiat vom avea măsuri foarte concrete care vin să îmbunătăţească situația în acest domeniu.

În cadrul întâlnirilor, am propus ca şi o măsură concretă, deocamdată este o propunere şi vom vedea cum va fi ea transpusă în practică, crearea unei agenţii europene de combaterea terorismului. Ar fi o măsură foarte concretă, care ar înlocui multiplele entități care se ocupă acum cu prevenirea actelor teroriste şi cred că ar putea realmente să crească nu numai securitatea propriu-zisă, ci şi sentimentul securităţii în interiorul Europei.

În ansamblu, consider că a fost o discuţie foarte bună.

Vă mulţumesc!”

.

FONDURI EUROPENE

UrbanizeHub derulează cea mai amplă consultare publică cu privire la viitorul fondurilor europene în România, prin campania “Viitorul oraşelor din România”

Published

on

© PrintScreen UrbanizeHub Video

Comunitatea UrbanizeHub derulează campania de consultare publică, “Viitorul oraşelor din România”, fiind singurul proces de consultare din România cu privire la viitorul fondurilor europene din cadrul financiar multianual 2021-2027.

Cu ajutorul unui chestionar, care poate fi completat în mai puțin de 5 minute, îți poți face vocea auzită în orașul tău.

Completați chestionarul, AICI.

În acest context, prima întrebare este legată de rolul politicii de coeziune. Fiecare repondent își poate spune părerea privind prioritizarea fondurilor europene în viitorul cadru financiar multianual.

Reamintim că politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Graţian Mihăilescu, liderul celor de la UrbanizeHub, susţine că această campanie de consultare vine ca o continuare a campaniei “Alege priorităţile oraşului tău”, în care peste 100.000 de cetățeni din întreaga ţară au votat pentru orașul lor, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

“Ne-am gândit să demarăm această consultare publică, deoarece ne aflăm într-o perioadă foarte bună pentru a afla aceste lucruri, deoarece este perioada în care se stabileşte şi se negociază planificarea fondurilor europene pentru următoarea perioada financiară 2021-2027. Noi ne dorim să aflăm de la cetăţeni cum văd ei planificarea fondurilor europene. Practic este vorba despre un chestionar cu întrebări clare şi răspunsuri scurte, am formulat nişte întrebări pe câteva teme foarte importante care sperăm noi să influenţeze pozitiv şi să aducă deciziile mai aproape de nevoile concrete ale oamenilor”, spune reprezentantul UrbanizeHub.

Graţian Mihăilescu a adăugat că o campanie similară va fi adresată exclusiv primarilor din România, care vor fi consultaţi cu privire la domeniile în care sunt necesare finanţări europene. Campania se va desfăşura până la sfârşitul acestui an, după care cei de la UrbanizeHub vor colecta toate răspunsurile şi vor întocmi un raport pe care îl vor transmite Guvernului României şi Comisiei Europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending