Connect with us

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu Michel Barnier: România susține un acord cu Marea Britanie în domeniul securității externe după Brexit

Published

on

România este un susținător al continuării cooperării strânse dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în domeniile de interes comun și după retragerea acesteia din Uniune, i-a transmis, marți, președintele Klaus Iohannis lui Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, punctând că, pentru țara noastră, ”un acord în domeniul securității externe cu Marea Britanie prezintă un interes deosebit”.

Discuțiile au avut loc în cadrul unei vizite pe care Barnier a efectuat-o marți la București, unde a avut întrevederi și cu premierul Viorica Dăncilă, cu ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, dar și cu președinții celor două Camere ale Parlamentului. România s-a aflat, în 2016, printre primele țări vizitate de Michel Barnier în calitate de proaspăt negociator-șef al Comisiei Europene pentru Brexit. Michel Barnier a mai efectuat ulterior o vizită în România în februarie 2017.

FOTO: Administrația Prezidențială

În cadrul întâlnirii, Iohannis și Barnier au abordat stadiul actual al negocierilor și pașii următori în procesul de retragere a Marii Britanii din UE, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Președintele României a arătat aprecierea față de activitatea negociatorului-șef pentru Brexit, precum și a echipei sale în acest proces. Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că eforturile depuse de reprezentanții instituțiilor europene și ai statelor membre se vor concretiza prin agrearea unui Acord de Retragere și a unei Declarații Politice privind cadrul relațiilor viitoare dintre UE și Marea Britanie.

Președintele României a subliniat importanța deosebită a menținerii unității celor 27 de state membre ale Uniunii în cadrul negocierilor privind Brexit, arătând că această abordare reprezintă o premisă esențială în gestionarea eficientă a acestui proces.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru un proces ordonat și previzibil al retragerii Marii Britanii, pentru a pune bazele unei relații viitoare cât mai apropiate între UE și Regatul Unit.

De asemenea, șeful statului a evidențiat că principala prioritate în acest stadiu al negocierilor este finalizarea textului Acordului de Retragere cât mai curând posibil prin identificarea unor soluții privind problemele încă divergente, în special în ceea ce privește granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord.

Cu privire la modelul de cooperare economică în contextul relațiilor viitoare, Președintele României a subliniat că integritatea Pieței Unice a UE și indivizibilitatea celor patru libertăți reprezintă piloni de bază ai proiectului european și nu sunt negociabili.

Citiți și România, mesaj comun alături de Polonia și Lituania: Fără Marea Britanie, poziția UE pe scena globală ar putea fi slăbită, făcând-o mult mai vulnerabilă la amenințările externe

Președintele Klaus Iohannis a precizat că România susține continuarea unei cooperării strânse a UE cu Marea Britanie în domeniile de interes comun și după retragerea acesteia din Uniune și a arătat că, pentru țara noastră, un acord în domeniul securității externe cu Marea Britanie prezintă un interes deosebit.

Președintele României a menționat că, în cadrul discuțiilor privind relațiile viitoare, țara noastră va pune în centrul obiectivelor sale cetățeanul și, de aceea, susține cu fermitate importanța negocierii unui cadru de reglementare ambițios în domeniul mobilității cetățenilor, cu respectarea principiilor reciprocității și nediscriminării.

La rândul său, negociatorul-șef al Uniunii pentru Brexit a făcut o prezentare a evoluției negocierilor cu Marea Britanie și a etapelor următoare în cadrul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniune.

Michel Barnier a evidențiat eforturile pe care echipa sa le depune în mod constant pentru ajungerea la un acord cu partea britanică și a exprimat speranța privind obținerea unor evoluții substanțiale în cadrul negocierilor care să permită finalizarea Acordului de retragere a Marii Britanii din UE.

Totodată, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit a subliniat faptul că România, în calitate de stat care va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din 2019, va avea un rol important în asigurarea cadrului instituțional necesar care să permită retragerea ordonată a Marii Britanii din UE și în derularea negocierilor privind viitoarele relații dintre Uniune și Regatul Unit.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Fondul European de Apărare, consolidat în programarea bugetară pentru perioada 2021-2027. UE va deveni, astfel, un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi

Published

on

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la Fondul European de Apărare, sub rezerva aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului, care va promova o bază industrială inovatoare și competitivă și va contribui la autonomia strategică a UE, potrivit unui comunicat emis astăzi de Comisia Europană.

Într-o lume a instabilității crescânde și amenințărilor transfrontaliere la adresa securității noastre, nicio țară nu poate reuși singură. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker face un efort fără precedent pentru a proteja și apăra europenii. Fondul European de Apărare, propus de Comisie în iunie 2018, ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru anii 2021-2027, face parte din aceste inițiative pentru a susține capacitatea UE de a-și proteja cetățenii.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat:

,,Acesta este un pas important în realizarea cooperării europene în domeniul apărării. Fondul European de Apărare va ajuta statele membre să obțină o mai bună valoare pentru banii contribuabililor, să promoveze o industrie de apărare puternică și inovatoare și să sporească autonomia și conducerea tehnologică a UE în domeniul apărării”.

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska, responsabil pentru piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri, a adăugat:

,,Acest acord reprezintă un alt element important prin care ne asigurăm că Europa devine un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi. Fondul va favoriza inovarea tehnologică și cooperarea în sectorul european al apărării, astfel încât Europa să beneficieze de tehnologie și echipamente de apărare interoperabile și de ultimă oră, în domenii noi precum inteligența artificială, software-ul criptat, tehnologia cu drone sau comunicarea prin satelit.”

Sub rezerva adoptării definitive oficiale de către Parlamentul European și Consiliu, s-a constatat un acord privind următoarele elemente-cheie:

  • Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viață al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului și până la certificare.
  • Fondul va finanța proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi.
  • Dincolo de faza de cercetare și de proiectare, unde este posibilă o finanțare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) și testarea, calificarea și certificarea (până la 80%).
  • Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanțare mai ridicate.
  • Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanțare de 10%, însă finanțarea nu este automată.
  • Proiectele vor fi definite în conformitate cu prioritățile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune și în special în contextul Planului de dezvoltare a capacităților (CDP), dar prioritățile regionale și internaționale, cum ar fi în cadrul de NATO, pot fi luate în considerare, de asemenea.
  • În mod normal, sunt eligibile numai proiectele de colaborare care implică cel puțin trei entități eligibile din cel puțin trei state membre sau țări asociate.
  • Cel puțin 4% și până la 8% din buget vor fi alocate proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula conducerea tehnologică pe termen lung a Europei și autonomia în domeniul apărării.
  • În principiu, numai entitățile stabilite în UE sau în țările asociate și care nu sunt controlate de țări terțe sau de entitățile lor juridice sunt eligibile pentru finanțare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăți din țări terțe pot, în mod excepțional, să fie eligibile pentru finanțare în condiții definite pentru a se asigura că interesele de securitate și apărare ale UE și ale statelor membre nu sunt compromise. Entitățile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanțare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabilește condiții pentru a primi finanțări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe piețele țărilor terțe.

Acordul politic preliminar la care au ajuns Parlamentul European, Consiliu și Comisia în așa-numitele negocieri trilaterale este acum supus aprobării formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Aspectele bugetare și unele dispoziții orizontale conexe ale viitorului Fond European de Apărare sunt supuse acordului general privind viitorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își actualizează Codul de Vize: Taxa de viză va crește la 80 euro pentru resortisanții țărilor terțe

Published

on

UE își actualizează normele în materie de vize pentru a îmbunătăți condițiile persoanelor care călătoresc în scopuri legitime și pentru a spori instrumentele disponibile în vederea abordării provocărilor reprezentate de migrația ilegală, potrivit unui comunicat emis astăzi. 

Astăzi, ambasadorii la UE au confirmat, în numele Consiliului, acordul informal la care s-a ajuns între reprezentanții Parlamentului European și președinția română a Consiliului cu privire la propunerea de modificare a Codului de vize.

Condiții mai bune pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime

Noile norme vor asigura proceduri mai rapide și mai clare pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime, în special prin faptul că:

  • vor permite depunerea cererilor cu până la 6 luni înaintea călătoriei și cu cel puțin 15 zile înaintea acesteia
  • prevăd posibilitatea de a completa și de a semna electronic formularul de cerere
  • introduc o abordare armonizată referitor la emiterea vizelor cu intrări multiple pentru persoanele care călătoresc cu regularitate și au un istoric pozitiv în materie de vize, pentru o perioadă ce crește gradual, de la 1 la 5 ani.

Acoperirea costurilor de prelucrare a cererilor

Pentru ca statele membre să poată acoperi mai bine costurile prelucrării cererilor de viză, fără a descuraja solicitanții de vize, taxa de viză va crește la 80 de euro.

Regulamentul introduce și un mecanism pentru evaluarea la interval de trei ani a necesității de a se revizui cuantumul taxei de viză.

O mai bună cooperare privind readmisia migranților în situație neregulamentară

Regulamentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie prin introducerea unui nou mecanism pentru utilizarea politicii în domeniul vizelor ca pârghie.

În cadrul acestui mecanism, Comisia va evalua periodic cooperarea în materie de readmisie din partea țărilor terțe. În cazul în care o țară nu dă dovadă de cooperare, Comisia va propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de punere în aplicare prin care să se aplice măsuri restrictive specifice privind vizele, legate de prelucrarea acestora și, eventual, de taxele aferente.

Pe de altă parte, în cazul în care se consideră că o țară cooperează în privința readmisiei, Comisia poate propune Consiliului să adopte o decizie de punere în aplicare care să prevadă o reducere a taxelor de viză, o reducere a perioadei necesare pentru a decide asupra cererilor de viză sau o creștere a perioadei de valabilitate a vizelor cu intrări multiple. Decizia de punere în aplicare va fi valabilă cel mult un an, putând fi reînnoită.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice pentru protejarea populației și a mediului

Published

on

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice. Președinția română a Consiliului a ajuns astăzi la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la actualizarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți, lista de substanțe periculoase convenită la nivelul ONU. Acest regulament va contribui la protejarea populației și a mediului împotriva acestor produse chimice, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul urmează acum a fi înaintat în vederea obținerii aprobării politice a ambasadorilor la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului.

,,Acordul la care am ajuns azi înseamnă că am făcut un pas important în protejarea sănătății umane și mediului nostru. Este vorba despre limitarea daunelor produse de cele mai periculoase substanțe chimice care prezintă risc din lume. Prin eliminarea producției lor și interzicerea utilizării lor, putem obține o protecție maximă”Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului al României.

Propunerea de reformare asigură alinierea regulamentului existent la cele mai recente modificări ale Convenției de la Stockholm, care prevede cadrul juridic global pentru eliminarea producerii, a utilizării, a importurilor și a exporturilor de poluanți organici persistenți. Mai multe modificări aliniază mai îndeaproape regulamentul la legislația generală a UE privind substanțele chimice. În urma acestor modificări, toate părțile implicate în punerea în aplicare a regulamentului vor beneficia de sporirea clarității, a transparenței și a securității juridice.

În cadrul noilor norme, actualul nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului în Europa va fi menținut, dar unele sarcini prevăzute de regulament vor fi transferate de la Comisia Europeană la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) de la Helsinki, estimându-se că acest lucru va reduce costurile generale și va îmbogăți cunoștințele științifice disponibile pentru punerea în aplicare.

În temeiul acordului, agentul de ignifugare decaBDE este adăugat pe lista de substanțe și valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 10 mg/kg pentru cazurile în care decaBDE este prezent în substanțe. În plus, valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE, inclusiv decaBDE, pentru cazurile în care acestea sunt prezente în amestecuri și articole. A fost introdusă o clauză de revizuire pentru a evalua toate impacturile asupra sănătății și asupra mediului ale valorii-limită de 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE.

În plus, derogări specifice referitoare la utilizarea decaBDE sunt introduse pentru aeronave, autovehicule și echipamente electronice, inclusiv în cazul importurilor.

Acordul va fi transmis ambasadorilor la UE spre aprobare în numele Consiliului, după finalizarea tehnică a textului. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending