Connect with us

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis: La noi se face politică educaţională după ureche. Riscurile unei abordări haotice sunt foarte mari

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că politica educaţională în România se face „după ureche”. ”Numărul mare de legi din zona Educaţiei ajunse la promulgare, adesea cu prevederi contradictorii, denotă că la noi se face politică educaţională după ureche. Chiar raportul lansat astăzi ne arată că multe dintre eşecurile înregistrate de anumite sisteme de Educaţie pot fi explicate prin politici nesănătoase şi ineficiente. Riscurile unei abordări haotice sunt foarte mari şi rezultatele pot fi foarte grave”, a afirmat Iohannis, la lansarea raportului “World Development Report 2018: Learning to Realize Education’s Promise”, care a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”. 

„Nu este suficient să asigurăm accesul la educație, trebuie să garantăm accesul la o educație de calitate, una care chiar aduce valoare adăugată”, a mai susținut șeful statului.

VIDEO:

Alocuțiunea integrală susținută de șeful statului:

„Dați-mi voie, în primul rând, să vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru primirea deosebit de călduroasă pe care mi-ați făcut-o astăzi, aici. Mulțumesc!

Stimați reprezentanți ai Băncii Mondiale,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că am ocazia de a participa la acest eveniment organizat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative și de Banca Mondială, eveniment pentru care vă felicit. Banca Mondială a fost un partener important pentru țara noastră, mai ales pe parcursul perioadei de tranziție pe care am traversat-o. Chiar și astăzi, aceasta rămâne pentru noi un furnizor foarte important de asistență tehnică și financiară pentru că, în unele sectoare, după cum este lesne de observat, dezvoltarea capacității administrative, ca să mă exprim așa, nu este încă la nivelul pe care ni-l dorim cu toții.

Raportul global «Learning to realize Education’s promise» este un exemplu de studiu comparativ la nivel internațional, bine fundamentat, care scoate în evidență cauzele și impactul deficitului de educație asupra societății.

Analiza pune într-o lumină nouă problemele cu care se confruntă sistemele de educație, oferindu-ne informații importante despre modul în care lipsa de echitate contribuie la menținerea unor decalaje economice substanțiale între statele lumii.

Raportul menționează o distincție importantă: cea între școlarizare și învățare efectivă. Sistemul educațional trebuie să aibă capacitatea de a face o diferență reală în nivelul de cunoștințe al copiilor, nu doar să bifeze un număr de ani petrecuți pe băncile școlii. Aceasta este o lecție care se aplică și României, în condițiile în care un studiu din 2016 ne avertiza că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în înaltele sfere ale politicii românești.

Echitatea trebuie să devină o prioritate reală pentru sistemul educațional. Nu este suficient să asigurăm accesul la educație, trebuie să garantăm accesul la o educație de calitate, una care chiar aduce valoare adăugată.

La nivel național, ne confruntăm cu o criză demografică amplificată de un nivel ridicat al abandonului școlar și de o participare scăzută la învățământul superior.

Pe acest fond, poate că nu este momentul să ne concentrăm acum atenția asupra unor sisteme de credite pentru studii în învățământul superior, în timp ce neglijăm finanțarea altor proiecte, deja demarate, destinate creșterii echității în educația preuniversitară.

Vorbesc aici și de insuficienta finanțare a proiectului ROSE, care inițiase schema de granturi pentru licee, destinată reducerii abandonului și facilitării tranziției spre învățământul superior.

Dar astfel de exemple sunt numeroase. Drept rezultat, continuăm să ne îndepărtăm de obiectivul Europa 2020, sau 20-20 cum se spune mai nou, în domeniul părăsirii timpurii a școlii, cu o cifră de peste 18%.

Când vorbim despre obiectivele educației, trebuie să ne punem întrebarea: «Ce și cum dorim să învețe copiii și tinerii din România?». Poate, și mai important, «Ce își doresc să devină tinerii din România?».

Foarte multe lucruri depind de ceea ce se învață la școală, unde nevoia de adaptare a programei școlare la realitatea economică și socială este pregnantă.

Dincolo de calitățile intrinseci ale sistemului educațional, acesta aduce valoare adăugată în societate atunci când este adaptat nevoilor economiei moderne, caracterizate actualmente printr-un grad ridicat de tehnologizare și digitalizare.

Desigur, educația nu se poate limita doar la instruirea unor buni angajați, ci trebuie să meargă în direcția formării unor buni cetățeni, suficient de informați pentru a înțelege principalele dimensiuni ale dezbaterii publice, pentru a avea spirit de inițiativă, dar și pentru a-și cunoaște drepturile și obligațiile civice. Și aici, foarte multe depind de ceea ce se învață la școală.

Educația economică, ca să vorbesc de o dimensiune relativ marginalizată a educației, este absolut necesară pentru a sprijini asumarea valorilor specifice economiei capitaliste de piață, dar și pentru a ne apăra tinerii de falsele promisiuni ale populismului. Voi da ca exemplu dezbaterea pe marginea sistemului de pensii administrat privat, dezbatere care acum este în curs, o dezbatere cu o dinamică foarte interesantă la nivel guvernamental. Iese cineva și spune «Nicio problemă, uitați!». Iese altcineva și zice «Nu desființăm!». Iese altcineva și zice «Dar îl transformăm în opțional!». Eu știu ce să înțeleg de aici și în consecință avertizez, dar cei care sunt direct vizați de multe ori, nu aș zice că nu înțeleg, nici nu-i interesează dezbaterea, fiindcă sunt preocupați de alte și alte chestiuni, ori aici cred că și sistemul educațional are vina lui, și sistemul are rezultatele lui, le vedem zilnic la televizor. Este clar că într-o țară cu natalitate redusă și cu migrație negativă, un sistem de pensii gestionat preponderent de stat pur și simplu nu este sustenabil.

Orice promisiune că se poate continua așa este doar o tentativă de amăgire a populației, sacrificând bunăstarea viitorilor pensionari.

Dar toate acestea sunt exemple punctuale. Nevoile educaționale ale copiilor și tinerilor se schimbă constant, la fel și metodele de predare.

Toate acestea necesită o abordare strategică, coerentă, structurată pe termen lung. Din dorința de a găsi soluții pentru viitor, am lansat consultările din cadrul proiectului «România Educată», fiindcă alternativa de a continua fără viziune în educație este una a instituirii haosului.

Numărul mare de legi din zona educației ajunse la promulgare, adesea cu prevederi contradictorii, denotă că la noi se face politică educațională după ureche. Chiar raportul lansat astăzi ne arată că multe dintre eșecurile înregistrate de anumite sisteme de educație pot fi explicate prin politici nesănătoase și ineficiente.

Riscurile unei abordări haotice sunt foarte mari și rezultatele pot fi foarte grave. În literatura de specialitate există un termen care ar trebui să ne atragă atenția. Este acela de «middle income trap» – adică middle income unde ne situăm noi, trap înseamnă capcană, deci capcana unei țări cu venit și cu capacitate medie – descrie statele care pot crește până la un punct, dar nu reușesc să devină real dezvoltate.

Astfel de state nu reușesc să pună pe picioare o economie bazată pe cunoaștere și cu o suficientă capacitate competitivă. Noi riscăm să devenim o astfel de țară și riscăm să intrăm într-un astfel de blocaj dacă nu rezolvăm cât de curând problemele de echitate din învățământ, dacă nu creștem calitatea actului didactic și dacă nu stabilim obiective educaționale bazate pe exigențele lumii moderne, nu pe exigențele lumii în care am trăit noi în tinerețea noastră.

Cred că am recunoscut cu toții, în raportul care tocmai s-a prezentat, idei pe care și noi le-am avut, probleme pe care și noi le-am identificat, soluții pe care, culmea, le știam și noi. Dar oare de ce nu le aplicăm?

Este o problemă majoră și vreau să reiterez că nu am început, nu am construit proiectul prezidențial „România Educată” pentru că, pur întâmplător, eu sunt dascăl. Am construit acest proiect fiindcă o societate needucată este o societate pierdută. Iar o societate cu o educație mediocră este o societate care nu are șansa unei dezvoltări sustenabile. Și, fiindcă eu îmi doresc pentru țara mea șansa unei dezvoltări sustenabile, fiindcă eu îmi doresc pentru țara mea ca și generațiile viitoare să o ducă mai bine decât o ducem noi, și pentru că avem problema reală demografică și singura șansă de a ieși din această capcană este educația, am decis să începem acest proiect. Vă invit să participați!

 

 

.

EDUCAȚIE

Klaus Iohannis: Grădinițele, școlile, universitățile nu se mai redeschid în acest an școlar. Examenele naționale vor fi organizate cu reguli stricte de distanțare

Published

on

© Administratia Prezidentiala

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că grădinițele, școlile, universitățile nu se vor mai redeschide în acest an școlar, chiar dacă starea de urgență se încheie la data de 15 mai.

“S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţele, şcolile şi universităţile să nu se mai redeschidă. Nu se va întoarce elevul, studentul fizic la cursuri”, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, după o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

El a informat că anul şcolar se va încheia pe 12 iunie, cu câteva excepții pentru elevii aflați în ani terminali.

“Până pe 12 iunie continuă formele de învâțământ la distanță. Elevii vor avea mediile încheiate cu notele pe care le au acum, se mai poate face și o evaluarea suplimentară. Sunt totuși câteva excepții. Elevii din clasele a 8-a și a 12-a vor putea reveni la școala după 2 iunie pentru a se pregăti pentru examenele naționale. În această situație normele de distanțarea pot fi respecate. Vor fi maximumm 10 elevi într-o sală și se vor pregăti pentru examenele naționale.  Examenele naționale se vor organiza așa cum au fost planificate însă cu respectarea unor reguli stricte de distanțare. Se va măsura temperatura, se va face intrarea pe o parte se va ieși pe altă parte și alte reguli de distanțare socială” a explicat președintele.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă 18,5 milioane de euro României pentru distribuția de fructe, legume și lapte în școli pentru anul școlar 2020-2021

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat astăzi, 31 martie, bugetul alocat schemei UE pentru școli, în anul școlar 2020/2021, și anume: 145 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și 105 milioane de euro pentru distribuția de lapte către elevi. Din aceștia, România beneficiază de 7,8 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și de 10,7 milioane de euro pentru distribuția de lapte în școlile participante la program, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”În contextul actual, este cu atât mai important ca toți copii din întreaga Europă să știe și să înțeleagă de unde vine hrana noastră. Putem fi mândri de mâncarea hrănitoare, sigură și de înaltă calitate produsă de fermierii noștri. Grație schemei UE pentru școli, copiii pot învăța despre nutriție și agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că școlile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul și să transmitem un semnal important că viața va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină”, a declarat comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski.

Implementarea schemei în anul școlar curent 2019/2020 este afectată de închiderea școlilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus în curs. În anul școlar 2018/2019, schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe și legume în timpul școlii, la aceasta adăugându-se măsuri educaționale referitoare la agricultură și la o dietă echilibrată.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de ,,forța majoră”. Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în școlile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizațiilor caritabile și băncilor de alimente sau altor organizații similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiașe. 

Continue Reading

EDUCAȚIE

Universitatea Babeș-Bolyai, singura instituție academică din România prezentă în topul celor mai bune 500 universități din lume în cercetarea economică

Published

on

© Universitatea Babeş-Bolyai/ Facebook

Universitatea Babeș-Bolyai  își menține în anul 2020 statutul de singura universitate din România prezentă în topul celor mai bune 500 universități din lume în domeniile fundamentale ale științelor economice, după accederea în premieră în acest clasament în 2019, informează instituția într-un comunicat.

Prezența UBB în clasamentul QS al celor mai bune 500 de universități din lume în domeniile Economics and Econometrics, respectiv Business & Management Studies, confirmă poziția de lider a universității în domeniul științelor economice în România, evidențiată deja prin cea mai bună poziție ocupată de o instituție de învățământ superior românească: în domeniul Business & Economics, conform clasamentului aferent anului 2020 realizat de o altă instituție prestigioasă de ierarhizare valorică a universităților Times Higher Education, precum și în cercetarea din domeniul Economics, conform clasamentului curent Economics Schools Research Ranking întocmit de Tilburg University.

QS World University Rankings reprezintă unul dintre cele mai comprehensive și prestigioase clasamente internaționale de ierarhizare valorică a universităților. QS evaluează și ierarhizează instituțiile de învățământ superior la nivel internațional începând din 2004, în baza unei metodologii care ia în considerare criterii referitoare la reputația academică internațională a universităților, reputația acestora în rândul angajatorilor și, respectiv, calitatea cercetării derulate (reflectată prin numărul de citări ale lucrărilor publicate de membrii instituțiilor universitare).

Domeniile științelor economice în care UBB se poziționează în top 500 global întocmit de QS sunt: Economics and Econometrics – în clasamentul aferent acestui domeniu au reușit să acceadă doar 137 de universități din toate țările actuale ale UE, Business & Management Studies – în ierarhia valorică a acestui domeniu au reușit să ajungă numai 121 de universități din toate țările actuale ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending