Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis, la reuniunea informală a liderilor UE de la Salzburg: Principala prioritate este finalizarea Acordului de retragere a Marii Britanii și găsirea unor soluții la aspecele divergente

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a evidențiat în cadrul reuniunii informale a Consiliului Uniunii Europene, găzduit de orașul austriac Salzburg, că ”principala prioritate este finalizarea Acordului de retragere cât mai curând posibil și găsirea unor soluții privind aspectele divergente, în special cu privire la Irlanda”.

La întâlnirea amintită mai sus a avut loc în schimb de opinii privind stadiul negocierilor și modalitatea de organizare a fazei finale a acestora, în condițiile în care se apropie termenul până la care este necesară negocierea unui acord.

Foto: www.flickr.com/photos/eu2018at

”Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța menținerii unității UE 27 și de continuare a negocierilor cu o singură voce în scopul încheierii unui acord corect și echitabil cu Marea Britanie. Președintele României a arătat, de asemenea, că principala prioritate este finalizarea Acordului de retragere cât mai curând posibil și găsirea unor soluții privind aspectele divergente, în special cu privire la Irlanda. Președintele Klaus Iohannis a evocat și necesitatea identificării de modalități de continuare a cooperării cu Marea Britanie, având în vedere că aceasta din urmă și Uniunea Europeană au obiective comune la nivel internațional”, anunță un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Prim-ministrul Theresa May a informat asupra poziției Marii Britanii referitoare la evoluțiile în negocierile privind retragerea acesteia din Uniunea Europeană, context în care membrii Consiliului European au avut o discuție (în format UE 27) asupra acestui proces și a elementelor ulterioare de calendar.

Agenda reuniunii a cuprins subiecte precum problema migrației, securitatea internă a Uniunii Europene, dar și aspecte referitoare la relațiile externe ale Uniunii Europene.

În ceea ce privește migrația, discuțiile au vizat elemente cuprinse concluziile Consiliului European din iunie, atât pe componenta internă a migrației și a reformei sistemului european de azil, cât și în raport cu dimensiunea externă, cu precădere consolidarea cooperării cu statele terțe, de origine și de tranzit, în efortul de gestionare a cauzelor profunde ale migrației.

Președinția austriacă a Consiliului Uniunii Europene a făcut o prezentare privind implementarea concluziilor Consiliului European, în special în ceea ce privește cele două concepte noi avansate cu această ocazie – platformele de debarcare a migranţilor în afara Uniunii Europene și centrele controlate din interiorul Uniunii Europene.

Totodată, au fost discutate aspectele vizând consolidarea securității frontierelor externe ale UE, inclusiv din perspectiva propunerilor legislative lansate recent de Comisia Europeană privind întărirea acțiunii agențiilor europene în domeniu.

Foto: www.flickr.com/photos/eu2018at

Cu această ocazie, președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat disponibilitatea României de a contribui constructiv la eforturile de implementare a concluziilor Consiliului European din iunie, în scopul unei gestiuni cuprinzătoare și eficiente a acestui fenomen. Președintele României a reiterat faptul că dimensiunea externă a migrației, prin întărirea cooperării cu statele terțe partenere, rămâne, în viziunea țării noastre, un pilon esențial care contribuie la implementarea de soluții durabile de răspuns la presiunea determinată de migrația ilegală.

De asemenea, şeful statului a evidenţiat susţinerea României pentru măsurile vizând consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat susținerea României pentru măsurile vizând consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. În privința politicii europene de azil, Președintele României a reasigurat sprijinul țării noastre pentru continuarea discuțiilor privind reformarea sistemului Dublin, de o manieră care să reflecte principiile solidarității și responsabilității în beneficiul tuturor statelor membre, menținând însă caracterul voluntar al oricărei forme de relocare.

Discuțiile de la Summitul informal au vizat și aspectele referitoare la strategia internă de securitate a Uniunii Europene, cu accent pe măsurile de întărire a cooperării polițienești, de combatere a amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, prin întărirea sprijinului Uniunii pentru măsurile în plan național în raport cu aceste provocări, precum și cu referire la propunerile recente vizând combaterea radicalizării online.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, în context, atenția deosebită pe care România o acordă consolidării cooperării în interiorul Uniunii Europene și cu partenerii internaționali în domeniul securității cibernetice. Totodată, Președintele României a subliniat importanța acțiunilor de la nivelul Uniunii Europene în direcția combaterii dezinformării și a știrilor false (fake news), precum și a promovării unei abordări integrate în plan european, de natură să consolideze încrederea cetățenilor europeni în spațiul de securitate al Uniunii Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, imagini și mesaje emoționante de la locul primului bombardament atomic din istorie: Hiroshima este o anticipare a sfârșitului lumii pe care, dacă o uităm, s-ar putea întâmpla oricând

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European Donald Tusk a vizitat miercuri orașul japonez Hiroshima, locul primului bombardament atomic din istorie, după ce anterior a devenit primul înalt oficial al Uniunii Europene care a adus un omagiu victimelor bombardamentului atomic american de la Nagasaki, al doilea oraș japonez lovit de o bombă atomică la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

”Hiroshima este ceva dincolo de timp, este un semn dat umanității pentru totdeauna. Dat, nu dar nu întotdeauna auzit, nu întotdeauna văzut, nu întotdeauna înțeles. De aceea ar fi ca toți cei de care depinde viitorul lumii să viziteze Hiroshima, dacă nu astăzi, atunci mâine”, a spus Tusk, care se află în Japonia cu ocazia summitului G20 de la Osaka, la care va participa în zilele următoare.

 Hiroshima este primul oraş atacat cu arma atomică cu numele de cod Little Boy, pe 6 august 1945.

Hiroshima este o anticipare a sfârșitului lumii pe care, dacă o uităm, s-ar putea întâmpla oricând. De aceea este atât de important ca mărturia Hiroshimei să reziste cât mai mult posibil și să ajungă la cât mai mulți oameni cu putință”, a mai spus Tusk.

Trei zile mai târziu, bomba cu numele de cod Fat Man a căzut la Nagasaki, unde până la sfârşitul anului s-au înregistrat aproximativ 74.000 de morţi.

De altfel, la Nagasaki, Donald Tusk a transmis cuvinte de avertisment şi un apel simplu către toţi participanţii la G20.

”Treziţi-vă până nu e prea târziu. Asumaţi-vă răspunderea nu doar pentru interesele voastre, ci mai presus de toate pentru pace şi pentru o ordine mondială sigură şi corectă”, a scris el într-un mesaj pe Twitter, într-un context în care SUA și Rusia dau semnalul că se pregătesc pentru o nouă cursă a înarmărilor în urma suspendării aplicării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Manfred Weber îi avertizează pe Emmanuel Macron și pe aliații săi: Nu distrugeți democrația europeană revenind la decizii în spatele ușilor închise. Unii radicali ar profita de acest lucru

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația. Într-un editorial publicat în Die Welt și citat de Politico Europe, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

La câteva zile după ce liderii europeni au eșuat să ajungă la un compromis în privința numirii viitorilor lideri ai instituțiilor UE, iar Emmanuel Macron a declarat că procesul Spitzenkandidat este mort, Weber a utilizat acest prilej pentru a apăra candidatura sa și sistemul candidaților cap de listă. 

“Pentru Consiliul European, principiul Spitzenkandidat este presupus îngropat”, a scris Weber, cu cinci zile înainte ca liderii europeni să se reunească într-un nou summit, aflați sub presiunea identificării unei soluții pentru cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant al UE.

Tot miercuri, Weber urmează să aibă o cină de lucru, la Berlin, cu cancelarul Angela Merkel, cu șefa CDU Annegret Kramp Karrenbauer și cu președintele PPE Joseph Daul pentru a defini o poziție comună, în contextul în care o potențială izolare a PPE pe arena decizională europeană – Consiliu și Parlament – face dificilă adoptarea unor decizii în direcția acestor numiri.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva. Abordările constructive, propunerile care au, de asemenea, șansa de a fi acceptate în Parlamentul European, sunt departe. O parte a Consiliului European dorește pur și simplu să șteargă ideea principiului Spitzenkandidat de pe agendă. Acest lucru ar însemna că rezultatele alegerilor ar fi irelevante“, a mai continua acesta, în condițiile în care presiunile asupra șefilor de stat sau de guvern pentru adoptarea unei decizii sunt majore, întrucât pe 2 iulie noul Parlament European se va constitui și trebuie să își aleagă conducerea.

Weber, pentru care PPE și-a reafirmat în trei rânduri sprijinul de neclintit, iar CDU a procedat la fel, a arătat că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

“Transparența și democrația ar fi lăsate la o parte”, a spus el, adăugând că consecințele pentru democrația europeană ar fi” devastatoare “.

“Unii radicali ar profita în mod inevitabil de acest lucru. Apoi, învinșii alegerilor europene vor deveni, brusc, câștigătorii”,

În timp ce a recunoscut că sistemul candidaților cap de listă nu este “perfect”, Weber a susținut că este cel mai bun mod de a democratiza UE în continuare.

“Dacă democratizarea Europei nu reușește, atunci UE poate fi, de asemenea, serios amenințată”, a mai arătat candidatul PPE, care a avut luni o întrevedere și cu Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord după ce în urma summitului informal din 28 mai au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

După prima zi a summitului Consiliului European de săptămâna trecută, în care tratativele pentru adoptarea Agendei Strategice și pentru desemnarea liderilor instituțiilor UE au durat peste zece ore, liderii au decis să se întâlnească pe 30 iunie într-un nou summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE, iar pentru perioada intermediară i-au extins mandatul lui Donald Tusk să continue discuțiile cu Parlamentul European, cu liderii grupurilor politice și liderii naționali.

Impasul în tratative a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Cu toate acestea, în conferința de presă de la finalul primei zi a summitului, președintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că niciun candidat nu a întrunit o majoritate în discuțiile dintre lideri.

În context, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei numiri a lui Manfred Weber în funcția de președinte al Comisiei Europene, dar și procedurii care i-ar facilita o astfel de numire politicianului german, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE

Într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a spus că liderii l-au însărcinat pe Donald Tusk să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți.

În acest context politic tulbure, șefii de stat sau de guvern i-au extins lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending