Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis, la sosirea la Summitul celor Trei Mări din Slovenia: Prin gazoductul BRUA, România poate deveni furnizor de securitate energetică în regiune

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, importanţa implementării efective a proiectelor demarate la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări care a avut loc anul trecut la Bucureşti şi a indicat că gazoductul BRUA ar putea fi unul dintre paşii prin care România poate deveni furnizor de securitate energetică în regiune.

“Summitul Iniţiativei celor Trei Mări a ajuns la maturitate şi cred că astăzi şi mâine avem foarte multe lucruri concrete de discutat. Este foarte important să ajungem în faza în care implementăm efectiv proiectele pe care am început să le listăm încă de la summitul de la Bucureşti de anul trecut. De asemenea, este foarte important că am reuşit să avem împreună cu noi în afară de cei care au fost de la începutul Iniţiativei celor Trei Mări parteneri foarte importanţi – SUA, UE, Germania – şi cred că ne apropiem deja de câteva proiecte foarte serioase pentru regiune”, a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul Iniţiativei celor Trei Mari, care are loc în Slovenia, la Ljubljana.

Întrebat ce paşi poate face România pentru a deveni furnizor de securitate energetică, Iohannis a răspuns că unul dintre proiecte este gazoductul BRUA.

“Putem să facem mai mulţi paşi, parţial i-am început deja, aş menţiona doar BRUA, interconectorul care va deschide practic piaţa pentru rezervele din Marea Neagră, avem, pe de altă parte, interconectorul cu Bulgaria, interconectorul cu Ungaria, care de asemenea sunt foarte importante pentru întreaga regiune, dar şi dezvoltarea energeticii din România contribuie cu siguranţă la securitatea energetică nu numai a României, ci a întregii regiuni”, a spus preşedintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri și joi, în Slovenia, la cel de-al patrulea Summit al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), inițiativa politică regională la nivel prezidențial lansată în 2015 și al cărui cel mai important summit de până în prezent a fost găzduit de România anul trecut, în 17-18 septembrie 2018.

Summitul din Slovenia, care se desfășoară în perioada 5-6 iunie, reprezintă primul pas în procesul de implementare a deciziilor importante luate la Summitul găzduit de Președintele Klaus Iohannis, în septembrie 2018, la București, reuniune care a marcat maturizarea politică și conceptuală a Inițiativei și trecerea sa spre dezvoltări concrete și pragmatice, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sunt așteptate, la reuniunea din Slovenia, progrese în implementarea listei de proiecte de interconectare prioritare agreate la București, precum și în ceea ce privește operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune. În marja Summitului va fi organizată cea de a doua ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, element de continuitate cu prima ediție care a avut loc în septembrie 2018, la București.

SUA, Germania și Comisia Europeană vor fi reprezentate la nivel înalt

Pe lângă șefii de stat din țările participante la I3M, la fel ca la București, la Summitul din Slovenia vor fi reprezentate, în calitate de parteneri ai Inițiativei, Statele Unite ale Americii, Germania și Comisia Europeană, precum și instituții financiare europene.

În data de 5 iunie, președintele Klaus Iohannis va participa la dineul oficial găzduit de Președintele Sloveniei, domnul Borut Pahor. Alături de șefii de stat ai țărilor participante la Inițiativa celor Trei Mări, vor mai fi prezenți președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și Secretarul Energiei al SUA, Rick Perry. 

În data de 6 iunie, Klaus Iohannis va participa la Sesiunea Plenară a Summitului.

Ulterior, președintele României va susține declarații de presă, alături de președintele Sloveniei, Borut Pahor, președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude  Juncker.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Citiți și Declarația Finală a Summitului celor Trei Mări de la București. România și celelalte 11 state participante se angajează să consolideze Uniunea Europeană și legăturile transatlantice
Citiți și Trei motive pentru care Inițiativa celor Trei Mări este cea mai importantă referință a politicii externe a României după aderarea la NATO și UE

Summitul de la București din 17-18 septembrie 2018 a adoptat decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital (48 de proiecte de interconectare prioritare, din care 27 proiecte multilaterale, de anvergură); organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele, de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); primii pași pentru lansarea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 75 de ani de la 23 august 1944: Actul salvator al Regelui Mihai și al Armatei, un act de bună-credință pentru întoarcerea către valorile eurotlantice

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, reprezentând în acest an și 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prilej cu care șeful statului s-a referit și la un moment important din istoria națională a României – actul de la 23 august 1944.

În mesajul său, președintele califică Pactul Ribbentrop-Molotov drept ”alianța răului absolut” și precizează că actul ”laș și mincinos” avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni și la mutilarea viitorului societăților europene.

Iohannis a făcut și un recurs la istorie și la ”actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici și iluștri diplomați, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieșirea României dintr-o alianță extrem de toxică și nefastă, salvând pământul țării și numeroase vieți omenești”.

Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare față de toți cei care au acționat cu bună-credință pentru salvarea statului român și pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea țării în zona de influență sovietică și implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieșise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care națiunea noastră l-a împărtășit, alături de alte națiuni europene, în secolul trecut”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Cunoașterea adevărului istoric reprezintă stabilimentul României europene

Citiți și România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei. Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. 

Actul de la 24 august a fost acțiunea prin care, la data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de facto al României, și a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei conduse de Germania nazistă și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații reprezentanți de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Continue Reading

POLITICĂ

România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Published

on

Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

”Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență.  De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți distruse au fost o consecință a crimelor comise în numele ideologiei naziste și a celei staliniste. Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti”, spun șefii diplomațiilor din cele cinci țări est-europene.

Miniștrii de Externe ai celor cinci state care au aderat între 2004-2007 la Uniunea Europeană mai precizează că țările lor au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară.

”Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali și puternici ai Uniunii Europene. Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete”, mai spun cei cinci miniștrii de Externe.

Declarația integrală:

”Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență.

De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți distruse au fost o consecință a crimelor comise în numele ideologiei naziste și a celei staliniste.

Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. 

Amintind și comemorând ororile din trecut avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul European.  

Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări.

Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare. Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice.

Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere.

Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.

Țările noastre au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali și puternici ai Uniunii Europene. Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete”.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Cunoașterea adevărului istoric reprezintă stabilimentul României europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Pacea și prosperitatea nu vin de la sine și nici nu reprezintă câștiguri definitive, iar cunoașterea adevărului istoric și consolidarea democrației și a statului de drept reprezintă stabilimentul României europene, a afirmat, vineri, președintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

”În urmă cu opt decenii a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un act laș și mincinos care avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni, mutilarea viitorului societăților europene, călcarea în picioare a libertății, sub toate formele ei, alimentând atitudinea disprețuitoare față de viață și demnitatea umană. Așa-zisa împărțire a sferelor de influență în Europa între Germania nazistă și Uniunea Sovietică a însemnat pervertirea flagrantă a celor mai elementare principii de drept internațional și intrarea în epoca haosului și a războiului”, a spus Iohannis, în mesajul remis de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Președintele califică Pactul Ribbentrop-Molotov drept ”alianța răului absolut”, precizând că sub aparenta grijă față de popoare, totalitarismele au fracturat și falimentat societățile europene și au sădit nesfârșita suferință umană.

”Consecințele dezastruoase ale fascismului și comunismului au dăinuit mult timp și după căderea regimurilor totalitare, privând generații întregi de drepturi inalienabile și făcând tranziția spre democrație un proces dificil și dureros”, a mai susținut șeful statului.

Potrivit acestuia, Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului ne obligă să reiterăm condamnarea fermă a celor două ideologii, sub toate formele lor, să ne amintim de victimele inocente ale regimurilor criminale și să păstrăm nealterată memoria lor.

”Doar o societate care își cunoaște istoria și recunoaște ce a fost drept și ce a fost greșit în trecutul său demonstrează că este pregătită să întărească democrația internă. Onorarea memoriei victimelor regimurilor totalitare nu înseamnă doar comemorare, ci și acțiune fermă în acord cu principiile democrației autentice. Aducerea-aminte ne obligă să continuăm, și mai hotărâți, pe drumul combaterii extremismului, intoleranței și opresiunii. În fața tuturor încercărilor de dezbinare, a tentativelor de relativizare a crimelor fascismului și comunismului, precum și pentru combaterea acelor voci care neagă valorile democrației și civilizației europene, avem datoria să acționăm cu vigilență și fermitate pentru a apăra și păstra nealterate valorile civilizației europene”, a mai spus Klaus Iohannis.

Președintele a făcut și un recurs la istorie și la ”actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici și iluștri diplomați, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieșirea României dintr-o alianță extrem de toxică și nefastă, salvând pământul țării și numeroase vieți omenești”.

Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare față de toți cei care au acționat cu bună-credință pentru salvarea statului român și pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea țării în zona de influență sovietică și implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieșise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care națiunea noastră l-a împărtășit, alături de alte națiuni europene, în secolul trecut”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

”În toată această perioadă sumbră din istoria națiunii noastre, cei care s-au opus regimurilor totalitare cu sacrificii enorme și chiar cu prețul vieții au luptat, cu mult curaj și simț civic, pentru libertate și demnitate. Le suntem datori tuturor acestor oameni și avem obligația să le cinstim memoria și să nu uităm niciodată eroismul lor. Despre mutilarea istoriei noastre de către regimurile fascist și comunist trebuie să le vorbim generațiilor viitoare și poate cea mai importantă pildă a acestei tragedii, pe care cel mai adesea manualele de istorie nu o pot transmite, este aceea că pacea și prosperitatea nu vin de la sine și nici nu reprezintă câștiguri definitive. Pentru aceste deziderate și mai ales pentru a putea construi o societate democratică sănătoasă, avem dreptul de a cunoaște adevărul istoric și responsabilitatea de a proteja și promova principiile democrației, ale statului de drept, libertatea, de a respecta și apăra drepturile fundamentale”, a conchis președintele.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending