Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Justiției: Voința exprimată de cetățeni la alegerile europene îi obligă pe decidenții politici să acționeze pentru consolidarea parcursului european al României și pentru o justiție dreaptă

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Justiției, președintele Klaus Iohannis spune că justiția din România a fost în ultimii ani aflată sub atacul constant al politicului, însă voința cetățenilor, exprimată la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, de a trăi într-un stat în care domnește respectul față de lege, drepturile lor, dar și față de valorile europene, îi obligă pe decidenți să acționeze pentru consolidarea parcursului european al României și pentru o justiție dreaptă, ca premisă pentru o societate mai bună, se arată într-un comunicat de presă. 

„În societățile democratice, justiția independentă este garanția fundamentală pentru înfăptuirea dreptății și menținerea echilibrului social. Esența principiului statului de drept constă în respectarea legilor și în asigurarea unei justiții corecte și aplicate egal tuturor cetățenilor.

El adaugă însă că, pentru a putea fi însă îndeplinite aceste deziderate, este nevoie ca legile să fie accesibile, clare şi predictibile, susţinând că în caz contrar, când sunt făcute schimbări constante, fără o direcţie unitară, respectul pentru lege are de suferit.

,,Ultimii ani au fost marcați de încercări repetate de a subordona justiția politicului, prin modificări intempestive ale legislației de organizare a sistemului judiciar, ale statutului magistraților și ale legislației penale. Acest asalt a determinat reacția promptă a cetățenilor, a magistraților, care și-au apărat cu demnitate valorile care le definesc misiunea, a forțelor politice atașate principiilor democratice, precum și a instituțiilor europene”, transmite șeful statului. 

Preşedintele spune că participarea impresionantă la referendumul din 26 mai arată că românii susţin valorile europene, printre care se regăsește și statul de drept. 

,,Participarea impresionantă la referendumul din 26 mai a demonstrat, dincolo de orice îndoială, că românii susțin valorile europene, statul de drept și își doresc să trăiască într-o țară în care legea este egală pentru toți. Voința exprimată de cetățeni îi obligă pe decidenții politici să acționeze pentru consolidarea parcursului european al României și pentru o justiție dreaptă. Totodată, acest semnal transmis prin vot trebuie să îi responsabilizeze și pe toți cei care sunt implicați în asigurarea actului de justiție”, explică președintele. 

Klaus Iohannis mai spune că încrederea se construiește prin fiecare interacțiune a unui justițiabil cu sistemul judiciar și dă exemplul unor inițiative precum «Zilele porților deschise», activități de educație juridică în societate sau dezbateri publice autentice conduc la reducerea distanței dintre cetățeni și instituții și consolidează democrația.

Șeful statului consideră că reformele realizate în domeniul justiţiei şi progresele în lupta anticorupţie nu trebuie puse sub semnul întrebării prin demersurile actuale de natură legislativă sau administrativă menite să le relativizeze.

,,Reformele de substanță realizate de România în domeniul justiției, progresele remarcabile care au fost înregistrate în lupta împotriva corupției nu trebuie puse sub semnul întrebării prin demersurile actuale de natură legislativă sau administrativă menite să le relativizeze. În același timp, societatea românească are nevoie de o dezbatere autentică despre actualele provocări cu care se confruntă sistemul judiciar, de la încărcătura instanțelor, lipsa dotărilor logistice, lipsa de investiții în infrastructură, la nevoia de informatizare, cu un impact direct asupra celerității soluționării cauzelor. Această întreagă dezbatere trebuie să aibă mereu în centrul preocupărilor sale respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului, precum și o viziune pe termen lung, fără de care acest serviciu public, care este justiția, nu își poate înfăptui misiunea”.

La final, președintele României  îi felicită pe cei care contribuie la înfăptuirea actului de justiţie în România şi la respectul faţă de lege, ca premisă pentru o societate mai bună.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la deschiderea unui nou tronson de autostradă: Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult mai repede

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Chețani, că este evident că infrastructura din România a rămas mult în urmă și a precizat că prezența sa la eveniment are rolul de a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură.

“Nu vreau să detaliez iarăși de ce s-a rămas în urmă. Cred că prin jurul meu sunt oameni care știu cu toții că de fapt nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura și acum această paradigmă s-a schimbat. Acum se vrea! Vă rog să înțelegeți bine de ce sunt eu aici astăzi. Nu am venit pentru festivisme și nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal. Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment nu este un punct terminus. Acest eveniment este un punct intermediar. Este un punct intermediar fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România”, a spus Iohannis, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Cheţani din judeţul Mureş în prezența prim-ministrului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor Lucian Bode.

Șeful statului a reamintit că Planul de Relansare pentru Economia României lansat împreună cu guvernul Orban alocă o importanță majoră infrastructurii mari.

“Avem nevoie de infrastructură. Pentru asta, sigur, avem nevoie de finanțare, dar iată că deja fondurile europene sunt pregătite. Lucrările trebuie să fie pregătite și aceste proiecte de infrastructură mare vor fi imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Prezența mea astăzi aici vrea să arate că mă interesează și voi rămâne conectat la aceste proiecte. Voi rămâne conectat fiindcă îmi dau seama de importanța lor. Dezvoltarea infrastructurii în România este nu doar o dorință politică de campanie, este o necesitate de bază”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a dat asigurări că lucrările de infrastructură planificate vor fi realizate într-un timp surprinzător de scurt.

Gândiți-vă că, dacă vorbim de lucrări de tip autostradă, avem ambiția să realizăm Autostrada Transilvania, care trebuie finalizată, Autostrada Unirii, Valea Prahovei, Valea Oltului și multe alte lucrări pe care le-am planificat și pe care de data asta, pot să vă asigur, le vom realiza într-un timp surprinzător de scurt! În acest sens, vă doresc tuturor mult succes!”, a conchis el.

Lucrările acestui lot de autostradă au început în anul 2016, iar valoarea contractului este de 437,6 milioane de lei. După deschiderea acestui lot, românii vor avea în total la dispoziție 873 de kilometri de autostradă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Vom reuși să cheltuim în acest an cele șase miliarde de lei, bani alocaţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile

Published

on

©Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor România/ Facebook

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a precizat vineri că, până la finalul anului, România va reuși să cheltuiască cele șase miliarde de lei, bani alocați pentru proiecte din fonduri europene nerambursabile, informează Agerpres.

”În primele opt luni ale anului, valoarea investiţiilor publice în economia românească este de 24,7 miliarde de lei. Este cea mai mare sumă alocată pentru investiţii în economie, în ultimii zece ani, într-o perioadă extrem, extrem de dificilă pe care o traversăm atât din punct de vedere al epidemiei, cu care ne confruntăm, cât şi din punct de vedere al crizei economice care, trebuie să recunoaştem, ne-a afectat şi ne afectează pe toţi. Astăzi, după zece luni de guvernare, putem spune că infrastructura de transport a primit ceea ce merită, ceea ce avea nevoie. Toate şantierele de infrastructură mare au rămas deschise, ceea ce este un lucru foarte important, am deschis noi şantiere şi suntem pregătiţi să semnăm noi contracte atât pe componenta rutieră, de autostrăzi, cât şi pe componenta de feroviar şi toate celelalte moduri de transport. Am reuşit în opt luni de zile să avem un buget la Ministerul Transporturilor, după două rectificări pozitive de aproape 13 miliarde de lei, ceea ce este un lucru foarte bun, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii ani. Am reuşit să cheltuim din Titlul 58 fonduri europene, aproape 3,6 miliarde de lei. (…) Vom ajunge în acest an, la sfârşitul anului, să cheltuim cei 6 miliarde de lei pe care îi avem alocaţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile”, a spus, într-o conferinţă de presă, Lucian Bode.

Vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, au fost prezenți vineri pe șantierul primului tronson al autostrăzii Sibiu – Piteşti, aproape de Boiţa, şi la sediul Consiliului Judeţean, unde reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au semnat două parteneriate privind realizarea celor două variante ocolitoare, respectiv varianta ocolitoare Sibiu Sud şi centura Mediaşului.

Potrivit planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 din Planul de relansare economică al Guvernului, prezentat de ministrul Lucian Bode la mijlocul lunii iulie, țara noastră va avea nevoie de 73 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport pentru următorul deceniu.

Această strategie se bazează pe doi piloni: 1. ”investiţiile masive – avem un necesar de investiţii de 73 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2030”, 2. ”politici structurale, care vor susţine eficienţa investiţiilor”.

Lucian Bode a explicat la acel moment că , din totalul investițiilor necesare, sectorul rutier are nevoie de cea mai mare sumă, și anume 36,93 de miliarde de euro, defalcați după cum urmează: 31,8 miliarde de euro reţeaua primară, 5,75 miliarde de euro reţeaua secundară, 0,1 miliarde de euro siguranţă rutieră.

Domeniul feroviar va avea nevoie de investiții pentru perioada 2020-2030 în valoare de 19,16 miliarde de euro, distribuiți astfel: 14,39 miliarde de euro reţeaua primară, 4,02 miliarde de euro reţeaua secundară şi 0,75 miliarde de euro materialul rulant.

La rândul său, infrastructura de metrou necesită investiții de 8,8 miliarde de euro. Din această sumă, 7,8 miliarde de euro vor fi direcționate către București, în vreme ce metroul din Cluj va beneficia de 1 miliard de euro.

În același timp, pentru următorul deceniu, Ministerul Transporturilor și-a propus să investească în domeniul naval 4,46 de miliarde de euro, sumă alocată după cum urmează: 2,06 miliarde de euro porturi fluviale, 1,33 porturi maritime şi 1,07 miliarde de euro Dunăre şi canale navigabile.

Sectorul aerian va necesita investiții de 3,05 miliarde de euro: 2 miliarde de euro în reţeaua primară, 1 miliard de euro în reţeaua secundară şi 0,05 miliarde de euro în reţeaua terţiară.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților salută propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui salariu minim: Reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul UE

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul Uniunii Europene, pentru reducerea decalajelor între cetățenii europeni, a transmis președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr.

Oficialul român a salutat poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, susținut miercuri în plenul reunit al Parlamentului European, a anunțat că va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”În discursul de miercuri al președintelui Comisiei Europene au fost prezente aspecte esențiale, care ar trebui să aibă un ecou puternic în România – de la consolidarea sănătății europene, la digitalizarea echilibrată, tranziția verde, salariul minim european, folosirea cu bună credință a fondurilor europene sau relația transatlantică. Un subiect important pentru țara noastră, pe care președintele Von der Leyen a insistat în discursul său, îl reprezintă stabilirea unui <<Cadru comun privind salariul minim european>>, idee susținută și promovată activ de stânga românească, prin campania lansată de PES activists România. Încă de la începutul anului, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale afirma că <<muncitorii trebuie plătiți pentru munca lor pentru a duce o viață decentă>>. În luna iunie a fost lansată chiar o consultare europeană pe tema salariului minim echitabil în UE. Consecințele crizei economice declanșate de pandemie – creșterea șomajului și incertitudinea locurilor de muncă – au adus în prim-plan necesitatea rezolvării problemelor privind politica salarială”, a precizat Angel Tîlvăr în cadrul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a precizat că ”investiția în capitalul uman reprezintă cea mai bună modalitate de a crește bunăstarea oamenilor şi de a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă”, fiind important ca ”Europa să apere interesele cetățenilor, nu doar pe cele ale corporațiilor multinaționale”.

Din punctul său de vedere, ”România trebuie să susțină cu tărie protejarea salariaților europeni, venituri decente pentru cei care muncesc”.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților a explicat că România se afla ”în iulie 2020 în topul primelor patru țări cu cele mai scăzute salarii minime din Europa”, în pofida faptului că țara noastră ” a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare creştere a salariului minim la nivel național, în cei aproape trei ani de guvernare social-democrată salariul minim crescând cu peste 66%, în ciuda opoziției dreptei”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri în primul său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European, reunit la Bruxelles, că Executivul european va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”Uniunea noastră este acolo pentru a-i proteja pe toți și exact asta am făcut când vine vorba de lucrători. Când am preluat funcția, am promis să creez un instrument pentru a proteja lucrătorii și întreprinderile de șocurile externe. Pentru că știam din experiența mea ca ministru al muncii și afacerilor sociale că aceste scheme funcționează. Acestea mențin oamenii la locul de muncă, competențele în companii și IMM-urile în operare. Aceste IMM-uri sunt motorul economiei noastre și vor fi motorul redresării noastre”, a spus Ursula von der Leyen.

Propunerea a fost salutată de președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că ”trebuie să reconciliem Europa cu viețile cetățenilor și problemele lor. Propunerea privind introducerea salariilor minime prin lege sau negociere este foarte importantă; ea va permite existența unor standarde de viață mai bune și locurilor de muncă mai robuste. Trebuie să se termine cu munca precară, în special pentru tineri. Avem nevoie de condiții de muncă stabilite prin reguli care să le ofere sprijin mai mult”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending