Connect with us

BUSINESS

Președintele Klaus Iohannis: Modernizarea României la orizontul următoarelor decenii depinde, în foarte mare măsură, de anvergura și calitatea investițiilor realizate în economie

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj în cadrul deschiderii celei de-a XXVI-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private din România, subliniind că mediul de afaceri, cât şi întreaga societate românească, pot beneficia enorm de pe urma unui cadru legislativ eficient, însoţit de instituţii puternice şi independente, iar statul de drept este un bun public, în timp ce sănătatea mediului de afaceri depinde în mod esenţial de stabilitatea şi predictibilitatea regulilor jocului. Preşedintele a transmis că „modernizarea României depinde de anvergura și calitatea investițiilor din economie”. 

Foto: Administrația Prezidențială

Mesajul transmis de șeful statului, prezentat de către Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial – Departamentul Politici Economice și Sociale:

„Domnule Președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România,

Doamnelor și domnilor,

Felicit Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru organizarea acestui eveniment și, totodată, transmit felicitări reprezentanților IMM-urilor în anul Centenarului Marii Uniri.

Contribuția dumneavoastră este vitală pentru economia și societatea românească, prin promovarea autentică a antreprenoriatului și a valorilor pieței libere.

Stimați invitați,

Modernizarea țării noastre la orizontul următoarelor decenii depinde, în foarte mare măsură, de anvergura și calitatea investițiilor realizate în economie.

După un avans economic de aproape 7% anul trecut, bazat în principal pe aportul consumului, evoluțiile actuale ne arată cât de important este ca economia să genereze o creștere de calitate, bazată pe investiții și exporturi. Numai o creștere economică robustă, calitativă, poate susține sporirea pe termen lung a veniturilor populației și a bunăstării economico-sociale.

Din acest punct de vedere, încă este deficitară acțiunea guvernamentală în privința unor aspecte esențiale pentru bunăstarea IMM-urilor și a economiei, precum dezvoltarea infrastructurii de transport, folosirea fondurilor europene, încurajarea industriilor inovative, dar și găsirea de soluții durabile în privința deficitului de angajați calificați din economie.

Doamnelor și domnilor,

Îmbunătățirea competitivității economice se bazează pe politici publice inteligente, pe care decidenții să le elaboreze în sensul promovării inovării și a noilor tehnologii, al dezvoltării piețelor financiare și al educației în spiritul performanței.

Digitalizarea pe scară largă a administrației, de exemplu, ar reduce semnificativ birocrația și ar aduce beneficii importante prin creșterea productivității firmelor și scăderea evaziunii fiscale.

Consider că autoritățile trebuie să facă mai multe eforturi pentru a înlesni accesul IMM-urilor la finanțare, licitații publice sau la obținerea ajutoarelor de stat.

În economia modernă, dezvoltarea firmelor se face prin capital atras de la bănci și de pe piețele financiare.

În condițiile în care întreprinzătorii români se confruntă cu dobânzi mult mai ridicate decât în restul țărilor din Uniunea Europeană, aproximativ trei sferturi dintre IMM-uri se bazează pe autofinanțare. Totodată, doar 10% dintre IMM-uri vizează accesarea de fonduri structurale nerambursabile.

Tocmai de aceea, adoptarea unor măsuri de simplificare în aceste domenii ar aduce cu siguranță beneficii însemnate pentru întreprinzătorii mici și mijlocii.

Soliditatea mediului antreprenorial este direct proporțională cu bunăstarea economico-socială, de aceea este important ca întreprinzătorii să dispună de condiții cât mai favorabile de desfășurare a afacerilor.

Doamnelor și domnilor,

Mediul de afaceri, cât și întreaga societate românească, pot beneficia enorm de pe urma unui cadru legislativ eficient, însoțit de instituții puternice și independente. Statul de drept este un bun public, iar sănătatea mediului de afaceri depinde în mod esențial de stabilitatea și predictibilitatea regulilor jocului.

În acest sens, doresc să subliniez că schimbările din domeniul fiscal sau al pieței muncii trebuie să aibă și un orizont de predictibilitate, care să evite bulversarea continuă a mediului antreprenorial și a planurilor de afaceri ale dumneavoastră.

În ultima perioadă, oamenii de afaceri au atras atenția, în mod sistematic, asupra faptului că activitatea din multe sectoare ale economiei noastre, de la agricultură și construcții la activitățile de comerț, este tot mai afectată de lipsa forței de muncă.

Rata șomajului la nivel național se îndreaptă către 4%, însă tinerii sunt în continuare afectați, deoarece 16% dintre tinerii de până în 24 de ani se află în șomaj. Această situație ar putea fi îmbunătățită printr-un set de măsuri care să faciliteze mobilitatea forței de muncă la nivel național și participarea tinerilor pe piața muncii în profesiile deficitare. Ar fi în avantajul tuturor dacă segmentul dinamic, al tinerilor, ar fi mai bine încurajat în relația cu piața muncii.

Consider esențial ca sistemul educațional să probeze flexibilitate și adaptabilitate la cerințele și așteptările angajatorilor, de exemplu prin mutarea accentului pe dezvoltarea abilităților IT sau a unor aptitudini practice.

În acest sens, mediul de afaceri este îndreptățit să aștepte măsuri responsabile pe linia politicilor salariale. Susținerea forței de muncă și a bunăstării angajaților nu trebuie să însemne punerea unor costuri nesustenabile pe umerii întreprinzătorilor.

Doamnelor și domnilor,

Contextul în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene se anunță unul complex, marcat de provocări multiple. Avem în vedere promovarea unei agende europene pentru antreprenoriat, abordare care îmi doresc să fie deopotrivă realistă și ambițioasă.

Este deosebit de important ca decidenții politici europeni să audă vocea mediului de afaceri pe subiecte de interes comun, precum stimularea inițiativei private, a creșterii productivității și competitivității în economiile noastre.

În încheiere, felicit Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru activitatea sa la nivel național, dar și european, în slujba dezvoltării antreprenoriatului. Programele de educație antreprenorială pe care le promovați reprezintă ingredientul indispensabil pentru dezvoltarea unui mediu privat competitiv.

Vă îndemn să fiți încrezători, să ridicați din ce în ce mai sus ștacheta performanțelor economice și vă asigur de întreg sprijinul meu privind dialogul onest și constructiv cu sectorul antreprenorial.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră!”

.

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading

IT&C

Analiză Bitdefender. Principalele ameninţări cibernetice în 2019: Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare

Published

on

Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending