Ziua Internaţională a Drepturilor Omului reprezintă o ocazie de a aminti că drepturile omului sunt universale, indivizibile și inalienabile, iar promovarea și apărarea lor reprezintă un imperativ pentru menținerea demnității umane. În același timp, respectul autentic pentru drepturile omului și este  indispensabil pentru pace, democrație și dezvoltare durabilă, a transmis marți Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit unui comunicat al ministerului, ziua de 10 decembrie are o semnificaţie cu atât mai profundă cu cât și anul acesta suntem martorii unor atacuri deosebit de grave la adresa drepturilor omului, la scară largă, de la războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a dus și continuă să ducă la suferințe umane de neconceput, până la încălcările grave ale drepturilor omului în diferite zone ale globului.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este menită să contribuie la conștientizarea faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului trebuie să fie protejate la toate nivelurile de un sistem de drept, dar și de către toţi participanţii la viaţa publică, punctează MAE. 

Ministerul român precizează că ansamblul de acțiuni de politică externă ale României a dovedit, de-a lungul timpului, atașamentul profund al ţării noastre la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului, fiind inseparabil de apartenența României la spațiul de libertăți și drepturi euro-atlantic.

„Aceste valori garantează pacea, securitatea și prosperitatea tuturor cetățenilor români, oriunde s-ar afla”, subliniază MAE. 

În calitate de membru în Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la răspunsul global la aceste provocări prin promovarea coordonării în toate forurile multilaterale relevante, inclusiv în cadrul ONU,  Consiliul Europei, OSCE și alte organizații regionale.

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, la 10 Decembrie 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, urmată și de alte documente: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Pactul Internaţional privind Drepturile Civile și Politice (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989) şi altele. Disponibilă în peste 500 de limbi, Declarația pentru Drepturile Omului este, în prezent, cel mai tradus document din lume.

Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului a avut loc pe 4 decembrie 1950, când Adunarea Generala a ONU a adoptat o rezoluție prin care invită toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească ziua așa cum consideră potrivit.

ICI București, în colaborare cu InfoCons – Organizație pentru Protecția Consumatorilor, au lansat astăzi, 10 decembrie 2024, primul proiect european la nivel global pentru conștientizarea, educarea și informarea pieței cu privire la securitatea și securizarea conceptelor vizuale și nu numai.

Potrivit unui comunicat al institutului, noua aplicație, dezvoltată în cadrul Laboratorului de Forensic Digital (4NSK ScanX) din cadrul ICI București, se adresează atât cetățenilor și entităților juridice de pe teritoriul UE, cât și celor de pe fiecare continent în vederea creșterii gradului de acceptare a securizării conceptelor vizuale și a altor elemente conexe.

Ministrul de interne Cătălin Predoiu a avut luni o videoconferință cu omologul maghiar Sandor Pinter în scopul pregătirii reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie, unde va fi luată decizia aderării depline, și cu frontierele terestre, a României la spațiul Schengen.

Potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook, Predoiu și Pinter au discutat și despre “soluții pentru a asigura o circulație fluentă și sigură a cetățenilor români” în contextul sărbătorilor de iarnă.

“Am prezentat măsurile aflate în implementare la nivel național pentru atingerea unui obiectiv important: aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre. În contextul sărbătorilor de iarnă, când autoritățile ungare vor efectua verificări țintite la frontiera comună, am discutat despre soluții pentru a asigura o circulație fluentă și sigură a cetățenilor români. Apreciez sprijinul constant al Președinției ungare a Consiliului, un partener de încredere în demersurile noastre pentru finalizarea acestui dosar strategic”, a scris Predoiu, pe Facebook.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne vor lua o decizie cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.