Connect with us

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis: ”România nu doreşte să fie în spaţiul Schengen ca o problemă, ci ca parte a unei soluţii”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat vineri că România nu doreşte să fie în spaţiul Schengen ca o problemă, ci ca parte a unei soluţii pentru îmbunătăţirea siguranţei în spaţiul de liberă circulaţie.

“Să devenim membri sau parte din spaţiul Schengen este un deziderat pe care îl avem de la început şi am lucrat în acea direcţie. Iniţial, Schengen a fost un acord cu condiţii şi le-am îndeplinit, în 2011 le-am îndeplinit, însă cum acceptarea în spaţiul Schengen depinde de votul tuturor membrilor din spaţiul Schengen, au început să apară primele întrebări şi primele probleme şi de atunci, cu toate că am îndeplinit toate condiţiile puse de acordul Schengen, România şi Bulgaria nu au fost acceptate în spaţiul Schengen. De atunci încoace, încercăm să convingem pe prietenii şi partenerii noştri că România este o ţară serioasă, sigură, care respectă regulile impuse de spaţiul Schengen şi care se bazează pe valorile UE. Progresul încă se lasă puţin aşteptat, dar, personal, nu am renunţat şi voi continua să discut cu toată lumea pentru a-i convinge că România nu doreşte să fie în spaţiul Schengen ca o problemă, ci ca parte a unei soluţii pentru îmbunătăţirea siguranţei în spaţiul Schengen”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni, la conferinţa comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

“Când m-am prezentat, timid și modest, pe 14 iulie 2014, în fața Parlamentului European, pentru a solicita deputaților europeni învestirea mea, am spus că, în timpul mandatului Comisiei mele, vom proceda în așa fel încât România să devină membră a Spațiului Schengen, și nu văd de ce nu ar putea să devină”, a precizat și șeful executivului european.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni pe preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și pe membrii Comisiei Europene în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

România a marcat joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care a debutat joi seara cu un concert la Ateneul Român la care au participat liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și a continuat vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

#RO2019EU

Eurodeputat britanic din partidul lui Nigel Farage: Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să sărbătorim victoria Simonei Halep la Wimbledon

Published

on

© Simona Halep/ Facebook

Jake Pugh, un eurodeputat britanic din partidul Brexit al lui Nigel Farage, a felicitat performanța obținută de Simona Halep prin câștigarea turnelului de tenis de la Wimbledon, în timpul dezbaterii care a avut loc în plenul Parlamentului European privind rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE.

Toată lumea se așteaptă ca partidul Brexit să facă discursurile cele mai populiste. În contextul președinției române a Consiliului care tocmai s-a încheiat vreau să o felicit pe Simona Halep pentru performanța ei deosebită de la Wimbledon în finala de sâmbătă. A fost o performanță de autocontrol, putere și precizie. Și mai important, a inspirat milioane de fete de la ea de acasă și din lume să participe mai mult la acest sport. Mândria colectivă a României în această performanță este o expresie clară a identității și a națiunii”, a spus Pugh.

© Brexit Party

Eurodeputatul a continuat însă criticând rezultatele președinției României la Consiliul UE, îndeosebi în ce privește întreg efortul european pentru constituirea unei apărări comune europene. 

Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să o sărbătorim pe Simona Halep, simbol real al mândriei române”, a conchis acesta.

Simona Halep a devenit sâmbătă prima jucătoare de tenis din România care a câștigat turneul de mare șlem de la Wimbledon, cel mai vechi din lume, după ce a învins-o în finală pe sportiva americană Serena Williams, aceasta fiind a doua victorie a lui Halep într-un turneu de mare șlem, după câștigarea trofeului pe zgura de la Roland Garros.

Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene au intercalat o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending