Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Președintele Klaus Iohannis: Românii vor putea munci fără nicio restricție în Elveția începând cu iunie 2019

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, joi, faptul că, după luna mai 2019, nu va mai exista nicio restricţie pe piaţa muncii din Elveţia pentru cetăţenii români.

Foto: Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis a făcut acest anunț înc adrul declarației comune de presă alături de preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset.

“În mod natural, această chestiune mă interesează foarte mult şi am dorit să aflu părerea domnului preşedinte despre aceste lucruri, mai exact am dorit să ştiu un pic mai în profunzime care a fost motivaţia revenirii la un contingent şi, respectiv, am vrut să ştiu de la domnul preşedinte cum este real văzută comunitatea de români în Elveţia, fiindcă ne amintim nu neapărat cu plăcere că au existat faze când despre aceste lucruri s-a discutat într-o tonalitate care nu ne-a plăcut în alte ţări. Concluzia pot să vă spun că este una foarte bună şi foarte pozitivă. Elveţia, din motive pur tehnice, a trebuit să revină la această – să nu-i zicem restricţie -, la aceste contingente şi în condiţiile în care mi s-a confirmat că discuţiile în societatea elveţiană sunt într-o notă pozitivă despre România, despre români, nu-mi rămâne decât să salut faptul că începând cu sfârşitul lunii mai 2019 nu va mai exista nicio restricţie. Am fost bucuros să aflu că discuţiile în societatea elveţiană nu că nu sunt negative, sunt de-a dreptul pozitive despre românii care trăiesc în Elveţia şi s-au integrat acolo şi în acest sens cred că putem să bifăm această chestiune între ţările noastre ca şi o chestiune rezolvată bine şi în sens pozitiv”, a spus şeful statului.

“În momentul în care România s-a alăturat UE a integrat şi sistemul de liberă circulaţie a persoanelor şi Elveţia are de mult timp un acord privind libera circulaţie a persoanelor. În momentul aderării, a trebuit să luăm hotărârea de a lărgi această liberă circulaţie şi la cetăţenii români, lucru pe care l-am făcut, dar în ţara noastră era nevoie de un vot popular, pentru că suntem o democraţie directă şi iată că votul a fost pozitiv pentru a lărgi acest drept de liberă circulaţie între ţările noastre. În acest cadru şi în cadrul dezbaterilor care au avut loc, discuţia s-a purtat şi pe tema modului în care această liberă circulaţie avea să fie pusă în aplicare la modul practic, astfel încât tranziţia să se facă în modul cât mai lin posibil. Asta explică clauzele acelea care ne-au permis ca în primii ani să avem o selecţie asupra acestui proces, clauzele care au tradus în practică angajamentul nostru politic. (…) În luna mai a anului viitor, ajungem la finele acestui proces, dată de la care nu va mai exista nicio diferenţă şi nicio restricţie”, a explicat Berset.

În luna aprilie a acestui an, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE – Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor.

Această măsură, a comunicat MAE la acel moment, are o valabilitate de un an, până la 31 mai 2019, fără a mai putea fi reînnoită, şi vizează eliberarea de noi permise de şedere de tip “B” (durată de şedere între 1 şi 5 ani). Măsura nu restricţionează eliberarea de permise de tip “L” (durată de şedere sub un an) şi nici prelungirea permiselor de tip “B” deja eliberate.

Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. Conform Protocolului, pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elveţian a putut activa o clauză de salvgardare (lit. d) din Protocol raportată la art. 10.4 din ALCP.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Statelor Unite în Germania, Richard Grenell, a demisionat din funcție

Published

on

© US State Department

Richard Grenell a demisionat din funcţia de ambasador al SUA în Germania, a anunţat marţi Joseph Giordono-Scholz, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei diplomatice americane de la Berlin, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Adjunctul lui Grenell, Robin Quinville, va asigura interimatul până când preşedintele american Donald Trump va numi un titular în postul de ambasador. Richard Grenell a deținut în ultima perioadă și funcția de director interimar al Serviciilor Naționale de Informații, poziție pe care a părăsit-o recent după ce John Ratcliffe a fost numit în această funcție. De asemenea, Grenell a deținut și poziția de emisar special al președintelui SUA pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo.

Richard Grenell a fost criticat de multă vreme în Germania pentru comentariile sale acide şi devotamentul neclintit faţă de preşedintele Donald Trump, menţiona DPA în urmă cu o săptămână.

Recent, Grenell a acuzat guvernul german că nu îşi îndeplineşte partea sa de obligaţii în cadrul politicii NATO de descurajare nucleară. El a scris un articol de opinie pe pagina Ambasadei SUA în Germania, subliniind că “participarea Germaniei la postura de descurajare nucleară a NATO” asigură că vocea Berlinului contează în politica de planificare și descurajare a Alianței.

“Dacă Germania încearcă să fie o adevărată putere pentru pace, acum este momentul solidarității. Își va asuma Germania această responsabilitate sau se va așeza și se va bucura pur și simplu de beneficiile economice ale securității oferite de ceilalți aliați ai săi?”, a întrebat, retoric, Richard Grenell.

În 2018, la scurt timp după ce și-a preluat mandatul de ambasador, Grenell a provocat o criză diplomatică la Berlin după ce a avertizat companiile germane cu sancțiuni dacă nu pleacă din Iran în urma retragerii SUA din acordul nuclear, amintește Financial Times.

În ultimii ani, Grenell a avut dispute cu politicienii și oficialii germani cu privire la relațiile Germaniei cu China, în condițiile în care SUA au adoptat o poziție mai dură în raport cu China și au cerut aliaților europeni să facă același lucru, mai ales în ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G.

Richard Grenell a criticat, de asemenea, Berlinul pentru că nu a sporit cheltuielile pentru apărare și pentru promovarea conductei Nord stream 2, care va spori dependența Europei de gazul rusesc

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Peste 200 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă cer organizarea unui summit de urgență a G20: Fără o acţiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze

Published

on

Peste 200 de personalități, printre care și fostul secretar general al ONU, Ban Ki-Moon sau foștii premieri britanici Gordon Brown și Tony Blair, au lansat un apel pentru organizarea unei reuniuni de urgență a G20, fără a mai aștepta viitorul summit, care ar urma să aibă loc în noimebrie, pentru a reacționat împotriva efectelor pandemiei de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea deschisă semnată de 225 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă, este semnalat rolul important pe care îl are G20, precizând că ”fără o acțiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze, afectând toate economiile, popoarele și națiunile cele mai marginalizate și cele mai sărace din lume.”

”Reprezentând 85% din PIB-ul nominal mondial, G20 are capacitatea de a conduce mobilizarea resurselor la scara necesară. Noi cerem liderilor (lumii) să o facă imediat”, continuă ei.

Amintind că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat la 2.500 miliarde de dolari nevoia de finanţare a ţărilor emergente pentru a face faţă crizei, semnatarii subliniază că ”doar o fracţiune din această sumă a fost alocată până în prezent.”

Aceștia susțin o coordonarea internațională pentru a dezvolta și fabrica în serie un vaccin care să fie disponibil gratuit cât mai curând posibil.

Fostul premier Gordon Brown (2007-2010) şi-a exprimat regretul de altfel că G20 ”lipseşte la apel” în plină pandemie.

”Nu este doar o abdicare de la responsabilitate, este potenţial o condamnare la moarte a celor mai săraci din lume, al căror sistem de sănătate necesită un ajutor internaţional şi de care depind ţările cele mai bogate pentru a împiedica un al doilea val al maladiei să ne lovească”, a scris Brown în cotidianul The Guardian.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii: România are “dorința fermă” de a lansa în “cel mai scurt timp” noul Parteneriat Strategic bilateral între București și Londra

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble, prilej cu care șeful diplomației române “a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul afacerilor externe a adresat un mesaj de solidaritate în gestionarea crizei sanitare provocate de COVID-19 în Regatul Unit. A evocat contribuția valoroasă a personalului medical și de asistență socială de naționalitate română din Marea Britanie, care se află în prima linie în lupta cu virusul. Totodată, discuțiile au reliefat potențialul deosebit pe care comunitatea românească din Regatul Unit îl poate avea în dezvoltarea suplimentară a relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

Amintim faptul că Ministerul britanic de Interne a anunțat luna trecută că, la data de 30 aprilie, 2020 peste 564.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

De asemenea, Aurescu discuția a evidențiat cooperarea româno-britanică foarte bună în domeniile securitate și apărare, fiind exprimat interesul pentru intensificarea contactelor politico-diplomatice, în funcție de evoluțiile legate de COVID-19.   

Ministrul Bogdan Aurescu a comunicat dorința fermă de a lansa și operaționaliza în cel mai scurt timp noul Parteneriat Strategic bilateral revizuit și adaptat la noile realități europene care au consfințit retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană“, mai subliniază MAE.

De altfel, șeful diplomației române a afirmat într-un interviu acordat recent pentru CaleaEuropeană.ro că România și Marea Britanie sunt în faza de negociere a unui nou document privind Parteneriatul Strategic bilateral, care datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011. România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.  Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

În cadrul întrevederii, cei doi interlocutori au discutat, pe scurt, despre stadiul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit pe marginea viitorului acord cuprinzător de parteneriat.

Totodată, demnitarul român a abordat situația lucrătorilor sezonieri români, care se aflau deja în Regatul Unit inclusiv înainte de criza COVID-19, subliniind importanța respectării regulilor de protecție socială și sanitară, în special în contextul pandemiei, și necesitatea luării tuturor măsurilor necesare în acest sens de către autoritățile britanice.

În acest context, ambasadorul Noble a oferit asigurări că autoritățile britanice au în atenție acest subiect și că sunt luate măsurile necesare privind respectarea condițiilor contractuale de protecție socială și medicală a angajaților români, subliniind aportul semnificativ al acestora la economia Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending