Connect with us

POLITICĂ

Bilanţul MApN pe 2015. Klaus Iohannis: Am deplină încredere în Armată. Dacian Cioloș: Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE

Published

on

Ministerul Apărării Naționale prezintă, joi, bilanțul activității sale pe anul 2015, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Dacian Cioloș.

Prezentarea raportului privind activitatea MApN pe anul trecut şi a principalelor obiective pentru anul 2016 au loc începând cu ora 11:00, la sediul instituţiei.

Iohannis holocaust 2

MApN a realizat o serie de obiective esențiale în anul 2015, printre care se numără înființarea celor două comandamente NATO, denumite NFIU și MND – SE, de la București. De asemenea, în județul Olt, la Deveselu, au intrat în funcțiune elemente ale scutului american antirachetă.

Președintele Klaus Iohannis: Armata este unul dintre pilonii statului român, o instituție fundamentală pe care românii o privesc cu apreciere și mândrie

Declarațiile susținute de șeful statului, redate de Administrația Prezidențială:

„Domnule Prim-ministru,
Domnule Ministru al Apărării Naţionale,
Domnilor senatori și deputaţi,
Domnule general, șef al Statului Major General,
Doamnelor și domnilor generali, amirali, ofiţeri, maiștri militari, subofiţeri şi funcţionari civili,
Stimaţi invitaţi,

În primul rând, doresc să vă felicit pentru activitatea din anul 2015! Am ținut în mod special să particip la acest bilanț pentru a onora Armata și în semn de respect pentru cei care servesc sub drapelul tricolor, gata oricând să-și sacrifice viața pentru România.

De fiecare dată când mă aflu în mijlocul dumneavoastră încerc o emoție specială. Prin patriotismul dumneavoastră, militari și civili, ați făcut din Armata României un exemplu.

Armata este unul dintre pilonii statului român, o instituție fundamentală pe care românii o privesc cu apreciere și mândrie. La fel ca și concetățenii noștri, am deplină încredere în Armată, în profesionalismul și devotamentul ei. Pentru toate acestea și pentru modul în care vă faceți datoria în numele României, zi de zi, misiune de misiune, în țară sau în afara granițelor, vă mulțumesc!

Doamnelor și domnilor,

În 2015 am făcut pași importanți pentru Armata României. Putem spune că anul precedent a fost unul al confirmării și consolidării: al confirmării angajamentelor în plan internațional și al consolidării poziției țării noastre în cadrul NATO, în raport cu partenerii strategici, ca aliat credibil și predictibil.
România a demonstrat că își urmărește consecvent direcțiile de politică externă și de securitate – Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

Am arătat că suntem hotărâți să fim un furnizor de securitate în regiune și că avem inițiative în acest scop.

În 2015 am reușit să reașezăm viziunea noastră strategică pe baze noi şi solide și am trecut de la bune intenții la acțiuni concrete.

Astfel, avem astăzi un acord politic cu privire la alocarea pe o perioadă de 10 ani, începând cu 2017, a 2% din PIB pentru apărare, iar bugetul din acest an furnizează o proiecție în direcția asumată.

Avem o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţării, aprobată de Parlament, care avansează concepte noi, adaptate la noul context internațional. Avem un Plan de Implementare şi un Ghid, de asemenea aprobate, care asigură aplicarea riguroasă și unitară a Strategiei Naționale de Apărare.

În acest demers, Ministerului Apărării Naționale îi revine un rol esențial și am toată convingerea că va răspunde cu profesionalism și eficiență acestor așteptări.
Tot din 2015 avem o nouă lege privind planificarea apărării, care, alături de celelalte documente, oferă fundamentul pentru un nou model de gândire strategică la nivel naţional, în deplin acord cu procesele de planificare NATO.

Nu în ultimul rând, 2015 a însemnat o preocupare constantă pentru dotarea Armatei și pentru antrenarea trupelor din toate categoriile de forțe, inclusiv prin exerciții complexe, naționale sau împreună cu aliații.

Doamnelor și domnilor,
Cred că acțiunile noastre în materie de securitate națională și apărare, dar și demersurile în plan intern trebuie să aibă în vedere construcția României puternice în Europa și în lume. Indiferent câte provocări avem de înfruntat și câte evenimente au loc în plan intern sau extern, acesta trebuie să rămână reperul nostru permanent.
Pentru 2016, principala miză este să continuăm și să extindem la un nou nivel ceea ce am început în anul precedent.

Mă refer la punerea în practică a Strategiei Naționale de Apărare, la parteneriatele noastre strategice, în special cel cu Statele Unite, la angajamentele pe care le-am luat în plan internațional, în cadrul NATO și al organismelor din care facem parte.

Va trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă și dinamică. Pentru aceasta vom avea nevoie de cunoaștere și anticipare, de instituții eficiente și de colaborare – atât interinstituțională în plan intern, cât și multinațională, cu aliaţii şi partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent importanța unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de securitate şi apărare.

Am toată convingerea că anul acesta Ministerul Apărării Naționale își va urmări și îndeplini prioritățile strategice legate de consolidarea prezenţei NATO în România, de alinierea structurii de forţe şi a managementului resurselor umane la standardele aliate, de achiziţionarea de echipamente critice pentru mai buna înzestrare a forţelor şi respectarea angajamentelor asumate prin Ţintele de Capabilităţi la nivel aliat, dar şi de creşterea calităţii vieţii personalului Armatei Române.

Așteptările de performanță pe care le avem de la Armata noastră trebuie însoțite de asigurarea condițiilor necesare pentru cei aflați în serviciul ei, precum și de modernizarea și adaptarea sistemului educațional la noile realități. Unul dintre cele mai bune răspunsuri la actualul grad de incertitudine din mediul internațional de securitate îl reprezintă cunoaşterea și pregătirea adecvată.

Doamnelor și domnilor,
Din perspectiva politicii externe și de securitate, unul dintre cele mai importante evenimente din acest an îl reprezintă participarea României la Summitul NATO de la Varşovia. Acesta a fost prefigurat de organizarea la Bucureşti, în noiembrie anul trecut, a Reuniunii la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est.

Ca Președinte, intenția mea este ca împreună cu toate instituțiile responsabile, în special Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Externe, să generăm un mandat puternic şi ambiţios pentru România în cadrul acestui Summit, pe măsura calității sale de aliat responsabil şi credibil.

România susține întărirea rolului Alianţei Nord Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii sporite atât provocărilor de pe flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor de pe flancul sudic.

Valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate şi concretizate prin iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale.
De asemenea, prezenţa aliată pe teritoriul naţional va trebui întărită prin operaţionalizarea şi funcţionarea optimă a structurilor aliate de comandă şi control, respectiv Unitatea NATO de Integrare a Forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Angajamentele importante asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor vor trebui finalizate într-un mod responsabil, inclusiv prin proiecte care să vizeze constituirea de noi structuri multinaţionale. Acest efort va trebui să se regăsească la nivelul tuturor categoriilor de forţe, separat, dar şi la nivel doctrinar, în sensul unor concepte de cooperare.

În paralel, este nevoie de adaptarea structurii de comandă şi control, de asigurarea capabilităţilor necesare, precum şi de corelarea planificării integrate cu planificarea înzestrării şi achiziţiilor.

Gestionarea responsabilă și eficientă a resurselor, atât pentru echipare, cât și pentru pregătire, va fi esențială pe parcursul acestui an. Finalizarea celor două documente majore ale Ministerului, respectiv Carta Albă a Apărării şi Strategia Militară vă vor ajuta în asigurarea coerenţei strategice.

De asemenea, vom urmări cu atenţie și finalizarea noii Strategii Globale Europene care, după prezentarea şi aprobarea sa în Consiliul European, va trebui să ne ofere cadrul de orientare la nivel european în domeniul securităţii pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor,
Valoarea supremă a Armatei României o reprezintă oamenii – militarii și civilii care sunt chemați la datorie în țară sau în afara granițelor, care servesc sub drapelul tricolor în teatrele de operațiuni și oriunde România are nevoie de ei, cu loialitate, profesionalism și patriotism.

Doresc, încă o dată, să vă mulțumesc tuturor. Aveți respectul și aprecierea mea și a cetățenilor României pentru tot ceea ce faceți sub deviza „Onoare și Patrie”.
Sunt convins că obiectivele ambițioase pe care vi le-ați asumat pentru 2016 vor fi îndeplinite.

Vă doresc mult succes în activitate!”

Dacian Cioloș: Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE

“Armata Română rămâne acea instituţie fundamentală a statului care înregistrează unul din cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul cetăţenilor, pe bună dreptate. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE au fost şi vor rămâne pilonii fundamentali ai politicii externe a României. Armata României, MApN contribuie la fortificarea fiecăruia dintre aceşti piloni”, a spus Dacian Cioloş.

“Profesionalismul şi, subliniez, jertfa de sânge a militarilor români în teatrele de operaţii sunt evocate frecvent în contacte oficiale şi informale şi sunt înalt apreciate. Contextul geopolitic este unul complicat, iar România rămâne o ancoră de stabilitate în această regiune. Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE”, a adăugat şeful Executivului.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj ferm: România nu este în faza unei relaxări a măsurilor stricte. Numai dacă respectăm regulile impuse de autorități, vom ajunge să ne reluăm aproape normal viața

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri că măsurile impuse de autorităţi pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus trebuie respectate cu stricteţe pentru a se ajunge la o relaxare a acestora, șeful statului menționând că România nu este în faza relaxării unor măsuri precum anunță alte state membre ale Uniunii Europene.

“Vremea este frumoasă, auzim la ştiri că sunt unele ţări unde se face un plan pentru relaxare. Oricât de rău îmi pare, trebuie să vă spun clar, pe faţă: noi, în România, nu suntem în această fază; la noi, în România, din păcate, numărul de cazuri creşte, numărul de persoane care sunt tratate în urgenţe creşte şi chiar dacă ne dorim cu toţii să se termine cât mai repede această criză, vă spun că la noi încă nu suntem în faza în care putem să ne relaxăm. Depinde de noi cât mai durează până putem să venim cu un plan de relaxare a măsurilor, fiindcă această infecţie, acest virus merge de la om la om. Dacă respectăm, aş spune chiar cu sfinţenie, regulile impuse de autorităţi – să nu ne întâlnim cu persoane, să evităm contactul fizic, să ne izolăm, să ieşim din casă numai atunci când trebuie -, atunci cu siguranţă vom putea mai repede să ajungem la faza de relaxare, să ne reluăm aproape normal viaţa”, a afirmat Iohannis după ce a vizitat Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei.

El a spus că dacă va exista o relaxare prea rapidă, se poate ajunge “în faza în care aceste măsuri trebuie prelungite încă luni de zile şi nimeni nu-şi doreşte aşa ceva”.

“Măsurile trebuie respectate cu stricteţe în continuare pentru a ajunge şi noi la momentul potrivit, în situaţia să relaxăm unele dintre aceste măsuri”, a arătat şeful statului.

Până în prezent, Austria și Danemarca și-au manifestat public intențiile de a ridica treptat, după Paștele catolic, măsurile stricte luate în contextul stopării răspândirii pandemiei cu noul coronavirus, iar Germania plănuiește, de asemenea, o reluare graduală a vieții publice. În contextul acestor anunțuri, Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare recomandări pentru a asigura o ieşire coordonată din perioada de izolare impusă pentru a limita propagarea noului coronavirus.

Până astăzi, 8 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.761 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 528 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 209 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 162 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 25.556 de persoane. Alte 89.976 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 47.207 de teste.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să stea acasă de Paște: Eu așa voi face, împreună cu soția mea. Nu vom merge la biserică, nu vom merge să luăm lumină, nu vom invita pe nimeni la masă, nu vom merge la nimeni la masă

Published

on

© Administratia Prezidentiala

Preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat, din nou, pe români să stea acasă de Paşte şi a spus că el va celebra această sărbătoare creştină, duminică, alături de soţia sa, Carmen.

“Asta îmi cade și mai greu să vă spun, fiindcă este în legătură cu Sfintele Sărbători de care ne pregătim. Avem în continuare două sărbători pascale. Acum, duminică, este Învierea Domnului pentru creștinii catolici, evanghelici, unitarieni, iar în cealaltă duminică pentru creștinii ortodocși, pentru greco-catolici, pentru alții. Eu personal voi sărbători Învierea Domnului acum, duminică, și pot să vă spun ce o să fac eu. O să stau acasă, împreună cu soția mea, Carmen. Vom fi numai noi doi”, a spus președintele, într-un gest în care i-a îndemnat pe români să facă același lucru.

“Nu vom merge la biserică, nu vom merge să luăm lumină, nu vom invita pe nimeni la masă, nu vom merge la nimeni la masă. Vom fi acasă, vom urmări liturghia la televizor, vom aprinde o lumânare în casă și ne vom ruga. Asta mă aștept, dragi români, să faceți cu toții. Este greu, ne cade greu. De obicei, de Paști ne întâlnim cu prietenii, cu familia, ieșim afară. De data aceasta nu se poate. Este foarte, foarte important să respectăm și acum, de Sfintele Sărbători, regulile impuse de autorități! Fiindcă dacă acum scăpăm din mână această epidemie, vă spun că s-ar putea să fie foarte grav și să fie grav pentru foarte multă lume”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a vizitat miercuri Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, care este operațional de trei săptămâni.

Până astăzi, 8 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.761 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 528 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 209 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 162 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 25.556 de persoane. Alte 89.976 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 47.207 de teste.

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Internațională a romilor. Klaus Iohannis: Societatea românească are nevoie de proba solidarităţii şi responsabilităţii fiecărui cetăţean, indiferent de etnie

Published

on

© Administratia Prezidentiala

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj cu prilejul Zilei Internaţionale a Romilor, în care și-a exprimat solidaritatea faţă de toţi cei care luptă împotriva rasismului și a solicitat societății românești să probeze solidaritate și responsabilitate în contextul dificil al pandemiei cu noul coronaviurs.

“În această perioadă extrem de dificilă, în care prioritatea absolută este limitarea efectelor negative produse de epidemia COVID-19, societatea românească are nevoie de proba solidarităţii şi responsabilităţii fiecărui cetăţean, indiferent de etnie. Respectând întocmai măsurile autorităţilor, romii trebuie să fie primii care să-şi protejeze sănătatea şi viaţa familiei şi a celor apropiaţi. Doar aşa, sărbătoarea etniei romilor de astăzi, precum şi apropiata Înviere a Domnului vor putea fi izvoarele de speranţă ale acestei grele primăveri”, spune şeful statului în mesaj.

“Sprijin demersurile care asigură deplina integrare şi apartenenţă a romilor la spectrul de valori, libertăţi, drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti consacrate de Constituţia României. Depăşirea carenţelor sistemelor publice în privinţa modului în care sunt tratate problemele concetăţenilor noştri de etnie romă şi eliminarea cauzelor marginalizării lor sociale sunt chestiuni pe care avem responsabilitatea să le rezolvăm cât mai temeinic”, afirmă Iohannis.

Şeful statului salută iniţiativa Guvernului de a se “apleca cu seriozitate asupra dificultăţilor cu care se confruntă cetăţenii români de etnie romă, prin elaborarea unui nou cadru strategic care să dea o perspectivă şi speranţe realiste de îmbunătăţire a situaţiei, cu rezultate benefice atât pentru romi, cât şi pentru societate, în ansamblul său”.

“Am convingerea că există în ţara noastră forţe şi iniţiative capabile să conducă spre un viitor mai bun pentru romi, a căror istorie grea le marchează multora viaţa, chiar şi în prezent”, punctează Iohannis.

Ziua internaţională a romilor este sărbătorită anual la 8 aprilie, pentru a atrage atenţia asupra provocărilor de discriminare cu care se confruntă comunităţile de romi din Europa.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending