Connect with us

POLITICĂ

Bilanţul MApN pe 2015. Klaus Iohannis: Am deplină încredere în Armată. Dacian Cioloș: Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE

Published

on

Ministerul Apărării Naționale prezintă, joi, bilanțul activității sale pe anul 2015, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Dacian Cioloș.

Prezentarea raportului privind activitatea MApN pe anul trecut şi a principalelor obiective pentru anul 2016 au loc începând cu ora 11:00, la sediul instituţiei.

Iohannis holocaust 2

MApN a realizat o serie de obiective esențiale în anul 2015, printre care se numără înființarea celor două comandamente NATO, denumite NFIU și MND – SE, de la București. De asemenea, în județul Olt, la Deveselu, au intrat în funcțiune elemente ale scutului american antirachetă.

Președintele Klaus Iohannis: Armata este unul dintre pilonii statului român, o instituție fundamentală pe care românii o privesc cu apreciere și mândrie

Declarațiile susținute de șeful statului, redate de Administrația Prezidențială:

„Domnule Prim-ministru,
Domnule Ministru al Apărării Naţionale,
Domnilor senatori și deputaţi,
Domnule general, șef al Statului Major General,
Doamnelor și domnilor generali, amirali, ofiţeri, maiștri militari, subofiţeri şi funcţionari civili,
Stimaţi invitaţi,

În primul rând, doresc să vă felicit pentru activitatea din anul 2015! Am ținut în mod special să particip la acest bilanț pentru a onora Armata și în semn de respect pentru cei care servesc sub drapelul tricolor, gata oricând să-și sacrifice viața pentru România.

De fiecare dată când mă aflu în mijlocul dumneavoastră încerc o emoție specială. Prin patriotismul dumneavoastră, militari și civili, ați făcut din Armata României un exemplu.

Armata este unul dintre pilonii statului român, o instituție fundamentală pe care românii o privesc cu apreciere și mândrie. La fel ca și concetățenii noștri, am deplină încredere în Armată, în profesionalismul și devotamentul ei. Pentru toate acestea și pentru modul în care vă faceți datoria în numele României, zi de zi, misiune de misiune, în țară sau în afara granițelor, vă mulțumesc!

Doamnelor și domnilor,

În 2015 am făcut pași importanți pentru Armata României. Putem spune că anul precedent a fost unul al confirmării și consolidării: al confirmării angajamentelor în plan internațional și al consolidării poziției țării noastre în cadrul NATO, în raport cu partenerii strategici, ca aliat credibil și predictibil.
România a demonstrat că își urmărește consecvent direcțiile de politică externă și de securitate – Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

Am arătat că suntem hotărâți să fim un furnizor de securitate în regiune și că avem inițiative în acest scop.

În 2015 am reușit să reașezăm viziunea noastră strategică pe baze noi şi solide și am trecut de la bune intenții la acțiuni concrete.

Astfel, avem astăzi un acord politic cu privire la alocarea pe o perioadă de 10 ani, începând cu 2017, a 2% din PIB pentru apărare, iar bugetul din acest an furnizează o proiecție în direcția asumată.

Avem o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţării, aprobată de Parlament, care avansează concepte noi, adaptate la noul context internațional. Avem un Plan de Implementare şi un Ghid, de asemenea aprobate, care asigură aplicarea riguroasă și unitară a Strategiei Naționale de Apărare.

În acest demers, Ministerului Apărării Naționale îi revine un rol esențial și am toată convingerea că va răspunde cu profesionalism și eficiență acestor așteptări.
Tot din 2015 avem o nouă lege privind planificarea apărării, care, alături de celelalte documente, oferă fundamentul pentru un nou model de gândire strategică la nivel naţional, în deplin acord cu procesele de planificare NATO.

Nu în ultimul rând, 2015 a însemnat o preocupare constantă pentru dotarea Armatei și pentru antrenarea trupelor din toate categoriile de forțe, inclusiv prin exerciții complexe, naționale sau împreună cu aliații.

Doamnelor și domnilor,
Cred că acțiunile noastre în materie de securitate națională și apărare, dar și demersurile în plan intern trebuie să aibă în vedere construcția României puternice în Europa și în lume. Indiferent câte provocări avem de înfruntat și câte evenimente au loc în plan intern sau extern, acesta trebuie să rămână reperul nostru permanent.
Pentru 2016, principala miză este să continuăm și să extindem la un nou nivel ceea ce am început în anul precedent.

Mă refer la punerea în practică a Strategiei Naționale de Apărare, la parteneriatele noastre strategice, în special cel cu Statele Unite, la angajamentele pe care le-am luat în plan internațional, în cadrul NATO și al organismelor din care facem parte.

Va trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă și dinamică. Pentru aceasta vom avea nevoie de cunoaștere și anticipare, de instituții eficiente și de colaborare – atât interinstituțională în plan intern, cât și multinațională, cu aliaţii şi partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent importanța unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de securitate şi apărare.

Am toată convingerea că anul acesta Ministerul Apărării Naționale își va urmări și îndeplini prioritățile strategice legate de consolidarea prezenţei NATO în România, de alinierea structurii de forţe şi a managementului resurselor umane la standardele aliate, de achiziţionarea de echipamente critice pentru mai buna înzestrare a forţelor şi respectarea angajamentelor asumate prin Ţintele de Capabilităţi la nivel aliat, dar şi de creşterea calităţii vieţii personalului Armatei Române.

Așteptările de performanță pe care le avem de la Armata noastră trebuie însoțite de asigurarea condițiilor necesare pentru cei aflați în serviciul ei, precum și de modernizarea și adaptarea sistemului educațional la noile realități. Unul dintre cele mai bune răspunsuri la actualul grad de incertitudine din mediul internațional de securitate îl reprezintă cunoaşterea și pregătirea adecvată.

Doamnelor și domnilor,
Din perspectiva politicii externe și de securitate, unul dintre cele mai importante evenimente din acest an îl reprezintă participarea României la Summitul NATO de la Varşovia. Acesta a fost prefigurat de organizarea la Bucureşti, în noiembrie anul trecut, a Reuniunii la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est.

Ca Președinte, intenția mea este ca împreună cu toate instituțiile responsabile, în special Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Externe, să generăm un mandat puternic şi ambiţios pentru România în cadrul acestui Summit, pe măsura calității sale de aliat responsabil şi credibil.

România susține întărirea rolului Alianţei Nord Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii sporite atât provocărilor de pe flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor de pe flancul sudic.

Valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate şi concretizate prin iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale.
De asemenea, prezenţa aliată pe teritoriul naţional va trebui întărită prin operaţionalizarea şi funcţionarea optimă a structurilor aliate de comandă şi control, respectiv Unitatea NATO de Integrare a Forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Angajamentele importante asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor vor trebui finalizate într-un mod responsabil, inclusiv prin proiecte care să vizeze constituirea de noi structuri multinaţionale. Acest efort va trebui să se regăsească la nivelul tuturor categoriilor de forţe, separat, dar şi la nivel doctrinar, în sensul unor concepte de cooperare.

În paralel, este nevoie de adaptarea structurii de comandă şi control, de asigurarea capabilităţilor necesare, precum şi de corelarea planificării integrate cu planificarea înzestrării şi achiziţiilor.

Gestionarea responsabilă și eficientă a resurselor, atât pentru echipare, cât și pentru pregătire, va fi esențială pe parcursul acestui an. Finalizarea celor două documente majore ale Ministerului, respectiv Carta Albă a Apărării şi Strategia Militară vă vor ajuta în asigurarea coerenţei strategice.

De asemenea, vom urmări cu atenţie și finalizarea noii Strategii Globale Europene care, după prezentarea şi aprobarea sa în Consiliul European, va trebui să ne ofere cadrul de orientare la nivel european în domeniul securităţii pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor,
Valoarea supremă a Armatei României o reprezintă oamenii – militarii și civilii care sunt chemați la datorie în țară sau în afara granițelor, care servesc sub drapelul tricolor în teatrele de operațiuni și oriunde România are nevoie de ei, cu loialitate, profesionalism și patriotism.

Doresc, încă o dată, să vă mulțumesc tuturor. Aveți respectul și aprecierea mea și a cetățenilor României pentru tot ceea ce faceți sub deviza „Onoare și Patrie”.
Sunt convins că obiectivele ambițioase pe care vi le-ați asumat pentru 2016 vor fi îndeplinite.

Vă doresc mult succes în activitate!”

Dacian Cioloș: Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE

“Armata Română rămâne acea instituţie fundamentală a statului care înregistrează unul din cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul cetăţenilor, pe bună dreptate. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE au fost şi vor rămâne pilonii fundamentali ai politicii externe a României. Armata României, MApN contribuie la fortificarea fiecăruia dintre aceşti piloni”, a spus Dacian Cioloş.

“Profesionalismul şi, subliniez, jertfa de sânge a militarilor români în teatrele de operaţii sunt evocate frecvent în contacte oficiale şi informale şi sunt înalt apreciate. Contextul geopolitic este unul complicat, iar România rămâne o ancoră de stabilitate în această regiune. Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE”, a adăugat şeful Executivului.

.

.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: România lucrează la o legislație specială pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează suspiciuni

Published

on

© Administrația Prezidențială

România lucrează la elaborarea unei legislații speciale privind implementarea tehnologiei 5G pentru a preveni intrarea pe piață a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni, a declarat, miercuri seară, președintele Klaus Iohannis.

Într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a fost întrebat care este poziția România în contextul în care ambasadorul SUA Adrian Zuckerman a spus că singura soluție pentru România este implementarea sistemului 5G cu companii de renume, altele decât companiile chineze.

Poziția României este exact poziția exprimată și în memorandumul care a fost semnat anul trecut, când am fost în vizită la Președintele Trump. Noi ne dorim rețele sigure, rețele care nu sunt sub controlul unor state cu alte interese decât cele declarate și dorim rețele care satisfac nevoia și a firmelor și a cetățenilor din România. Se lucrează pe o legislație specială pe această temă, pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni“, a răspuns Iohannis.

Recent, secretarul de Stat al SUA, care efectuează un turneu diplomatic în Europa, a nominalizat România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Rusia: România este parte din UE și încheie precontracte cu entități din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că “nu există nicio validare externă pentru vaccinul anti-COVID” anunțat de Rusia și că România este parte din Uniunii Europene și încheie precontracte cu entități din UE.

Anunțul șefului statului, făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din sănătate. 

“Este important pentru români să știe că în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor apropiat să beneficiem de un vaccin COVID-19. România este parte din acest efort și s-a înscris în prima etapă pentru 10 milioane de doze, atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment în care discutăm nu există un vaccine aprobat în UE”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat despre vaccinul anunțat de Rusia, președintele a răspuns: “România este parte din Uniunea Europeană și încheie precontracte cu entități din Uniunea Europeană. Nu există nicio validare externă pentru acel vaccin pe care l-ați menționat”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

În schimb, Comisia Europeană a încheiat la 3 august discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În baza acestui cadru, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele Klaus Iohannis, întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi pentru prezentarea planurilor de investiții în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, în cadrul căreia Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al Gupta Family Group Alliance (GFG Alliance) şi Liberty Steel Group, a prezentat planurile de investiţii în România.

“Liberty Steel Group se află în topul primilor 10 producători de oţel la nivel global şi a preluat în 2019 Combinatul Siderurgic Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România. În cadrul întrevederii a fost abordată tema operaţiunilor grupului din România şi au fost prezentate planurile de investiţii în România ale GFG Alliance şi Liberty Steel, atât în industria de profil, cât şi în domenii conexe, respectiv dezvoltarea unor alternative la procesele tradiţionale, poluante, de producere a oţelului, precum şi producerea de ‘energie verde'”, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat “avantajele competitive” ale economiei României şi a reiterat importanţa investiţiilor semnificative, orientate pe termen lung, “pentru relansarea economică şi pentru refacerea încrederii economice”, mai ales în contextul generat de pandemia de COVID-19.

“Sanjeev Gupta a prezentat perspectivele pe termen lung ale investiţiilor din România, precum şi intenţiile de dezvoltare, în parteneriat cu actorii locali, atât a capacităţilor de producţie curente, cât şi a unor capacităţi noi. De asemenea, preşedintele executiv al GFG Alliance şi Liberty Steel Group a prezentat intenţia grupului de a-şi diversifica portofoliul de active deţinute în ţara noastră. Preşedintele României a subliniat faptul că investiţia grupului în combinatul de la Galaţi reprezintă o oportunitate importantă ca industria siderurgică din România să se dezvolte şi să atingă un nivel înalt de inovare şi a încurajat reprezentanţii GFG Alliance şi Liberty Steel Group să încheie parteneriate de afaceri benefice pentru economia românească”, se precizează în comunicat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending