Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă, mesaje de Ziua Eroilor: ,,Libertatea este o moștenire neprețuită pentru noi și avem datoria de a arăta că am înțeles sensul jertfei lor supreme”/ ,,Memorie eternă eroilor români care și-au dat viața pentru ca națiunea română să rămână puternică și demnă”

Published

on

©️Guvernul României

Președintele României, Klaus Iohannis, și premierul Viorica Dăncilă comemorează astăzi, 6 iunie,  Ziua Eroilor, conform tradiției, odată cu Înălțarea Domnului.

Șeful statului a transmis un mesaj în care spune că astăzi ,,comemorăm jertfa celor care au avut viziunea unui viitor mai bun, curajul de a vorbi deschis despre aceasta și de a-i inspira și pe alții, precum și determinarea de a acționa pentru împlinirea unui bine mai înalt”.

Mesajul integral transmis de Klaus Iohannis de Ziua Eroilor:

„Ca o tradiție, în fiecare an sărbătorim «Ziua Eroilor» odată cu Înălțarea Domnului. Cu acest prilej, comemorăm jertfa celor care au avut viziunea unui viitor mai bun, curajul de a vorbi deschis despre aceasta și de a-i inspira și pe alții, precum și determinarea de a acționa pentru împlinirea unui bine mai înalt.

Prin actele de eroism, patriotism și dăruire ale semenilor noștri, pe câmpurile de luptă sau în închisorile comuniste, au fost apărate integritatea şi libertatea țării și păstrată demnitatea națională.

Suntem profund recunoscători pentru sacrificiul suprem al militarilor români căzuți în teatrele de operații din Afganistan, Irak sau Balcanii de Vest, cât și în misiunile internaționale derulate sub egida organizațiilor internaționale, la care România este parte, şi le suntem alături celor răniți în cadrul acestor misiuni. 

Transmitem un gând bun și eroilor noștri care își desfășoară, în prezent, activitatea cu modestie, profesionalism și devotament, în țară şi în teatrele de operații, demonstrând fermitatea angajamentelor României față de aliații şi partenerii săi externi şi față de valorile democrației.

Toți acești oameni sunt adevărați apărători ai păcii, ai principiilor dreptului internațional și, în același timp, asigură un viitor demn pentru România.

Spiritul de sacrificiu de sine și altruismul reprezintă baza pe care împreună, ca națiune, putem consolida un viitor mai bun. O societate puternică nu se poate construi prin individualism, ci doar prin unitate.

Lecțiile de viață pe care le-am primit de la eroii neamului românesc reverberează puternic dinspre trecut și ne pregătesc pentru provocările noastre actuale și viitoare.

Vă îndemn, dragi români, să ne inspirăm din sacrificiile tuturor eroilor noștri și să găsim puterea și voința de a triumfa asupra oricăror obstacole.

Educația tinerelor generații în spiritul valorilor pentru care au luptat eroii noștri este esențială și ar trebui să reprezinte o prioritate pentru noi toți.

Libertatea este o moștenire neprețuită pentru noi, cei care în prezent ne bucurăm de o Românie pe deplin integrată în comunitatea statelor libere și democratice.

 Urmând exemplul înaintașilor noștri, avem obligația de a o păstra, prin abnegație, dăruire de sine, curaj și simț al datoriei, în orice domeniu ne-am desfășura activitatea.

Datoria noastră este de a arăta că am înțeles sensul jertfei lor supreme şi de a menține vie memoria și recunoștința veșnică față de Eroii Neamului.

Dumnezeu să îi odihnească în pace!”

La rândul său, premierul Viorica Dăncilă transmite mesajul guvernului de Ziua Eroilor, în care îndeamnă toți românii ,,să-și îndrepte gândurile către cei care și-au dat viața pentru ca națiunea română să rămână puternică și demnă”.

Mesajul integral transmis de Viorica Dăncilă cu prilejul Zilei Eroilor:

„Se împlinește aproape un secol de când România a instituit Ziua Eroilor ca sărbătoare națională, la început pentru a-i cinsti pe eroii noștri cunoscuți și necunoscuți din Primul Război Mondial, prin sacrificiul cărora a putut fi posibilă Marea Unire de la 1918. După „Pacea de la Versailles” din 1919, România a fost printre primele țări din Europa care au adoptat măsuri și au inițiat acțiuni concrete pentru cinstirea memoriei tuturor eroilor căzuți pe pământ românesc, inclusiv a celor  străini.

Cultul eroilor a luat ființă, a continuat și s-a dezvoltat, ulterior, în țara noastră, după cum stau mărturie numeroasele opere comemorative, printre cele mai cunoscute fiind Mausoleul de la Mărăşeşti sau Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu, creație a marelui sculptor Constantin Brâncuși.

Astăzi, Ziua Eroilor este dedicată nu doar memoriei celor care s-au jertfit pentru ţară în războaiele secolelor trecute, ci a tuturor celor care și-au închinat viața, prin jertfă, Patriei și Națiunii române – eroilor şi martirilor din închisorile comuniste, celor căzuți ca membri ai rezistenţei armate anticomuniste, din Revoluția din decembrie 1989, sau militarilor români căzuți în teatre de operații, în misiunile internaționale asumate de România, în ultimele decenii.

Guvernul cinstește memoria eroilor noștri și, prin organizarea de manifestări comemorative, își exprimă respectul pentru cei care au apărat libertatea și integritatea poporului român.

În această zi, îmi doresc ca fiecare să-și îndrepte gândurile către cei care și-au dat viața pentru ca națiunea română să rămână puternică și demnă.

Memorie eternă eroilor români căzuți la datorie!”

Astăzi, 6 iunie, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) organizează la București mai multe ceremonii de depuneri de coroane de flori la monumente ridicate în memoria eroilor militari căzuți în misiune. Evenimentele din capitală sunt precedate de alte ceremonii de comemorare a eroilor militari care au avut loc în țară de la începutul săptămânii. În paralel cu manifestările din România, autoritățile române au organizat activități comemorative și în străinătate. 

Manifestările din București cuprind o depunere de coroane la Cimitirul Israelit “Filantropia” (ora 10.00), ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României din Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”, la Cimitirul de onoare românesc Ghencea Militar şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei (ora 12.00), dar şi o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Monumentul şi Biserica Eroilor Martiri Timişoreni din oraşul Popeşti-Leordeni.

De asemenea, de la ora 12.00, în toate lăcaşele de cult se trag clopotele, iar în instituţiile publice şi în unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei. De altfel, eroii neamului sunt pomeniţi la fiecare Sfântă Liturghie, potrivit Patriarhiei Române. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Eurostat: România, Slovacia şi Ungaria, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei la nivelul UE, în septembrie 2019

Published

on

©Twitter/ Comisia Europeană

 România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat  în septembrie 2019 cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE.

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 0,8% în septembrie 2019, în scădere față de 1,0% în august. Cu un an înainte, rata inflației era de 2,1%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,2% în septembrie 2019, în scădere față de 1,4% în august. În 2018, rata inflației era de 2,2%.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Cipru (-0,5%), Portugalia (-0,3%), Grecia, Spania și Italia (toate 0,2%). În schimb, cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în România (3,5%), Slovacia (3,0%) și Ungaria (2,9%).

Față de luna august, inflația anuală a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în cinci și a crescut în două.

În septembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+0,66 puncte procentuale, pp), categorie urmată de alimentele, alcool și tutun (+0,29 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,06 pp) și energie (-0,18 pp).

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

ROMÂNIA

ACEA: România înregistrează, în septembrie, cel mai mare avans (118,2%) la numărul de înmatriculări de autoturisme noi din UE

Published

on

© European Parliament

România a raportat în septembrie 2019 cel mai mare avans la numărul de înmatriculări de autoturisme noi la nivel european, înregistrând o creștere de 118,2%, de trei ori mai mare decât cifra raportată pentru aceeași perioadă din 2018, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), potrivit Agerpres.

Piaţa auto din România a înregistrat o creştere de 118,2% în septembrie, fiind înmatriculate 6.046 de autoturisme, faţă de 2.771 vehicule în perioada similară din 2018. La nivelul Uniunii Europene (excluzând Malta), numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut cu 14,5% în septembrie, la 1,24 milioane, deși în primele nouă luni din 2019, vânzările auto în Uniunea Europeană au scăzut cu 1,6%, la 11,76 milioane de autoturisme, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 11,95 milioane de vehicule.

Lituania a înregistrat și ea un număr semnificativ în creștere la înmatriculările de automobile noi (75,8%). Totodată, Lituania (42,8%) şi România (16,4%) au înregistrat cel mai semnificativ avans în perioada ianuarie-septembrie 2019.  În România au fost înmatriculate 124.049 de autoturisme în septembrie, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 106.595 de vehicule.

Livrările pe primele cinci piețe europene au înregistrat creșteri de două cifre în luna septembrie, după cum urmează: în Germania (22,2%), Spania (18,3%), Franţa (16,6%), Italia (13,4%), Marea Britanie rămânând mult în urmă, cu un avans de doar 1,3%, din cauza incertitudinilor legate de Brexit, care afectează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, aproape toate marile pieţe au înregistrat scăderi per total în perioada ianuarie-septembrie 2019, în special Spania (7,4%), Marea Britanie (2,5%), Italia (1,6%), Franţa (1,3%), exceptând Germania, unde s-a raportat un avans de 2,5%. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending