Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Legea are ca obiect de reglementare declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare că adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale şi că ar trebui iniţiată o analiză şi largi consultări cu privire la aceasta, informează Agerpres.

“Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile”, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis subliniază că Parlamentul are responsabilitatea constituţională de a “antrena în procesul legislativ actorii relevanţi pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent şi responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile şi aspiraţiile democratice ale poporului român”.

“Într-o ţară membră a Uniunii Europene, puternic ataşată de valorile şi principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranţei şi a respectului faţă de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanenţă. În acest proces, autorităţile statului au o responsabilitate majoră”, se mai arată în cererea de reexaminare. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la deschiderea unui nou tronson de autostradă: Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult mai repede

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Chețani, că este evident că infrastructura din România a rămas mult în urmă și a precizat că prezența sa la eveniment are rolul de a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură.

“Nu vreau să detaliez iarăși de ce s-a rămas în urmă. Cred că prin jurul meu sunt oameni care știu cu toții că de fapt nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura și acum această paradigmă s-a schimbat. Acum se vrea! Vă rog să înțelegeți bine de ce sunt eu aici astăzi. Nu am venit pentru festivisme și nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal. Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment nu este un punct terminus. Acest eveniment este un punct intermediar. Este un punct intermediar fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România”, a spus Iohannis, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Cheţani din judeţul Mureş în prezența prim-ministrului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor Lucian Bode.

Șeful statului a reamintit că Planul de Relansare pentru Economia României lansat împreună cu guvernul Orban alocă o importanță majoră infrastructurii mari.

“Avem nevoie de infrastructură. Pentru asta, sigur, avem nevoie de finanțare, dar iată că deja fondurile europene sunt pregătite. Lucrările trebuie să fie pregătite și aceste proiecte de infrastructură mare vor fi imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Prezența mea astăzi aici vrea să arate că mă interesează și voi rămâne conectat la aceste proiecte. Voi rămâne conectat fiindcă îmi dau seama de importanța lor. Dezvoltarea infrastructurii în România este nu doar o dorință politică de campanie, este o necesitate de bază”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a dat asigurări că lucrările de infrastructură planificate vor fi realizate într-un timp surprinzător de scurt.

Gândiți-vă că, dacă vorbim de lucrări de tip autostradă, avem ambiția să realizăm Autostrada Transilvania, care trebuie finalizată, Autostrada Unirii, Valea Prahovei, Valea Oltului și multe alte lucrări pe care le-am planificat și pe care de data asta, pot să vă asigur, le vom realiza într-un timp surprinzător de scurt! În acest sens, vă doresc tuturor mult succes!”, a conchis el.

Lucrările acestui lot de autostradă au început în anul 2016, iar valoarea contractului este de 437,6 milioane de lei. După deschiderea acestui lot, românii vor avea în total la dispoziție 873 de kilometri de autostradă.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților salută propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui salariu minim: Reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul UE

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul Uniunii Europene, pentru reducerea decalajelor între cetățenii europeni, a transmis președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr.

Oficialul român a salutat poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, susținut miercuri în plenul reunit al Parlamentului European, a anunțat că va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”În discursul de miercuri al președintelui Comisiei Europene au fost prezente aspecte esențiale, care ar trebui să aibă un ecou puternic în România – de la consolidarea sănătății europene, la digitalizarea echilibrată, tranziția verde, salariul minim european, folosirea cu bună credință a fondurilor europene sau relația transatlantică. Un subiect important pentru țara noastră, pe care președintele Von der Leyen a insistat în discursul său, îl reprezintă stabilirea unui <<Cadru comun privind salariul minim european>>, idee susținută și promovată activ de stânga românească, prin campania lansată de PES activists România. Încă de la începutul anului, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale afirma că <<muncitorii trebuie plătiți pentru munca lor pentru a duce o viață decentă>>. În luna iunie a fost lansată chiar o consultare europeană pe tema salariului minim echitabil în UE. Consecințele crizei economice declanșate de pandemie – creșterea șomajului și incertitudinea locurilor de muncă – au adus în prim-plan necesitatea rezolvării problemelor privind politica salarială”, a precizat Angel Tîlvăr în cadrul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a precizat că ”investiția în capitalul uman reprezintă cea mai bună modalitate de a crește bunăstarea oamenilor şi de a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă”, fiind important ca ”Europa să apere interesele cetățenilor, nu doar pe cele ale corporațiilor multinaționale”.

Din punctul său de vedere, ”România trebuie să susțină cu tărie protejarea salariaților europeni, venituri decente pentru cei care muncesc”.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților a explicat că România se afla ”în iulie 2020 în topul primelor patru țări cu cele mai scăzute salarii minime din Europa”, în pofida faptului că țara noastră ” a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare creştere a salariului minim la nivel național, în cei aproape trei ani de guvernare social-democrată salariul minim crescând cu peste 66%, în ciuda opoziției dreptei”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri în primul său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European, reunit la Bruxelles, că Executivul european va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”Uniunea noastră este acolo pentru a-i proteja pe toți și exact asta am făcut când vine vorba de lucrători. Când am preluat funcția, am promis să creez un instrument pentru a proteja lucrătorii și întreprinderile de șocurile externe. Pentru că știam din experiența mea ca ministru al muncii și afacerilor sociale că aceste scheme funcționează. Acestea mențin oamenii la locul de muncă, competențele în companii și IMM-urile în operare. Aceste IMM-uri sunt motorul economiei noastre și vor fi motorul redresării noastre”, a spus Ursula von der Leyen.

Propunerea a fost salutată de președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că ”trebuie să reconciliem Europa cu viețile cetățenilor și problemele lor. Propunerea privind introducerea salariilor minime prin lege sau negociere este foarte importantă; ea va permite existența unor standarde de viață mai bune și locurilor de muncă mai robuste. Trebuie să se termine cu munca precară, în special pentru tineri. Avem nevoie de condiții de muncă stabilite prin reguli care să le ofere sprijin mai mult”.

Continue Reading

ENERGIE

Premierul Ludovic Orban, la lansarea proiectului gazoductului Prunișor-Jupa: Programul nostru este gazul românesc în casele românilor

Published

on

© Ludovic Orban - Liderul Dreptei Românești/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, la Orşova, unde a participat la prezentarea proiectului “Conducta de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor-Orşova-Băile Herculane-Jupa, că doar 35% din populaţia României este conectată la reţeaua de gaze.

“Doar 35% din populaţia României este conectată la reţeaua de gaz. România are gaz şi aproape nu mai avem petrochimie, pentru că lăcustele pesediste au devalizat toată industria petrochimică, care stătea la bază. Ori, se ştie că gazul îl exploatezi cel mai eficient în petrochimie, nu când îl arzi direct. Deci, noi trebuie să utilizăm această resursă în mod inteligent. În primul rând, să conectăm la reţeaua de gaz natural cât mai multe gospodării. Programul nostru, care e lansat de acum doi ani de zile, ‘gazul românesc în casele românilor’, e un program pe care îl susţinem”, a afirmat Orban, citat de Agerpres.

Orban a adăugat că investiţia proiectului “Conducta de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor-Orşova-Băile Herculane-Jupa” va aduce gazele naturale în Orşova cel mai probabil în 2023, iar finalizarea întregului gazoduct va fi în 2024.

“Investiţia în această magistrală Prunişor-Jupa, care este realizată de Transgaz (…), este o investiţie care în mod clar va avea efecte benefice. Sunt aproape 40 de localităţi cu aproximativ 100.000 de oameni care trăiesc aici, care vor putea să se încălzească cu gaz, care vor putea să îşi prepare mâncarea cu gaz, care nu vor mai depinde de lemne sau alte improvizaţii în materie de încălzire, şi, atenţie, vor creşte atractivitatea zonei şi pentru investiţii”, a adăugat Ludovic Orban.

Conducta de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor-Orşova-Băile Herculane-Jupa este un proiect de importanță strategică națională și va fi gata până în anul 2024, a declarat și directorul general al Transgaz, Ion Sterian, prezent la evenimentul de lansare a proiectului.

“Județul Mehedinți e ultimul județ din țară care are cea mai scurtă conductă de transport gaze de înaltă presiune, 54 de kilometri. (…) Există un potențial fantastic aici din punct de vedere al dezvoltării activității economice, prelucrării resurselor. Acest proiect, care este o realitate și o certitudine, a devenit de importanță strategică energetică națională. Studiul de pre-fezabilitate s-a întocmit, lucrăm la studiul de fezabilitate. (…) Această conductă va închide un inel și va avea o dublă sursă de alimentare. Din zona Jupa va fi cuplată la BRUA, care nu este o autostradă care să ducă gazele în Ungaria și Austria. BRUA este pentru creșterea siguranței naționale de aprovizionare cu gaze naturale. A doua sursă de alimentare e din conducta Filiași – Strehaia și cei 54 de kilometri care vin până la Turnu Severin. Având acest avantaj, cu ambele surse, preconizăm că la sfârșitul anului 2022 se va ataca execuția conductei. În anul 2024, să fie toată această conductă executată. Transgazul are bani bugetați pentru dezvoltarea rețelelor de transport de gaze și pentru recordarea localităților”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz. 

Premierul, miniștrii economiei și transporturilor și directorul general Transgaz au participat, vineri, la Orşova, judeţul Mehedinţi, la prezentarea proiectului “Conducta de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor-Orşova-Băile Herculane-Jupa”. 

Amintim că în cadrul ședinței de Guvern din 31 iulie a fost adoptată Hotărârea  de Guvern prin care proiectul de investiţii ”Conducta de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa  ca fiind de importanță națională în domeniul gazelor naturale”.

Declararea proiectului ca fiind de importanță națională apare ca firesc în contextul eforturilor constante ale Guvernului pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropiere semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

În prezent în zona de nord a județului Mehedinți precum și în zona de centru și sud a județului Caraș Severin nu există conducte de alimentare cu gaze naturale. Pentru încălzirea locuințelor și prepararea hranei se folosesc lemne de foc, cărbuni și gaze lichefiate. Același tip de combustibili sunt folosiţi şi pentru încălzirea spaţiilor societăţilor comerciale şi a obiectivelor social culturale existente. Aceşti combustibili creează disconfort, poluează mediul şi contribuie la defrişarea pădurilor.  În condițiile concurenței cu societăţi similare din spatiul comunitar European, colectivităţile de oameni din mediul rural se confruntă cu probleme sociale şi economice. Asigurarea tuturor utilităţilor în mediul rural, va duce la atragerea de noi investitori, crearea de noi locuri de muncă şi în consecinţă dezvoltarea economico – socială a celor două județe.  Această zonă beneficiază de o variată rețea de hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice și baze de tratament; O evidențiere a multiplelor ramuri ale turismului din zonele menționate este reprezentată de turismul balneoclimateric oferit de stațiunea Băile Herculane care deține un patrimoniu balneo-climateric şi cultural cu istoric bimilenar. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor, în scopul îndeplinirii criteriilor pentru atingerea standardelor europene de viaţă, alimentarea cu gaze naturale în această zonă este un obiectiv esenţial.

Prin realizarea acestei conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a localităților din zona de interes a obiectivului, respectiv un număr de aproximativ 15.500 consumatori casnici, 94 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 113 de agenți economici în județul Mehedinți precum și aproximativ 12.000 consumatori casnici, 136 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 231 de agenți economici în județul Caraș Severin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending