Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis subliniază importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia: Trebuie să reducem ”dependența energetică de Rusia”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții României și Bulgariei, Klaus Iohannis și Rumen Radev, au discutat marți despre diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport, ca parte a eforturilor de ”reducere a dependenței energetice de Federația Rusă”.

În cadrul unei conferințe comune de presă ce a avut loc la Palatul Cotroceni, șeful statului a punctat astfel ”importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia”.

”Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional”, a subliniat Klaus Iohannis.

Citiți și: 
Klaus Iohannis: Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va contribui la consolidarea pieței unice și la întărirea rezilienței UE
Președintele bulgar, la București: Este necesară o ”legătură reală” între România și Bulgaria în sectorul energetic, transporturilor și digitalizării

Întrebat când ar putea fi operaționalizat, președintele bulgar și-a exprimat speranța că întârzierile înregistrate vor putea fi recuperate.

Referindu-se la capacitatea interconectorului, Radev a explicat că cea ”inițială este de 3 miliarde de metri cubi pe an. Este, de fapt, consumul anual al Bulgariei și poate crește până la 5 miliarde. Din câte știu eu, în România (n.r. consumul) este de peste 11 miliarde de metri cubi pe an. Avem opțiuni: putem folosi alte conducte dintre Bulgaria și Turcia, Bulgaria și Grecia, dar trebuie să ne gândim în viitor”, a mai spus liderul bulgar.

Cu prilejul unei convorbiri telefonice cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, desfășurată la începutul lunii februarie, premierul Nicolae Ciucă ”a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria care dă substanţă proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).”

Chestiunea continuării cooperării în domeniul energetic a fost ulterior discutată de președintele Klaus Iohannis cu prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, care a efectuat la 23 februarie o vizită la București. Cei doi au convenit atunci că este nevoie de soluții pentru a răspunde provocărilor actuale în materie de securitate energetică.

Răspunsul a fost oferit de țara noastră, prin vocea ministrului Energiei, Virgil Popescu. 

”România este dispusă să pună pe masă conducta BRUA, care a fost construită ca un proiect european şi care acum nu este utilizată la potenţialul pe care l-ar putea avea. BRUA poate fi o rută alternativă de aprovizionare pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan prin TANAP, TAP, coridorul sudic, coridorul vertical şi mai departe spre Europa de Est”, a menționat oficialul român la finalul lunii februarie, înainte de o reuniune extraordinară a Consiliului Energie și de o discuție cu Ilham Aliyev președintele Azerbaidjanului.

La 15 martie, acesta din urmă a fost interlocutorul președintelui Klaus Iohannis, cei doi discutând într-o convorbire telefonică despre creșterea securității energetice și diversificarea surselor de gaze și energie electrică.

Dialogul intens din ultima perioadă se înscrie în eforturile României de la nivel regional și, extins, de la nivel european, de a contribui la identificarea unor soluții menite să faciliteze decuplarea Uniunii Europene de combustibilii fosili din Rusia, ”un furnizor care amenință explicit” blocul european. 

Reuniți la Versailles săptămâna trecută, liderii statelor membre ale UE au cerut Comisiei Europene să vină până în luna mai cu o propunere de eliminare treptată până în 2027 a dependenței energetice față de Rusia.

Anticipând acestă solicitare, Executivul european a prezentat liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale.

Acest plan prezintă, de asemenea, o serie de măsuri menite să răspundă creșterii prețurilor la energie în Europa și să reconstituie stocurile de gaze pentru iarna următoare.

Europa se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie de mai multe luni, însă, incertitudinea care există în prezent cu privire la aprovizionare agravează această problemă.

REPowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică.

Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SĂNĂTATE

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Banca Europeană de Investiții (BEI) oferă o finanțare de 22 de milioane de euro pentru Ryvu Therapeutics, o companie poloneză de descoperire și dezvoltare de medicamente în stadiu clinic, care se concentrează pe noi terapii cu molecule mici care răspund unor nevoi medicale nesatisfăcute în oncologie, potrivit comunicatului oficial. 

Finanțarea este acordată în cadrul instrumentului de împrumut de capital de risc al BEI, care este adaptat la nevoile specifice de finanțare ale companiilor inovatoare cu creștere rapidă. Fondul european pentru investiții strategice, care face parte din Planul de investiții pentru Europa, susține această finanțare printr-o garanție.

Sprijinul acordat de BEI va ajuta Ryvu să își finanțeze dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului, de la descoperire până la testele clinice. În cele din urmă, Ryvu își propune să abordeze limitările clinice ale tratamentelor actuale în oncologie și să ofere pacienților acces la terapii inovatoare pentru tumorile hematologice și solide.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru oameni, a declarat: „Salut această investiție a BEI, susținută de Planul de investiții pentru Europa, în compania poloneză Ryvu Therapeutics. Este o veste excelentă pentru competitivitatea Europei și pentru poziția sa de centru de cercetare pentru inovații care schimbă și salvează viețile oamenilor. Finanțarea suplimentară va fi utilizată pentru descoperirea, cercetarea și dezvoltarea de produse terapeutice inovatoare pentru tratarea pacienților cu cancer. Această investiție va sprijini, de asemenea, economia regională și va crea, în acest proces, locuri de muncă înalt calificate.”

Vicepreședintele BEI, Teresa Czerwińska, a declarat: “Finanțarea proiectelor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării este una dintre prioritățile de top ale BEI și este deosebit de relevantă astăzi, când lumea suferă din cauza crizei de sănătate cauzate de pandemie. Sprijinul pentru companii inovatoare precum Ryvu, specializate în cercetare biotehnologică avansată, este în mod clar necesar și suntem încântați să ajutăm această companie ambițioasă, care are un palmares remarcabil în ceea ce privește descoperirea și dezvoltarea de medicamente. Investiția BEI va consolida capacitatea de cercetare, dezvoltare și inovare și competitivitatea Ryvu Therapeutics, în beneficiul social mai larg.”

Inovarea, cercetarea, economia digitală și dezvoltarea capitalului uman sunt priorități de top pentru Grupul BEI. În 2021, finanțarea globală a Grupului BEI pentru proiecte de inovare, transformare digitală și capital uman a ajuns la 20,7 miliarde de euro la nivel mondial, din care 1,5 miliarde de euro au mers în Polonia (în creștere de la 1,2 miliarde de euro în 2020).

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

Published

on

© Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale

Peste 6.400 de cetăţeni ucraineni sunt integraţi pe piaţa muncii din România, cei mai mulți activând în industria prelucrătoare și în construcții a anunţat, miercuri, ministrul Muncii şi Solidarității Sociale, Marius Budăi, relatează Agerpres.

Potrivit acestuia, miercuri dimineaţă erau înregistrate 6.420 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.282 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul din Ucraina.

„Numărul de contracte care au data de început 24 februarie 2022 sau mai recentă a scăzut cu 28 faţă de ziua de ieri (n.r. – marţi)”, a precizat ministrul.

Din totalul contractelor încheiate după declanşarea războiului din Ucraina, 1.155 sunt înregistrate în industria prelucrătoare, 616 în construcţii, 495 în hoteluri şi restaurante, în comerţ cu ridicata şi amănuntul sau reparaţii autovehicule şi motociclete, iar 345 în domeniul activităţilor de servicii administrative sau activităţilor de servicii suport.

Majoritatea ucrainenilor, 1.297, muncesc în Bucureşti, 435 în judeţul Bistriţa- Năsăud, 269 în judeţul Timiş, 235 în judeţul Arad, 216 în judeţul Maramureş, 161 în judeţul Bihor şi 150 în judeţul Argeş.

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În primul semestru din acest an, economia României a crescut cu 5,8%, faţă de aceeași perioadă din anul 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, iar în trimestrul II, Produsul intern brut a crescut cu 2,1%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, pe seria ajustată sezonier, Produsul intern brut a crescut cu 2,1% în trimestrul II 2022, comparativ cu trimestrul anterior.

Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut, în trimestrul II 2022, a înregistrat o creştere cu 5,3%.

© INS

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2022 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum nefiind revizuiţisemnificativ faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 172 din 8 iulie 2022.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au rămas 105,1%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Continue Reading

Facebook

SĂNĂTATE58 mins ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA3 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO3 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA4 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending