Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și-a exprimat marți “recunoștința” la adresa României și a președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko.

Tihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut, marți, o intervenție online la o dezbatere organizată de Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW) la sediul Institutului Diplomatic Român.

“Aș dori să îmi exprim recunoștința la adresa prietenilor noștri români și a președintelui (n.r. – Klaus Iohanns) care, la 21 septembrie, împreună cu omologii săi polonez și lituanian, au semnat o scrisoare către comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe belaruși să primească sprijin. Vechea zicală “un prieten la nevoie se cunoaște” nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre. Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei“, a spus Tihanovskaia, care alături de opoziția democratică a câștigat săptămâna trecută Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

“Nu cu mult timp în urmă, în 1989, România, Polonia și Lituania s-au aflat în aceeași situație. Astăzi, a sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze“, a spus ea, în încheierea mesajului său.

România a jucat un rol activ în poziția Uniunii Europene privind situația din Belarus, dezbaterea având loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Anterior, România a oferit un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus. De asemenea, ambasadorul român la Minsk s-a alăturat colegilor săi din UE și a vizitat-o, în semn de solidaritate, pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel și membră a Consiliului de coordonare a opoziției democratice.

Totodată, într-un alt gest de solidaritate cu Polonia și cu Lituania, România a decis rechemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului său de la Minsk. Lituania și Polonia au decis să recurgă la acest gest după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

De asemenea, atât Senatul, cât și Camera Deputaților, au adoptat două declarații referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, documente prin care Parlamentul României îşi manifestă solidaritatea cu poporul belarus, solicită oprirea violenţei împotriva protestelor paşnice din Belarus şi consideră necesară “o reacţie mai articulată” din partea comunităţii internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare de urgenţă.

Nu în ultimul rând, România se numără printre țările care solicită includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c. 

Premierul Ludovic Orban și omologul său francez Jean Castex au semnat luni, la Paris, alături de foaia de parcurs privind Parteneriatul Strategic, o Declaraţie de intenţie în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

“Am mai semnat cu premierul francez, un document, o Declaraţie de intenţie, privind cooperarea în domeniul nuclear civil care vizează, printre altele, colaborarea cu partenerii strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi în reparaţia capitală, în modernizarea, renovarea reactorului 1, într-un cadru evident mai larg cu parteneri strategici. Un proiect extrem de important pentru politica energetică a României”, a spus Ludovic Orban, luni seară, într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României în Franța, după întâlnirea cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a unor documente bilaterale.

Şeful Executivului de la Bucureşti a precizat că a fost semnat şi un acord între Nuclearelectrica şi o companie franceză, Orano.

Semnarea acestei declarații vine în contextul în care România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Ulterior, ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, a avut o videoconferință cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în care înaltul oficial european a menționat sprijinul Comisiei Europene pentru pentru proiectele energetice ale României, inclusiv memorandumul cu SUA privitor la Cernavodă.

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, după ceremonia de semnare la care a participat alături de omologul său francez, Jean Castex.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

“Este o vizită extrem de importantă într-un an simbolic în care aniversăm 140 de ani de relaţii diplomatice. Ţările noastre sunt legate printr-un Parteneriat strategic, iar dorinţa comună este de a da un caracter şi mai strategic acestui parteneriat, de aceea am semnat o nouă foaie de parcurs cu o structură actualizată, ambiţioasă, care are ca scop să strângă şi mai mult relaţiile dintre Franţa şi România, atât în plan bilateral, cât şi la nivel european şi internaţional”, a spus Ludovic Orban, după întâlnirea avută cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a mai multor documente bilaterale, informează Agerpres.

El a punctat, în context, că prezenţa economică a părţii franceze în România este una importantă.

“Investiţiile franceze generează multe locuri de muncă şi, înaintea pandemiei, schimburile economice dintre ţările noastre au atins aproape 10 miliarde de euro pe an. Ne dorim ca această cooperare să crească, să se diversifice, să fie aprofundată, să genereze efecte şi mai benefice”, a precizat Orban.

Premierul român a arătat că a semnat împreună cu omologul său şi o Declaraţie de intenţie privind colaborarea în domeniul nuclear civil, care se doreşte dezvoltat în România “cu parteneri de încredere”.

“Practic, în toate domeniile pot exista cooperări între întreprinderi din Franţa şi din România”, a spus Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat ca potenţiale domenii de colaborare transporturile, energia, securitatea cibernetică, telecomunicaţiile.

“Am decis, totodată, să intensificăm dialogul bilateral în domeniul securităţii şi al apărării. Astfel, ne-am angajat reciproc să continuăm consultările de substanţă, periodice, la nivelul miniştrilor responsabili de Afacerile Externe şi Apărare în formatul 2+2″, a mai afirmat Orban.

Premierul s-a referit şi la cooperarea cu Franţa în domeniul cultural.

“Între noiembrie 2018 şi noiembrie 2019 am sărbătorit prietenia româno-franceză printr-un extraordinar Sezon cultural. Anul viitor ne propunem să-l sărbătorim împreună pe George Enescu, pentru că se împlinesc 140 de ani de la naşterea compozitorului şi va avea loc cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului ‘George Enescu’ la Bucureşti”, a subliniat premierul.

El a menţionat şi reafirmarea angajamentului comun pentru a consolida proiectul european.

“Vom dialoga intens în prespectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Franţa. (…) În acelaşi context am subliniat că este important să punem rapid în practică mecanismele şi instrumentele pentru a putea utiliza fondurile din viitorul buget european şi pe cele din Planul european de relansare economică”, a declarat Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a spus că a introdus obiective importante pentru România în aria Parteneriatului Strategic precum aderarea la spațiul Schengen și aderarea la OCDE, arătând că a transmis omologului francez “aşteptarea legitimă” a României privind aderarea la Spaţiul Schengen.

“Am solicitat sprijinul pentru urgentarea unei decizii pozitive. De asemenea, un sprijin aşteptăm şi într-un alt dosar important pentru România, aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România fiind cel mai bine plasat candidat european şi contăm pe sprijinul partenerilor europeni şi, în primul rând al Franţei, pentru ca procesul de extindere să se finalizeze”, a adăugat Orban, precizând suplimentar că avem prin această foaie de parcurs “o garanție a susținerii din partea Franței” pentru aceste obiective.

Premierul a precizat că în cadrul discuţiilor bilaterale i-a urat succes premierului francez în exercitarea mandatului, într-o perioadă în care “Franţa, Europa şi lumea întreagă trebuie să facă faţă provocărilor cauzate de pandemie”.

“România promovează o abordare coordonată la nivelul UE a răspunsului la această criză”, a completat el.

Totodată, Orban a menţionat că l-a asigurat pe omologul său francez de toată “compasiunea şi solidaritatea” părţii române după “asasinarea profesorului Samuel Paty de către un terorist”.

“De asemenea, am transmis solidaritatea noastră faţă de Franţa în respectarea valorilor noastre fundamentale şi importanţa unui spaţiu în care libertatea de expresie şi conştiinţă sunt apărate de violenţe şi cenzură. Atacurile la persoană îndreptate către un şef de stat, vizat în mod personal, precum cel la care a fost, recent, supus preşedintele Emmanuel Macron nu sunt acceptabile din punctul nostru de vedere. Respectul reciproc între parteneri şi aliaţi este esenţial şi diferenţe de abordare sau momente de criză trebuie depăşite prin dialog constructiv şi respect reciproc”, a mai declarat Orban.

Citiți și Ludovic Orban, editorial în presa franceză înaintea vizitei la Paris: Relansarea Europei trebuie făcută sub semnul coeziunii, astfel încât nici o țară să nu se simtă lăsată în afara acesteia

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Elementul central al vizitei lui Orban în Franța – semnarea unei noi foi de parcurs privind parteneriatul bilateral – urmează Declarației actualizate privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, semnată la 27 noiembrie 2018, la Paris, de președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis.

Parteneriatul Strategic dintre cele două țări a fost semnat în februarie 2008, la București, de președinții Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy. Acestuia i s-au succedat trei foi de parcurs, semnate în anii 2008, 2013 și 2016.

Cea din urmă foaie de parcurs, semnată în 2016, a fost dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene, a actualizării direcțiilor principale pentru aprofundarea cooperării între cele două state în domenii esenţiale de cooperare sectorială și pregătirii Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului român modern 1918 – 2018, precum și a colaborării în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019.

Noua foaie de parcurs survine într-un moment în care țările UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființarea proiectului european (COVID-19) și va acoperi, între altele, și cooperarea bilaterală în contextul președinției Franței la Consiliului Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022.