Connect with us

GENERAL

Președintele Klaus Iohannis va trimite legile justiției la CCR și va sesiza Comisia de la Veneția: Modificările aduse de Parlament nu sunt menite să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații

Published

on

Klaus Iohannis, președintele României, a decis astăzi să trimită legile justiției la CCR și să sesizeze Comisia de la Veneția în legătură cu acestea, făcând un apel către Curtea Constituțională în vederea conlucrării un organismul european “care contribuie la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa” deoarece nu dorește să asiste pasiv la rescrierea din mers a Constituției.

Foto: Administrația Prezidențială

Președintele  a făcut referire la 3 legi: Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 referitoare organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, despre care a spus că “nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituțional intern, și nici standardelor europene în materie”.

Potrivit șefului statului, “chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat”, iar”noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție”.

Redăm în întregime declarația președintelui Klaus Iohannis privitoare la legile justiției: 

„Bună ziua!

Astăzi, despre legile justiției, dar haideți să ne amintim un pic cum am ajuns până aici.

În toamna lui 2016, a fost campanie electorală pentru parlamentare și PSD a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte și miere.

Și au câștigat alegerile și au ajuns la guvernare. Dar a urmat cu totul și cu totul altceva. A început asaltul asupra justiției din partea PSD.

Atunci, probabil vă amintiți, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanță de urgență a Guvernului 13. Acea Ordonanță am reușit să o oprim împreună. Sute de mii de bună credință au protestat atunci în stradă pentru acest lucru.

Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiției a ajuns acum și în faza în care se cere promulgarea acestor legi.

Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare și modul autoritar în care s-au desfășurat dezbaterile parlamentare au determinat, în final, foarte multă neîncredere.

Reforma justiției, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociațiile profesionale ale magistraților și trezește mari îngrijorări ale partenerilor externi.

Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere din mers a Constituției.

Într-o democrație autentică, separația puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituții, dar, mai ales, echilibrul și controlul reciproc dintre acestea. Legile justiției au rol esențial în punerea în aplicare a acestor principii.

Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenție, într-o săptămână, și apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni și trei decizii al Curții Constituționale pentru a corecta unele prevederi.

Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câștigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate și pe larg dezbătute.

Mă voi referi, așadar, în continuare la cele trei legi – este vorba de Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 referitoare organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii -, chiar dacă ele vor ajunge pe rând la promulgare.

Constat, chiar de la început, că ele nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituțional intern, și nici standardelor europene în materie.

Unele dispoziții ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale în două rânduri.

Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare și am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme.

Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații.

În paralel, sunt eliminate garanții ale independenței organizatorice a justiției, prin creșterea rolului Ministrului Justiției în detrimentul CSM.

Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera.

În mod evident, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiției nu corespunde nici exigențelor unui stat de drept și democratic, așa cum Constituția României proclamă emblematic în articolul 1, și nici așteptărilor românilor, care își doresc o justiție independentă, bazată pe lege și neinfluențabilă.

Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituțională și, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneția.

De aceea, fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență.

Sunt convins că judecătorii Curții Constituționale își respectă statutul de garanți ai supremației Legii fundamentale și de apărători ai democrației prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectarea în România a principiilor și valorilor democrației europene.

După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor și voi decide atunci dacă se impune o reexaminare.

Vă mulțumesc!”

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: Tehnologiile curate de ultimă generație sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice, protejarea mediului și prosperitatea Europei

Published

on

© European Union 2025 - Source : EP

Tehnologiile curate de ultimă generație sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice și protejarea mediului, iar dezvoltarea acestora în Europa este crucială pentru prosperitatea noastră, generând antreprenoriat, locuri de muncă de înaltă calitate și un viitor sustenabil pentru toți europenii, a declarat presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la Conferința Cleantech 2025.

„Astăzi este o ocazie de a sărbători industria de vârf a Europei în domeniul tehnologiilor ecologice. Toți cei prezenți aici sunteți dovada că renașterea industrială curată a Europei a început. Tehnologia curată este o poveste de succes europeană, dar cunoaștem și provocările cu care se confruntă întreprinderile dumneavoastră: costurile ridicate ale energiei, lipsa accesului la finanțare, concurența globală neloială și aprovizionarea dificilă cu materii prime esențiale”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a subliniat că, pentru ca Europa să rămână un lider global, este esențial să acționăm rapid. Comisia Europeană a răspuns acestei nevoi prin prezentarea a zece pachete în ultimele trei luni, menite să sporească competitivitatea Europei. Ea a precizat, de asemenea, câteva puncte cheie relevante pentru europeni.

„În primul rând, dorim să mobilizăm mai multe fonduri pentru companiile inovatoare. Aici putem învinge cu adevărat concurența globală. Fondul nostru de inovare a finanțat multe proiecte inovatoare – inclusiv cele pe care le prezentăm astăzi. Însă fiecare apel al Fondului este suprasubscris în mare măsură și trebuie să refuzăm multe proiecte bune. Acesta este motivul pentru care mobilizăm acum 100 de miliarde de euro”, a detaliat von der Leyen.

De asemenea, Ursula von der Leyen a precizat că, pentru a sprijini tranziția industrială, Comisia Europeană mobilizează 100 de miliarde de euro pentru a crește puterea de acțiune a fondului prin înființarea unei bănci de decarbonizare industrială. Scopul acestui demers este de a asigura că întreprinderile europene inovatoare se pot transforma în lideri globali în domeniul lor.

„În al doilea rând, simplificăm normele pentru întreprinderi ori de câte ori putem. Propunerile noastre omnibus au redus obligațiile de raportare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. De exemplu, exceptăm 90% dintre importatori de la obligațiile CBAM, deoarece aceștia reprezentau doar 1% din emisii”, a adăugat președinta CE. 

Aceasta a menționat că Executivul European a simplificat procedura de autorizare pentru a permite demararea rapidă a proiectelor inovatoare. În plus, vor fi stabilite norme clare pentru hidrogenul cu emisii reduse de carbon, oferind astfel claritate antreprenorilor și investitorilor care lucrează pentru decarbonizarea industriilor europene cu cel mai mare consum de energie.

„Obiectivele noastre climatice rămân aceleași. Dar vom fi mai flexibili și mai pragmatici în ceea ce privește modul în care le vom atinge. În sfârșit, acționăm pentru a asigura accesul la materiile prime esențiale. Aceste minerale sunt elementele de bază ale tranziției ecologice. În urmă cu două săptămâni, am anunțat 47 de noi proiecte strategice în cadrul UE. Pentru a consolida securitatea aprovizionării Europei. Și am intensificat cooperarea cu partenerii globali”, a mai spus Ursul von der Leyen. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE lansează mecanismul SAFE de 150 de mld. euro pentru apărare: După Războiul Rece, unii au crezut în integrarea Rusiei în securitatea Europei și în protecția nelimitată a SUA. Am creat un deficit de securitate

Published

on

© European Union 2025 Source: EP

Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent, Uniunea Europeană face un pas decisiv către consolidarea capacităților sale de apărare prin lansarea unui nou instrument financiar: SAFE – Security Action for Europe. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat această inițiativă miercuri, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European privind securitatea europeană și concluziile recente ale Consiliului European.

Șefa Comisiei Europene a participat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, la o dezbatere cu eurodeputații, în care a subliniat necesitatea unui efort colectiv pentru a face față amenințărilor externe și a reiterat că Europa trebuie să treacă de la pași incrementali la acțiuni hotărâte.

“Aceasta este clipa pentru pace prin forță. Este momentul pentru o apărare comună”, a declarat ea în fața eurodeputaților.

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a evocat faptul că “Uniunea Europeană trăiește un moment definitoriu” și că resimte un “sentiment de urgență” privind acțiunile sale în condițiile tensiunilor geopolitice care au crescut în ultimele săptămâni.

Un moment critic pentru securitatea europeană

În discursul său adresat Parlamentului, von der Leyen a subliniat urgența consolidării apărării europene ca răspuns la schimbarea peisajului de securitate. Invocând deteriorarea climatului geopolitic, ea a avertizat că “Europa este chemată să se ocupe mai mult de propria sa apărare. Nu într-un viitor îndepărtat, ci deja astăzi”.

Ea a recunoscut că certitudinile din trecut privind securitatea și dependența de aliații externi au fost răsturnate. “După Războiul Rece, unii au crezut că Rusia ar putea fi integrată în arhitectura economică și de securitate a Europei, în timp ce alții au sperat că ne putem baza pe termen nelimitat pe protecția deplină a Americii. Dar nu făceam decât să avem un deficit de securitate”, a remarcat ea.

SAFE: Consolidarea industriei și a capacităților de apărare ale UE

Un element central al noii strategii europene este SAFE, un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.

“Aceste împrumuturi vor finanța achiziții de la producători europeni pentru a stimula industria noastră de apărare”, a explicat von der Leyen. Contractele vor fi multianuale, oferind predictibilitate companiilor din sector și sprijinind investițiile pe termen lung.

Un alt aspect esențial al SAFE este achiziția comună de echipamente militare. Președinta Comisiei a evidențiat succesul inițiativelor conduse de Cehia și Danemarca pentru furnizarea de arme și muniții Ucrainei, subliniind că “un stat a preluat conducerea, altele s-au alăturat pentru comenzi mai mari, iar industria a răspuns prin creșterea producției și reducerea costurilor. A fost rapid și eficient. Acesta este exact tipul de acțiune de care avem nevoie acum: viteză și amploare.”

O schimbare de paradigmă în cheltuielile pentru apărare

Ursula von der Leyen a recunoscut că Europa a trăit prea mult timp cu iluzia că securitatea sa este garantată, reducând cheltuielile pentru apărare la mai puțin de jumătate față de nivelul din timpul Războiului Rece. “Am crezut că ne bucurăm de un dividend al păcii. Dar, în realitate, ne aflam într-un deficit de securitate”, a afirmat ea.

Prin urmare, UE propune activarea clauzei de excepție bugetară națională, prevăzută în noile reguli fiscale, prin care investițiile în apărare vor fi exceptate de la calculul deficitului bugetar. Astfel, statele membre ar putea aloca până la 650 de miliarde de euro suplimentar pentru apărare în următorii patru ani, reprezentând o creștere de 1,5% din PIB.

“Avem nevoie de o creștere accelerată a investițiilor în apărare și avem nevoie de ea acum”, a punctat președinta Comisiei, subliniind că această măsură va transforma rapid și eficient bugetele de apărare ale statelor UE.

Fonduri de coeziune și investiții private în industria de apărare

În completarea SAFE, UE oferă și posibilitatea statelor membre de a redirecționa fonduri de coeziune către proiecte legate de apărare, inclusiv infrastructură, cercetare și dezvoltare. Această opțiune este voluntară și va fi supusă aprobării Parlamentului și Consiliului UE.

Mai mult, planul ReArm Europe include măsuri pentru mobilizarea investițiilor private prin intermediul Băncii Europene de Investiții și a viitoarei Uniuni a Economiilor și Investițiilor. “Noile fabrici și linii de producție vor crea locuri de muncă bine plătite chiar aici, în Europa”, a adăugat von der Leyen.

O Uniune Europeană mai puternică și mai unită

În încheiere, președinta Comisiei Europene a reiterat că momentul actual necesită o Europă mai unită și mai hotărâtă. “Dacă ne declanșăm puterea industrială, putem restabili descurajarea împotriva celor care ne amenință. Este timpul să construim o Uniune Europeană a Apărării care să asigure pacea pe continent prin unitate și forță”, a conchis von der Leyen.

Prin lansarea SAFE și a altor măsuri complementare, Uniunea Europeană arată că este pregătită să își asume un rol mai activ în garantarea securității proprii și a aliaților săi.

Discursul președintei Comisiei Europene vine la o săptămână după ce a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre.  A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește o legislație mai strictă pentru repatrierea migranților aflați ilegal în UE

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană intenționează să accelereze procesul de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, prin introducerea unei noi legislații care să eficientizeze sistemul de repatriere, relatează dpa, preluat de Agerpres. Inițiativa vine în contextul în care ratele actuale de returnare sunt extrem de scăzute, iar anumite persoane considerate periculoase reușesc să evite deportarea.

Conform comisarului pentru migrație Magnus Brunner, noul cadru legislativ va include măsuri care să oblige persoanele returnate să coopereze cu autoritățile, iar în cazul în care refuză, vor fi aplicate sancțiuni mai severe. În prezent, doar aproximativ 20% dintre cei care fac obiectul unei decizii de returnare părăsesc efectiv UE, o situație considerată inacceptabilă de oficialii europeni.

Noua strategie va viza și consolidarea măsurilor de securitate, în special pentru persoanele care prezintă riscuri infracționale. În acest sens, Comisia ia în considerare introducerea unor reglementări mai stricte privind reținerea migranților periculoși pentru a preveni dispariția acestora înainte de a fi deportați.

Propunerea oficială a Comisiei Europene privind reformarea sistemului de returnare a migranților urmează să fie prezentată pe 11 martie, conform agendei provizorii. Directiva UE privind returnarea, adoptată în 2008, stabilește standardele și procedurile pentru expulzarea cetățenilor din afara blocului comunitar care nu au un drept legal de ședere, însă autoritățile consideră că este necesară o actualizare a regulilor pentru a asigura o mai bună aplicare a deciziilor de repatriere.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA12 hours ago

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

ROMÂNIA12 hours ago

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

ROMÂNIA18 hours ago

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

U.E.18 hours ago

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

U.E.19 hours ago

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

ROMÂNIA2 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO4 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending