Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis, vizită bilaterală în Polonia pentru a pregăti Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București din luna septembrie

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează joi o vizită bilaterală în Polonia, la invitația omologului său polonez, Andrzej Duda, urmând ca vineri să co-prezideze alături de acesta Reuniunea la Nivel Înalt a Formatului București (B9), inițiativă inaugurată în noiembrie 2015 de cei doi șefi de stat și la care participă șefii de stat ai țărilor de pe flancul estic al NATO.

Vizita în Polonia, a cincea din mandatul lui Klaus Iohannis, și summitul B9 se vor desfășura concomitent cu lucrările reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO de la Bruxelles, întrunire strategică ce va pregăti deciziile summitului NATO din 11-12 iulie de la noul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Vizita bilaterală va include consultări cu Președintele Poloniei pe teme legate de Parteneriatul Strategic bilateral dintre cele două țări și cooperare în plan securitar, regional și european”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

În cadrul dialogului care va avea loc la Varșovia, o atenție deosebită va fi acordată dimensiunii de securitate care a crescut în relevanță în ultimii ani, generând beneficii reciproce pentru ambele țări, cu accent pe Formatul București 9 și pe Inițiativa celor Trei Mări al cărei summit din acest an va fi găzduit de România.

Astfel, la reuniunea Duda – Iohannis ”urmează să fie trecute în revistă rezultatele semnificative ale cooperării în domeniul apărării în relația bilaterală, în cadrul Formatului București (B9), în pregătirea Reuniunii la Nivel Înalt B9 de-a doua zi, precum și în cadrul NATO”, mai precizează sursa citată.

”În privința cooperării regionale, va fi abordată și Inițiativa celor Trei Mări și pregătirile pentru Summitul pe care România îl va găzdui la București în perioada 17-18 septembrie”, detaliază Administrația Prezidențială.

”Inițiativa celor Trei Mări” urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului. ”Inițiativa celor Trei Mări” constituie o platformă importantă de dialog la nivel înalt în contextul în care ea reunește țări membre UE și NATO, iar Mările Baltică și Neagră joacă un rol esențial în noua postură de descurajare a NATO față de agresiunile dinspre est, în vreme ce Marea Adriatică capătă un potențial aparte, având în vedere apartenența Croației la UE și NATO.

”Președintele României și Președintele Poloniei vor inaugura, de asemenea, expoziția „Un centenar al alianței – Diplomația româno-poloneză 1918-1939”, dedicată relațiilor româno-poloneze din perioada interbelică, în contextul aniversării Centenarului României Moderne şi, respectiv, a Centenarului Independenţei Poloniei. Expoziţia, realizată de Ministerele Afacerilor Externe ale României și Poloniei, precum şi de Arhivele Naţionale ale Poloniei, şi aflată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și al Președintelui Republicii Polone, prefațează totodată ciclul de evenimente dedicate triplei aniversări din 2019: un secol de la stabilirea legăturilor diplomatice româno-polone, 30 de ani de la prăbușirea dictaturii comuniste și un deceniu de la semnarea Parteneriatului Strategic româno-polon”, conchide Administrația Prezidențială.

Vizita din 7-8 iunie din Polonia va fi cea de-a cincea a președintelui Klaus Iohannis în această țară cu care România deține relații bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Varșovia s-a numărat printre primele capitale vizitate de șeful statului la debutul mandatului său, în martie 2015. Ulterior, în mai 2015, Klaus Iohannis s-a numărat printre liderii care au participat la manifestările de la Gdansk de aniversare a sfarșitului celui de-al Doilea Război Mondial.

În 2016, Klaus Iohannis a reprezentat România la summitul NATO de la Varșovia, succesiv acestuia rămânând în capitala Poloniei pentru o vizită de lucru cu omologul Andrzej Duda. Anul trecut, în iulie, președintele s-a aflat la Varșovia, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la care a participat și președintele american Donald Trump, reuniune la care omologii săi au acceptat invitația ca summitul celor Trei Mări din 2018 să aibă loc la București.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Marcel Ciolacu, recunoscător președintei Parlamentului European pentru spriijnul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizitiă oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni, printre care președinta Parlamentului European și cancelarul german Olaf Scholz. Cu acest prilej, președintele PSD i-a mulțumit Robertei Metsola pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. 

„Îi mulțumesc președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. Modul în care autoritățile române au gestionat situația de la granița de Est a Uniunii Europene, în contextul actualelor tensiuni regionale, demonstrează suplimentar faptul că Romania îndeplinește, de facto, toate condițiile pentru a fi acceptată în spațiul Schengen”, a precizat Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, acesta a transmis că România își dorește o nouă rezoluție care să „ne susțină demersul la nivel european și care să fie votată pe parcursul următoarei președinții a Consiliului UE.”

În ședința de ieri a Partidului Socialist European (PES), Marcel Ciolacu a susținut necesitatea acordării statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova: „Totodată, am pledat pentru proiectul României de a deveni un jucător regional activ, un hub pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii, pornind de la reconstrucția Ucrainei”, a mai transmis acesta. 

Citiți și: Marcel Ciolacu va pleda, la Bruxelles, pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru R. Moldova și Ucraina și va cere sprijin pentru aderarea României la Schengen

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă salută acordarea statutului de țări candidate Ucrainei și R. Moldova: România va fi alături de cetățenii lor și ai Georgiei în calea lor europeană

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că România va fi alături de cetăţenii din cele două state şi Georgia în parcursul lor european.

“Salut decizia istorică a Consiliului European. România va fi alături de cetăţenii Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei în calea lor europeană”, a scris Nicolae Ciucă, joi seară, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, dar și de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Citiți și “De 27 de ori da!”. Reacții ale liderilor UE după ce au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord

Published

on

© European Union, 2022

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord în cazul în care nu se vor înregistra progrese în privința parcursului european al celor două state din Balcanii de Vest, după reuniunea de săptămâna viitoare a liderilor europeni, a declarat premierul Edi Rama, într-un interviu acordat publicației Politico.

De altfel, premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca summitul UE de săptămâna viitoare să deschidă calea pentru ca țara sa să înceapă negocierile de aderare la UE, dând vina pe Bulgaria.

Toate guvernele UE au convenit încă din martie 2020 să dea undă verde Albaniei și Macedoniei de Nord pentru a începe negocierile de aderare. Cu toate acestea, discuțiile nu au început încă, deoarece Bulgaria face presiuni pentru concesii din partea Macedoniei de Nord într-o dispută între cele două țări privind limba, istoria și identitatea.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, UE preferă să analizeze împreună ofertele de aderare ale Albaniei și Macedoniei de Nord, astfel încât și Tirana este practic blocată.

UE a acordat statutul de candidat Macedoniei de Nord în 2005 și Albaniei în 2014, dar negocierile cu ambele țări nu au început încă.

Citiți și Olaf Scholz cere UE să demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania pentru a-și îndeplini promisiunea de integrare a Balcanilor de Vest

În context, Rama s-a declarat pesimist.

„Nu am așteptări. Nu cred că se va întâmpla ceva. Albania și Macedonia de Nord nu vor începe în mod oficial negocierile de aderare”, a declarat el la Tirana.

Întrebat dacă vreunul dintre liderii UE a dat un semnal că discuțiile ar putea începe în curând, Rama a răspuns: „Ce semnale pot da? Nu este vorba despre ei. Este vorba din nou despre Bulgaria. Toți sunt de acord, toată lumea susține, toți cred că acest lucru ar trebui să se întâmple și că ar fi trebuit să se întâmple deja. Dar marja lor de manevră este limitată de Bulgaria.”

Premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca liderii bulgari să își schimbe poziția, deoarece au făcut din această dispută o problemă atât de mare încât este foarte dificil să facă concesii.

„Aceasta este o spirală. Au intrat într-o spirală. Și este foarte, foarte dificil să iasă din această spirală”, a declarat Rama, care va participa la Bruxelles la o reuniune a liderilor din Balcanii de Vest și din UE înainte de summit.

Oficialii bulgari își apără poziția, insistând că doresc pur și simplu ca Macedonia de Nord să își onoreze angajamentele anterioare și să caute să protejeze drepturile bulgarilor din țară, scrie Politico.

La rândul său, Macedonia de Nord susține că face eforturi de bună credință la cererea Sofiei și subliniază că o dispută bilaterală nu ar trebui să împiedice începerea negocierilor dintre UE și un viitor membru.

Rama a confirmat că, dacă nu se înregistrează progrese în această lună, va cere ca cererea de aderare a Albaniei să fie analizată separat de cea a Macedoniei de Nord, o măsură pe care UE a fost până acum reticentă să o ia. Oficialii susțin că stabilitatea regională ar fi mai bună dacă cei doi vecini ar avansa împreună.

„Dacă nu se întâmplă nimic în iunie, vom dori să fim separați de acest cuplu care se pierde în interpretare”, a declarat Rama. „Sunt convins că asta este ceea ce trebuie să facem, iar apoi dacă (liderii UE) vor fi de acord sau nu, vom vedea”, a adăugat acesta.

De asemenea, în același interviu, Rama a susținut ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, o organizație care va fi deschisă atât membrilor, cât și celor care nu sunt membri.

Macron și-a formulat planul în parte ca răspuns la războiul din Ucraina, propunând comunitatea ca o modalitate de a integra Kievul mai rapid în structurile politice europene decât lungul proces de aderare la UE.

Continue Reading

Facebook

NATO47 mins ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G76 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G77 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA10 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending