Connect with us

U.E.

Președintele kosovar deplânge lipsa de unitate în interiorul UE privind statutul Kosovo de țară candidată pentru aderare

Published

on

Președintele kosovar, Hashim Thaci a precizat în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen că provincia Kosovo, care și-a declarat independența față de Serbia la 17 februarie 2008, marcând anul acesta un deceniu de la acest eveniment, reprezintă ” un proiect de succes” și a deplâns lipsa de unitate în interiorul Uniunii Europene privind statutul de stat candidat, anunță ABC News.

Foto: Hashim Thaci/ Twitter

Acesta a completat că ”încă nu suntem membru al Națiunilor Unite, în vreme ce călătoria noastră spre UE este mult prea complicată”.

”Dacă ar exista unitate în UE privind Kosovo, sunt convins că statul Kosovo ar fi o țară mult mai stabilă și sustenabilă”, a precizat Thaci la Conferința de Securitate de la Munchen.  

De altfel, acesta a criticat UE în cadrul unui material de opinie publicat de The Wall Street Journal în care preciza că ”în strategia de extindere recent aprobată, Kosovo abia este menționat, probabil din cauza preocupărilor spaniole legate de separatism. Cu toate acestea, prietenii noștri din Madrid știu că Spania nu are niciun Slobodan Milosevic, iar Kosovo nu este Catalonia. Discuțiile UE privind zonele comerciale comune și alte aspecte tehnice lipsesc. Desigur, trebuie să respectăm condițiile UE privind mediul, economia și statul de drept. 

Dintre toate statele membre UE doar cinci nu acceptă independența acestuia, printre care se află și România. Celelalte sunt Cipru, Grecia, Slovacia și Spania.

Citiți și Ministrul german de Externe, presiuni asupra Belgradului: Recunoașterea independenței Kosovo este o condiție primordială pentru acceptarea Serbiei în UE

Miniștrii de externe ai UE nu au căzut de acord asupra integrării statelor din Balcanilor de Vest  în cadrul întâlnirii de la Sofia, de pe 15 februarie, după ce Comisia Europeană a sugerat săptămâna trecută că Serbia și Muntenegru vor adera la bloc până în 2025, urmând ca celelalte state, Albania, Bosnia, Kosovo și Macedonia să li se alăture primelor mai târziu, anunță EuObserver. 

În prezent 5 țări au statutul de stat candidat pentru aderarea la UE. Perspectiva aderării la comunitatea europeană a reprezentat un stimulent puternic pentru statele din Balcanii Occidentali, care a fost dominată de conflicte în anii 90. Serbia și Muntenegru – ultima dintre ele fiind și membru NATO – prezintă cele mai multe șanse de a se alătura Uniunii Europene. 

La 6 februarie, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind Balcanii de Vest care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în cadrul plenului reunit al Parlamentului European, că state din Balcanii de Vest care au perspective de aderare la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga.

Este greşit să se afirme că eu şi Comisia Europeană am prevăzut ca orizont clar 2025. Este o dată orientativă, astfel încât statele respective să se poată pregăti mai bine“, a spus Juncker, cu ocazia unei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, în prezenţa premierului croat Andrej Plenkovic.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar. 

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

UE va găzdui un summit privind Balcanii de Vest la 18 mai, la Sofia – cu ocazia a celei de-a 15-a aniversări a unui precedent summit UE care a avut loc la Salonic, în Grecia, când statele membre ale blocului comunitar au promis că vor depune eforturi pentru apropierea UE de acestă regiune.

De asemenea, Comisia intenționează să publice rapoartele periodice privind progresul aspiranților din Balcani în aprilie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Președinția română a Consiliului UE a făcut o mare eroare prin faptul că s-a abținut la votul pentru Pachetul Mobilitate

Published

on

Foto: European Parliament

Președinția română a Consiliului a făcut o mare eroare prin faptul că s-a abținut la votul pentru Pachetul Mobilitate. Exista o minoritate de blocaj și România putea să obțină un tratament egal pentru toți transportatorii, menționează eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Președinția nu poate sa fie un „mediator onest”, ea reprezintă o țară, trebuie să continue eforturile de a apăra interesele țării respective, este mai mult decât evident și nu înțeleg de ce toți miniștrii acestui guvern vorbesc despre rolul de „honest broker” al președinției române a Consiliului.


,,Doresc să avem condiții egale pentru toți transportatorii”

Marian-Jean Marinescu, Europarlamentar


Reamintim faptul că, la data de 2 februarie, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) împreună cu asociaţiile transportatorilor rutieri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria au transmis o scrisoare comună, solicitând ca Pachetul Mobilitate 1 să fie lăsat pentru următoarea legislatură parlamentară.

Cele șapte asociații au făcut apel la președintele Parlamentului European și la președinții grupurilor parlamentare să acorde atenție cazului transportatorilor rutieri din statele periferice și din alte state membre ale UE, în luarea deciziei în cadrul următoarei Conferințe a Președinților cu privire la Pachetul Mobilitate 1, care ar afecta toți transportatorii rutieri în mod disproporționat negativ.

Aceasta este doar una dintre ideile pe care europarlamentarul român le va  transmite transportatorilor in cadrul conferinței- International Road Transport Union – IRUIRU / UNTRR – Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din RomâniaRomânia) – “Pachetul Mobilitate și Viziunea UE de decarbonizare a transportului rutier – Provocări și soluții pentru transportatorii rutieri”, care va avea loc marți 19 februarie 2019, la București.

Europarlamentarul român și-a exprimat poziția în privința deciziei Comisiei Europene ,,Eu nu susțin decizia Comisiei Europene de a oferi o protecție mai mare companiilor din Europa Centrală.”

Eurodeputatul atenționează faptul că prin eliminarea competiției corecte, vor crește prețurile transportatorilor și ulterior prețurile produselor transportate și în final, tot cetățeanul va avea probleme.

,,Îmi doresc un acord și pentru a scăpa transportatorii și șoferii de schimbările din legislația națională din Germania, din Franța sau alte state, care sunt foarte dure.”, adaugă Marian-Jean Marinescu.

Citiți și:

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu în viitoarea ședință privind Pachetul de Mobilitate: Fac toate eforturile să găsim o soluţie echitabilă pentru toate statele membre

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez: Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin politica de coeziune

Published

on

Foto: Corina Crețu Facebook

Duminică, 17 februarie, comisarul european, Corina Crețu, a susținut un discurs în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez, în orașul Olympia.


,,Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin această politică tocmai pentru a le oferi locuitorilor săi o viață mai bună.”

Corina Crețu, Comisar European pentru Politică Regională


Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia  pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară. Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

Foto: Corina Cretu Facebook

Orașul Olympia, un loc simbolic din Grecia ce a lasat o moștenire imensă culturii mondiale, devenind parte a patrimoniului mondial UNESCO. În antichitate, aici aveau loc Jocurile Olimpice, iar sportivii se luptau în fața zeilor și a judecătorilor din Olympia, fiecare dintre ei pornind în competiție cu șanse egale. 

În postarea Comisarului European este explicată importanța politicii de coeziune și scopul acesteia: ,,Exact acesta este și scopul politicii europene de coeziune: crearea de oportunități egale pentru cetațenii europeni și pentru IMM-urile europene care doresc să se dezvolte, pentru crearea de noi locuri de munca și pentru a sprijini creșterea economică.”

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Teodor Meleşcanu participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles

Published

on

Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu va participa luni, 18 februarie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Pe agenda reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene vor figura teme de actualitate, precum Ucraina, Siria, Cornul Africii și Venezuela.

În marja reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va participa la un mic-dejun de lucru privind Ucraina, organizat de omologul danez, Anders Samuelsen, unde invitat special este ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

Consiliul Afaceri Externe va debuta cu o discuție despre afacerile curente. Înaltul Reprezentant și miniștrii afacerilor externe ar putea aduce în discuție situația din Republica Democratică Congo. De asemenea, aceștia ar putea puncta intrarea în vigoare a Acordului de la Prespa, care permite schimbarea denumirii fostei Republici iugoslave a Macedoniei.

Consiliul va purta o discuție cuprinzătoare cu privire la Ucraina, inclusiv cu privire la viitoarele alegeri, procesul de reformă și situația în materie de securitate.

Miniștrii de externe vor discuta, de asemenea, despre situația din Siria, în special despre evoluțiile recente de pe teren.

Ca urmare a vizitei Înaltului Reprezentant în Cornul Africii în perioada 9-11 februarie, Consiliul va desfășura un schimb de opinii cu privire la această regiune, trecând în revistă situația actuală.

În cursul prânzului, miniștrii de externe vor discuta despre situația din Venezuela, luând în considerare cele mai recente evoluții și prima reuniune a Grupului internațional de contact, desfășurată la 7 februarie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending