Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European a decis să retrimită controversatul pachet pentru mobilitate în Comisia pentru transport. Surse europene: Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a jucat un rol cheie în blocarea votului care defavoriza transportatorii din România

Published

on

© European Cyclists Federation

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat miercuri, în deschiderea sesiunii plenare în care eurodeputații dezbat concluziile Consiliului European și situația Brexit-ului, retrimiterea controversatului pachet pentru mobilitate către Comisia pentru transport a co-legislativului european, în condițiile în care dosarul a primit peste 1.2000 de amendamente și a generat proteste din partea transportatorilor rutieri, îndeosebi din Europa de Est, inclusiv din România.

După consultarea Comisiei pentru transport am decis să aplicăm articolul 175 din regulament și să retrimitem dosarul în Comisia pentru transport pentru pregătire”, a spus Tajani.

Potrivit programului oficial, în pachetul de mobilitate figurează trei rapoarte distincte privind transportul rutier, timpul alocat orelor de condus și pauzelor pentru transportatori și adaptarea la evoluțiile sectorului transportului rutier. Conform lui Tajani, un vot ar putea să aibă loc joi.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că un rol important în blocarea acestui pachet l-a avut eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Urmăriți LIVE Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu explică cum a reușit blocarea votului privind pachetul de mobilitate care defavoriza transportatorii români

De altfel, Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, a transmis în luna februarie că două dintre cele trei texte legislative (detașare și timp de condus) parte din pachet dezavantajau transportatorii din România și din Est, au fost respinse de Comisia TRAN în urma insistențelor sale.

Decizia lui Tajani apare după ce transportatorii români au început miercuri un protest, la Strasbourg, în faţa Parlamentului European, împotriva Pachetului 1 de mobilitate. La acest protest participă şi alte alte patronate din ţări din Europa de Est.

“Ţările vestice încearcă să profite de situaţia generată de Brexit şi vor să voteze cele trei componente cruciale ale Pachetului de mobilitate 1, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, desfăşurată în data de 27 martie. Federaţia Operatorilor Români de Transport se opune vehement prevederilor din Pachetul 1 de mobilitate, fiind împotriva restricţionării cabotajului, respectiv introducerea unei perioade de ‘răcire” (cooling-off) de 5 zile (sau oricare altă perioadă) înainte ca alte operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul”, susţin reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

Amintim faptul că, la data de 2 februarie, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) împreună cu asociaţiile transportatorilor rutieri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria au transmis o scrisoare comună, solicitând ca Pachetul Mobilitate 1 să fie lăsat pentru următoarea legislatură parlamentară.

Cele șapte asociații au făcut atunci apel la președintele Parlamentului European și la președinții grupurilor parlamentare să acorde atenție cazului transportatorilor rutieri din statele periferice și din alte state membre ale UE, în luarea deciziei în cadrul următoarei Conferințe a Președinților cu privire la Pachetul Mobilitate 1, care ar afecta toți transportatorii rutieri în mod disproporționat negativ.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli cere guvernelor UE “să se ridice la înălțimea provocării” și să relanseze economia: Acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab

Published

on

© European Union

Preşedintele Parlamentului European David Sassoli le-a cerut miercuri seară guvernelor statelor membre să-şi asume o mare responsabilitate, să lanseze un plan de reconstrucţie pentru a înfrunta efectele crizei, declarația sa fiind îndreptată în special către miniștrii de finanțe din zona euro – Eurogrupul -, a căror reuniune prin videoconferință s-a încheiat miercuri după 16 ore de tratative fără niciun acord, fiind reprogramată pentru joi.

“În acest moment trebuie să facem mult mai mult. Cetăţenii noştri, întreprinderile, familiile, tinerii sunt îngrijoraţi faţă de viitorul incert, deoarece în toate ţările noastre această criză şi starea de urgenţă în domeniul sănătăţii vor distruge milioane de locuri de muncă. În ultimele săptămâni, acolo unde Europa a acţionat, răspunsurile sale au fost la înălţimea provocărilor. Gândiţi-vă la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, care a permis ţărilor să intervină puternic pentru a-şi sprijini cetăţenii şi întreprinderile. Cu toate acestea, acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab sau nu a existat niciun răspuns. În acest sens, guvernele naţionale trebuie să îşi asume o mare responsabilitate. Deoarece acum avem nevoie de instrumentele necesare pentru a depăşi această situaţie de urgenţă şi pentru a lansa un plan de reconstrucţie. Trebuie să fim pregătiţi pentru a înfrunta efectele acestei crize şi nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi”, a spus Sassoli, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit preşedintelui Parlamentului European, Organizaţia Internaţională a Muncii a declarat ieri că 2,5 miliarde de persoane din întreaga lume vor suferi din cauza crizei.

„Câte milioane de persoane vor fi afectate în Europa? Avem datoria de a le proteja, la nord, sud, est şi vest. Până în prezent, am pus în aplicare măsuri semnificative: sprijinirea sistemelor naţionale de limitare a şomajului (SURE); îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a Mecanismului european de stabilitate, pentru ţările care doresc să îl utilizeze; refinanţări din partea Băncii Europene de Investiţii, menite în principal să protejeze întreprinderile mici şi mijlocii; şi sprijinul din partea Băncii Centrale Europene pentru lichidităţi bancare şi în vederea achiziţionării de obligaţiuni publice şi private”, a subliniat el.

“Trebuie să creăm un fond pentru redresarea economică, pentru a împărţi costurile de relansare a economiilor noastre. Bugetul UE este prea limitat şi nu va fi suficient. Trebuie să găsim modalităţi noi, extraordinare şi comune de finanţare. Nu este doar o chestiune de solidaritate, este în interesul tuturor, având în vedere modul în care economiile europene sunt profund interconectate. Prăbuşirea unei ţări ar avea în mod inevitabil consecinţe dramatice pentru toate celelalte. În acest context, răspunsul Eurogrupului trebuie să se ridice la înălţimea provocării. Guvernele şi cetăţenii trebuie să creadă în puterea Europei, care ne-a oferit 70 de ani de colaborare şi pace. Astăzi, mai mult decât oricând trebuie să investim în viitorul nostru comun”, a conchis Sassoli.

Eforturile miniştrilor de finanţe din zona euro de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au extins în noaptea de marţi spre miercuri, însă fără rezultat, prelungind astfel agonia unei potențiale decizii care a debutat cu eșecul videoconferinței liderilor europeni din 26 martie.

Dificultăţile au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului, îndeosebi Germania și Olanda şi cele din sud, cu precădere Italia, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune, aşa numitele coronabonduri.

Potrivit oficialilor, Italia ar fi vrut un acord mai ambiţios cu referinţe mai clare la viitoarele emisiuni comune de obligaţiuni, în timp ce Olanda a militat pentru introducerea de condiţii pentru orice linie de credit de la UE acordată ţărilor în nevoie.

Discuţiile miniştrilor de Finanţe se concentrează pe trei direcţii: acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES), un fond de garanţii pentru companii şi sprijinirea schemelor de şomaj parţial. În schimb, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.

Reuniunea va fi continuată joi. Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Pandemia de Covid-19 creează perturbări ale cererii de fructe și legume în UE. Ce măsuri recomanda reprezentanții agricultorilor pentru gestionarea tulburărilor

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, vorbește, într-o postare de Facebook, despre impactul destabilizator al pandemiei de coronavirus asupra pieței fructelor și legumelor.

Comercializarea fructelor și legumelor, precum și livrarea acestora pentru industria de procesare întâmpină dificultăți ca urmare a creșterii problemelor legate de disponibilitatea forței de muncă, transportul de mărfuri și circulația oamenilor, dar și modificările cererii și consumului, menționează eurodeputatul, într-o postare pe Facebook. 

„Agricultura este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare în contextul pandemiei, iar pe umerii fermierilor stă responsabilitatea furnizării de alimente, în continuare accesibile și de calitate. Sectorul fructelor și legumelor din Uniune se confruntă deja cu dificultăți grave. Există la ora actuală perturbări în ceea ce privește cererea pentru anumite tipuri de fructe și legume”, scrie Daniel Buda. 

În acest sens, Secretarul general Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari organizații de reprezentare a intereselor agricultorilor la nivel european, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Direcției Generale AGRI, a arătat faptul că pandemia COVID-19 va avea efecte negative de durată mai lungă pe piețele fructelor și legumelor. 

Astfel, Copa-Cogeca a solicitat o serie de măsuri urgente Comisiei Europene, și anume:

 Solicită Comisiei să aloce un buget în afara bugetului PAC și să pună în aplicare un regulament specific privind măsurile excepționale pentru a face față tulburărilor grave ale pieței legate de COVID-19 în domeniul fructelor și sectorul legumelor

Comisia ar trebui să creeze o mai mare flexibilitate pentru statele membre și pentru organizațiile de producători de fructe și legume pentru condițiile de modificare a programului operational, dar și în ceea ce privește controalele administrative și cererile de avansuri

 În temeiul Regulamentului 1308/2013, articolele 219 și 222 ar trebui să fie activate pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu fructe și legume mai bine organizat, mai bine pregătit pentru a face față problemelor viitoare. Agricultorii și consumatorii vor fi mai bine protejați de impactul volatilității extreme în cadrul unei derogări de la normele de concurență (Regulamentul 1308/12013, articolul 222).

„Sectorul legumelor și al fructelor are nevoie de sprijin, în egală măsură cu celelalte sectoare din agricultură. Instituțiile europene vor continua să furnizeze ajutor fermierilor din întreaga Europă”, mai transmite Daniel Buda. 

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE): Politica de coeziune reprezintă cel mai puternic instrument de solidaritate europeană pentru a combate pandemia de coronavirus

Published

on

Politica de coeziune reprezintă cel mai puternic instrument de solidaritate europeană pentru combaterea pandemiei de coronavirus, a transmis europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, într-o intervenție în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, al cărui membru este, reunită prin videoconferință.

Acesta a subliniat că, în aceste momente, solidaritatea trebuie ”să fie cuvânt de ordine și trebuie să se manifeste” mai mult ca oricând.

”Ar trebui atât comisia noastră, cât și Parlamentul European să lucreze în acest sistem deoarece cetățenii Uniunii Europene au nevoie să vadă că Parlamentul European și instituțiile europene sunt alături de ei în această bătălie cu un inamic aproape invizibil, dar atât de puternic. Solidaritatea trebuie să fie cuvântul de ordine și trebuie să se manifeste în practică, nu doar să o verbalizăm”, a punctat Daniel Buda.

Acesta a dat asigurări tuturor cetățenilor europeni că ”vom depăși această criză a coronavirusului”, apreciind că ”este nevoie de cât mai multă flexibilitatea în ceea ce înseamnă cheltuirea” fondurilor europene ”astfel încât ele să ajungă acolo unde este nevoie”.

Din perspectiva europarlamentarului român, sunt necesare în acest caz două abordări. ”Prima, legat de ceea ce înseamnă prevenirea și combaterea răspândirii acestui virus, dar în același timp, este foarte important să nu uităm să ne ocupăm și de perioada post-coronavirus, de aspectele economice. (…) Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a preveni o criză economică.”, dar și una alimentară, a transmis Daniel Buda.

”Politica de coeziune este în linie întâi în această bătălie, dar trebuie să nu uităm ceea ce înseamnă Politica Agricolă Comună pentru că ea este strâns legată de politica de coeziune. De asemenea, trebuie să vedem cum putem aloca resurse financiare inclusiv în această zonă a politicii agricole comune pentru a putea salva IMM-urile. Doamne ferește să avem mai târziu o criză alimentară deoarece din nefericire, în această perioadă, atât în România, cât și la nivel european, ne confruntăm în sectorul agricol cu o secetă pedologică foarte gravă, de o dimensiune pe care România cel puțin, nu a mai văzut-o de 20 de ani. Avem dificultăți în ceea ce înseamnă asigurarea vânzării bunurilor. Spre exemplu, în sectorul laptelui suntem într-o oarecare criză. Sigur că atunci trebuie să vedem cum fondurile de care dispunem vor fi direcționate în acele zone astfel încât să prevenim apariția altor crize”, a semnalat eurodeputatul.

În același timp, Daniel Buda a subliniat că este nevoie ”să ne canalizăm toate eforturile pentru salvarea locurilor de muncă și pentru a reporni motoarele economiei Uniunii Europene.”

”Pactul Ecologic European și alte politici verzi ale Comisiei sunt bune în alt context, dar ele vor trebui puse undeva în așteptare deoarece acum trebuie să ne canalizăm toate eforturile pentru salvarea locurilor de muncă. Sunt foarte multe locuri de muncă care s-au pierdut.Trebuie să facem ceea ce este necesar să repornim motoarele economiei Uniunii Europene.”, a conchis europarlamentarul român, Daniel Buda.

Mesajul eurodeputatului vine în contextul în care ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au convenit să ofere mai multă flexibilitate privind utilizarea fondurilor europene, pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Principalul element nou al propunerii, Inițiativa de investiții privind răspunsul la coronavirus (Coronavirus Response Investment Initiative Plus) este acela că asigură o mai mare flexibilitate în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene de către statele membre pentru a avea un răspuns rapid și eficient la consecințele socio-economice ale pandemiei de coronavirus.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia a propus direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia  a propus să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020). 

În plus, Comisia a propus extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE, incluzând și crizele de sănătate publică în cadrul domeniul său de aplicare.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au aprobat deja cele două documente legislative, acestea intrând in vigoare la 1 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending