Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European condamnă moartea tinerei jurnaliste din Irlanda de Nord:„Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”

Published

on

Foto: McKee Linkedin

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și Federația Europeană a Jurnaliștilor au condamnat astăzi moartea tinerei reporter de investigații, în timp ce participa la revoltele  dintr-un cartier din Irlanda de Nord. O jurnalistă în vârstă de 29 de ani a fost ucisă, în noaptea de joi spre vineri, în timpul unor schimburi de tiruri la Londonderry, în Irlanda de Nord. Poliția a anunțat că tratează moartea femeii drept „un incident terorist”, relatează BBC News, potrivit Digi 24.

Reacționând printr-o postare pe Twitter, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, îndeamnă autoritățile să „clarifice moartea jurnalistei Lyra McKee”. „Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”, menționează acesta în mesajul lui.

 

Președintele Federației Euroepene a Jurnaliștilor, Mogens Blicher Bjerregård, subliniază că Lyra McKee „era un jurnalist foarte dedicat” care „a urmărit cu atenție pentru a acoperi conflictele din Irlanda de Nord, punând accent pe victimele violenței”.

Condamnând moartea jurnalistei care se afla „la datorie în timp ce [Lyra McKee] informa publicul,” Mogens Blicher Bjerregård cere ca acest lucru să nu fie „un alt caz de impunitate”.

Lyra McKee, o junalistă născută în Belfast, a scris adeseori despre conflictul nord-irlandez. Cu puțin timp înainte de a fi prinsă în schimbul de focuri, jurnalista publicase pe Twitter o imagine din mijlocul conflictului. „Derry, în această seară. O nebunie totală”, a scris ea în dreptul fotografiei.

Lyra McKee este primul jurnalist care a fost ucis în Marea Britanie de la cazul Martin O’Hagan din 2001.

Citiți și: Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Executivul condus de Ludovic Orban trebuie să arate că știe cum să aloce profitabil cele peste 70 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE

Published

on

@ European Parliament Multimedia Center

Dacian Cioloș, Liderul Grupului Renew Europe din Parlamentul European, susține că programul pe termen lung de revenire din criză al guvernului nu este clar și tocmai de aceea executivul condus de Ludovic Orban va trebui să convingă în săptămânile următoare și mediul de afaceri, și evaluatorii economiei României că știe ce are de făcut și mai ales că știe cum să aloce profitabil cele peste 70 de miliarde de euro pe care i le pune la dispoziție Uniunea Europeană, potrivit declarației sale la Digi24.

De asemenea, președintele PLUS a comentat și decizia agenției Standard and Poor’s de a menține ratingul de țară la „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Potrivit eurparlamentarului, România are parte de stabilitate prin apartenența sa la blocul comunitar, însă acest lucru nu este suficient. Dacian Cioloș consideră că modul în care Executivul gestionează situația actuală din sectorul economic din România va influența absorbția fondurile europene.

„Ceea ce a decis Standard and Poor’s deocamdată să spunem că ne liniștește, dar urmează să vedem ce-o să se întâmple în vară, pentru că situația nu e deloc roz. România va trebui să ia din nou niște măsuri ca să salveze economia. Sigur, faptul că suntem în Uniunea Europeană – și asta e traducerea a ceea ce a spus S&P că există perspective de acces la finanțare pentru a finanța deficitul bugetar – (…) ne menține stabili, dar depinde foarte mult de ce va face guvernul, ce măsuri va lua, în ce fel va reuși să demonstreze că economia poate fi relansată cu programul pe care l-a prezentat și cu capacitatea de a folosi fondurile europene”, a mai declarat Dacian Cioloș pentru Digi24.

Totodată, fostul comisar european atrage atenția că pentru a avea acces la banii europeni trebuie „să negociem bine” și „să venim cu o viziune”, pentru că în momentul de față, fondurile europene sunt singura sursă credibilă și realistă de finanțare pentru guvern, atât ca împrumuturi, cât și granturi.

„Eu am văzut până acuma doar măsuri punctuale și luate cumva în urgență, la presiunea unor sectoare care au vociferat mai mult decât altele sau care au putut să demonstreze că sunt afectate mai mult decât altele. N-am văzut încă acea abordare vizionară care să includă și nevoile din România, sector cu sector, și posibilitatea nu numai de a salva anumite ramuri economice, dar și de a relansa economia pornind și de la perspectiva de a injecta în următorii ani în economia românească peste 70 de miliarde de euro, pentru că avem 40 de miliarde de euro care ar urma să vină din bugetul multianual 2021-2027, bani pentru politica de coeziune și agricultură și alte programe, și cei aproape 33 de miliarde de euro care ar veni suplimentar pe programul de relansare.

În această săptămână, Dacian Cioloș, a mai solicitat Guvernului o listă cu proiectele și cu mecanismele prin care se pregătește absorbția miliardelor puse la dispoziție de UE  din planul de redresare economică propus de Comisia Europeană. Președintele PLUS a solicitat, de asemenea, un răspuns cu privire la invitația sa către liderii PSD și PNL pentru o dezbatere privind dezvoltarea României cu cele peste 70 de miliarde de euro care ar putea fi primite de la UE.

Citiți și: Liderul Renew Europe Dacian Cioloș solicită Guvernului o listă cu proiectele și cu mecanismele prin care se pregătește absorbția miliardelor puse la dispoziție de UE

Dacian Cioloș mai explică faptul că toate aceste sume trebuie încă negociate și adoptate în Consiliu. Cu toate acestea, fostul premier subliniază că nu există însă o perspectivă ”clară” la Guvernul României: ”Deocamdată, eu am auzit în ședința de guvern de banii pe care îi are la dispoziție acum, pe bugetul actual, pe care Comisia a dat o flexibilitate”, a punctat europarlamentarul.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, reprezentând un total de 31,2 miliarde de euro.

Citiți și: România va primi peste 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, din planul de redresare de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea investițiilor private și abordarea lecțiilor crizei.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Este nevoie de extinderea programelor de tip ”școală după școală” care să sprijine copiii vulnerabili

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, se arată îngrijorat de categoria copiilor vulnerabili care abandonează timpuri sistemul de învățământ.

”Este nevoie de înființarea și extinderea programelor de tip „școală după școală” care să sprijine copiii, în mod special pe cei vulnerabili, să obțină rezultate școlare mai bune”, transmite deputatul european într-un mesaj scris pe pagina de Facebook.

Eugen tomac semnalizează că la nivel național, nu există încă un mecanism integrat, care să abordeze problema părăsirii timpurii a școlii: ”Abandonul școlar este cel mai des corelat cu expunerea la riscul de sărăcie și excluziune socială.”

De asemenea, potrivit statisticilor, abandonul școlar crește după finalizarea ciclului gimnazial.

”Există numeroase dovezi în România că astfel de programe unde elevii beneficiază de ajutor specializat în efectuarea temelor, de activități educative, recreative și de timp liber de calitate care să consolideze bagajul lor de cunoștințe, contribuie la prevenirea abandonului școlar, precum și la creșterea bunăstării copilului”, a mai menționat acesta.

Cifrele din România arată că 74% dintre copiii aflați în risc de sărăcie au părinți care nu au absolvit o școală primară sau secundară. Tot din această cauză, în 2018, România era a treia țară din UE unde 1 din 5 tineri între 15-24 ani nu se află într-un sistem de formare sau educație și nu este nici angajat.

 din România și Bulgaria erau, în 2018, cea mai vulnerabilă categorie a populației care se confrunta cu riscul de sărăcie și excluziune socială, la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate pe 5 martie de Eurostat.

Conform cifrelor Eurostat, copiii erau în 2018 grupul de vârstă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială în aproape jumătate din statele membre ale Uniunii Europene, iar procentul variază de la 13,1% în Slovenia şi 13,2% în Cehia, la 38,1% în România şi 33,7% în Bulgaria.

De asemenea, raportat la categoriile de vârstă, 23,4% din copiii din UE erau supuşi, în 2018, riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 22,1% din adulţi (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani) şi 18,4% din vârstnici (în vârstă de 65 de ani sau mai mult).

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru solicită Guvernului să prezinte planul de redresare economică pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri și cetățenilor privind modernizarea post-pandemie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, solicită Guvernului României să prezinte cât mai repede planul de redresare economică anunțat în urmă cu câteva săptămâni pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri și cetățenilor români cu privire la modernizarea țării post-pandemie atâta vreme cât există șansa unică de a atrage de la Uniunea Europeană granturi de 73,28 miliarde de euro și împrumuturi de 26 de miliarde de euro, potrivit unui articol de opinie pentru Digi24.

 

Potrivit analizei sale în urma prezentării de către Comisia Europeană a propunerii de redresare economică în valoare de 1.850 de miliarde de euro (Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro + instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro), cele 73,28 de miliarde de euro în granturi sunt alcătuite din granturile de 21 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană prin intermediul instrumentului amintit, iar diferența de aproximativ 52 de miliarde ar urma să fie reprezentate de fondurile alocate prin Cadrul Financiar Multianual prin politica de coeziune, politica agricolă comună și alte finanțări prevăzute de CFM.

Din cele 26 de miliarde de euro pe care România le-ar putea accesa sub formă de împrumuturi, eurodeputatul PLUS subliniază că 12 miliarde sunt din cadrul Next Generation EU, aproximativ 3-5 de miliarde din instrumentul SURE, iar aproximativ 10 de miliarde de euro din Facilitatea Balanței de Plăți pregătită de Comisia Europeană.

În acest context, Dragoș Pîslaru ține să precizeze că majoritatea statelor membre au pregătit deja planuri de redresare, precum și planuri de investiții publice concrete în care detaliază cum vor fi folosiți banii europeni. De aceea, este important ca România să nu piardă acest tren și să se angajeze cât mai repede în consultări cu mediul de afaceri pentru a identifica probleme și cele mai bune soluții atât pentru salvarea locurilor de muncă, cât și pentru crearea altora noi, prin investiții pe care antreprenorii, numiți de eurodeputat „coloana vertebrală” a economiei românești, sunt dornici să le facă chiar din resurse proprii.

Dragoș Pîslaru amintește că peste jumătate de milion de contracte de muncă sunt momentan suspendate, iar peste 400 de mii sunt desfăcute, la aceste presiuni de pe piața muncii adăugându-se și sutele de mii de români care s-au întors în România din cauza pandemiei și care nu au un loc de muncă în prezent.

Citiți și Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: PLUS pune la dispoziția autorităților și antreprenorilor noi ghiduri post-criză. Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România

Astfel, pentru a gestiona eficient presiunile care planează deja asupra sistemului social și economic din cauza pandemiei de coronavirus, Dragoș Pîslaru cere Guvernului să prezinte resursele puse la dispoziție pentru sprijinirea antreprenorilor și a investițiilor private, condițiile în care se vor acorda și termenul în care pot fi accesate, precum și planurile de dezvoltare a infrastructurii critice a României, adică din educație, transporturi, industrie sau sănătate, prin care țara se poate moderniza în acord cu obiectivele europene ale tranziției ecologice și digitale.

De exemplu, eurodeputatul cere lămuriri în privința utilizării miliardului de euro din exercițiul financiar actual al UE pe care Ministerul Economiei l-a anunțat în urmă cu câteva săptămâni și pentru care a circulat mai multe variante de lucru cu diferite cifre în scopul sprijinirii antreprenorilor cu capital de lucru și al investițiilor noi sau în privința măsurilor de finanțare a deficitului public, preconizat să ajungă la 9,2% din PIB, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene, și care ar amenința finanțare investițiilor vitale pentru dezvoltare.

În cele din urmă, Dragoș Pîslaru amintește că PLUS, prin experții săi din diferite domenii, este gata să sprijine Guvernul în articularea planului de reconfigurare economică a României pe termen scurt, mediu și lung.

„Noi suntem aici, gata oricând să aducem un PLUS de experiență, expertiză, critici constructive și idei concrete”, transmite eurodeputatul Renew Europe, membru al Consiliului Național PLUS.

Amintim că la 7 mai, eurodeputații Dacian Cioloș și Dragoș Pîslaru au propus Guvernului Orban un plan de redresare economică post-criză racordat la planul de relansare al Comisiei Europene, având ca direcții principale menținerea unui dialog constant cu antreprenorii, lansarea unui pachet de investiții publice de anvergură sprijinite din fonduri europene, precum și transformarea României din punct de vedere digital, al relocării lanțurilor de aprovizionare și al flexibilizării forței de muncă.


Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) se află la primul său mandat de deputat european, după ce anterior a deținut funcția de ministru al muncii (18 aprilie 2016 până în 4 ianuarie 2017) și consilier de stat pe probleme economice în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, actualul lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European. În Parlamentul European, Dragoș Pîslaru este membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare, în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și în Delegația pentru relațiile cu Japonia. Totodată, europarlamentarul PLUS este coordonator al grupului Renew Europe în Comisia pentru muncă și afaceri sociale a PE. Este doctor în științe economice, antreprenor, analist și consultant economic cu experiență în domeniul reformelor structurale, dezvoltării locale și creșterii competitivității fiind manager general al companiei de consultanță strategică GEA Strategy & Consulting. Este absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), are un Master în Științe — Relații Internaționale obținut în cadrul London School of Economics and Political Science din Marea Britanie și o diplomă de studii ”Entrepreneurship — Case Study Centered Learning” obținută în cadrul Harvard Business School (iulie 2006).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending