Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European David Sassoli a murit

Published

on

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Giorgia Meloni revendică un rol cheie în “construirea unei majorități diferite” de partide conservatoare și de extremă-dreapta în Parlamentul European

Published

on

© European Union, 2024

Premierul italian, Giorgia Meloni, al cărei partid de extremă-dreapta “Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) este favorit al alegerilor europarlamentare, a declarat luni că Italia ar putea juca un rol cheie în obţinerea “unei majorităţi diferite” formată din partide conservatoare şi de extremă-dreapta în Parlamentul European.

Poziția lui Meloni vine în continuarea propunerii făcute de Marine Le Pen, lidera grupului partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) din legislativul francez şi fostă preşedintă a partidului, de a crea “al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European”.

“Avem astăzi un spaţiu pentru a construi o majoritate diferită în Parlamentul European şi politici diferite”, a spus ea luni într-un interviu acordat postului public RAI Radio 1, citat de EFE, potrivit Agerpres.

Partidul Giorgiei Meloni are în sondaje circa 27% din intenţiile de vot, procent cu care ar putea obţine la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie suficiente mandate pentru a-şi spori influenţa în UE şi eventual chiar pentru a schimba raportul de forţe în viitorul Parlament European, mai ales că un alt partid italian de extremă-dreapta, cu o orientare chiar mai radicală în această direcţie, formaţiunea “Liga” a vicepremierului Matteo Salvini, va fi de asemenea în Parlamentul European dacă cele 8-9 procente pe care le are în sondaje se confirmă la urne.

Giorgia Meloni consideră că forţa grupului politic de care aparţine în Parlamentul European, cel al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), din care fac parte formaţiuni conservatoare şi de extremă-dreapta, poate fi cheia schimbării majorităţii în viitorul legislativ european.

“Astăzi toţi înţeleg că noi suntem cei care putem face diferenţa şi suntem singurii, Italia şi conservatorii, care putem determina o schimbare de direcţie a Europei”, crede şefa guvernului italian.

În același timp, în cadrul dezbaterii Eurovision cu candidații de top ai familiilor politice europene la președinția Comisiei Europene, actuală a șefă a executivului european, Ursula von der Leyen (PPE), a indicat condițiile în care acceptă și majorități mai puțin obișnuite și anume ca alte familii politice, precum ECR, să fie pro-UE, pro-stat de drept și anti-Putin, în pofida diferenţelor ideologice dintre popularii şi conservatorii europeni.

În schimb, liderul Partidului Popular spaniol (PP), Alberto Núńez Feijóo, a apreciat tot luni că PPE nu ar trebui să facă nicio înţelegere cu extrema-dreaptă, însă a disociat partidul Giorgiei Meloni de restul formaţiunilor europene de această orientare, precum cel ungar condus de Viktor Orban sau cel polonez care a guvernat între 2015 și 2023, partide aflate în coliziune cu UE și chiar și-au adus țările în stadiul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii privind încălcarea statului de drept.

Cel mai recent sondaj Poll of Polls realizat de Politico Europe arată că, după alegerile europene 6-9 iunie, grupul Partidului Popular European de centru-dreapta va rămâne principalul grup politic din PE, cu 176 de mandate, urmat de grupul de centru-stânga S&D cu 144 de mandate.

Sondajul mai arată că grupul liberal Renew Europe va obține 82 de mandate, ECR 72 și ID 66. O alianță între ECR și ID ar plasa cele două grupuri politice, cu un pol conservator și un pol de extremă-dreapta, aproape de S&D, cu 138 de mandate dintr-un Parlament European de 720 de locuri.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Giorgia Meloni, curtată de Le Pen pentru ca extrema-dreaptă și conservatorii să formeze “al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European”: Este momentul să ne unim

Published

on

© Photo Collage

Marine Le Pen, lidera grupului partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) din legislativul francez şi fostă preşedintă a partidului, a declarat că doreşte o cooperare mai strânsă cu şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, lidera Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, în perspectiva alegerilor europarlamentare din iunie, transmite dpa.

“Acum este momentul să ne unim”, a declarat ea pentru cotidianul italian Corriere della Sera, cu prilejul unui eveniment de campanie desfăşurat în weekend în nordul Franţei, informează Agerpres.

Formaţiunea lui Le Pen este aşteptată să învingă partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron la alegerile pentru Parlamentul European, ca parte a unei ascensiuni mai ample a partidelor de extrema dreaptă în câteva ţări din UE. Potrivit sondajelor, scorul partidului lui Le Pen ar urma să fie aproape dublu față de rezultatele formațiunii lui Macron, iar Adunarea Națională ar urma să devină al doilea cel mai mare partid național din Parlamentul European, după Uniunea Creștin-Democrată din Germania, parte a grupului PPE.

“Dacă vom avea succes, putem deveni al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European. Cred că o astfel de ocazie n-ar trebui ratată”, a subliniat Marine Le Pen, conform declaraţiilor publicate duminică.

Adunarea Naţională, partidul lui Le Pen, face parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID), în timp ce Fratelli d’Italia, formaţiunea cu rădăcini neofasciste a lui Meloni, aparţine grupului Reformiştilor şi Conservatorilor Europeni (ECR).

Adunarea Națională depune mai multe eforturi în a deveni un partid frecventabil în Europa, împreună cu grupul său de extremă dreapta ID. Recent, grupul de extremă-dreaptă din Parlamentul European a exclus formațiunea de extremă-dreaptă germană AfD din rândurile sale din cauza comentariilor făcute de candidatul AfD, Maximilian Krah, cu privire la forța paramilitară nazistă SS, în ceea ce reprezintă o ruptură majoră.

În același timp, în cadrul dezbaterii Eurovision cu candidații de top ai familiilor politice europene la președinția Comisiei Europene, actuală a șefă a executivului european, Ursula von der Leyen (PPE), a indicat condițiile în care acceptă și majorități mai puțin obișnuite și anume ca alte familii politice, precum ECR, să fie pro-UE, pro-stat de drept și anti-Putin.

Cel mai recent sondaj Poll of Polls realizat de Politico Europe chiar în ziua excluderii AfD din ID arată că după alegerile europene 6-9 iunie, grupul Partidului Popular European de centru-dreapta va rămâne principalul grup politic din PE, cu 176 de mandate, urmat de grupul de centru-stânga S&D cu 144 de mandate.

Sondajul mai arată că grupul liberal Renew Europe va obține 82 de mandate, ECR 72 și ID 66. O alianță între ECR și ID ar plasa cele două grupuri politice, cu un pol conservator și un pol de extremă-dreapta, aproape de S&D, cu 138 de mandate dintr-un Parlament European de 720 de locuri.

La nivel național francez, RN al lui Le Pen este creditat cu 32% din voturi, față de 16% trecute în dreptul formațiunii președintelui Macron. În Italia, Fratelli d’Italia ar urma să obțină 27% din voturi, urmat de Partidul Democrat de centru-stânga, cu 20%.

Un pol important din grupul ECR din Parlamentul European este reprezentat și de partidul polonez PiS, care a guvernat Polonia din 2015 și până la finele lui 2023. Deși ar urma să fie devansat de partidul premierului Tusk la scrutinul din 9 iunie, PiS este așteptat să obțină în jur de 29% din voturi.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Alegeri europene: Partidul german de extremă-dreaptă AfD, exclus din grupul de extremă-dreaptă ID din Parlamentul European

Published

on

© European Parliament / Twitter

Partidul german de extremă dreaptă AfD a fost exclus joi din grupul Identitate şi Democraţie (ID) din Parlamentul European, din care face parte şi Adunarea Naţională (RN) din Franţa, în urma unei serii de scandaluri în care a fost implicat unul dintre liderii săi, Maximilian Krah, informează AFP, potrivit Agerpres.

Decizia vine la două zile după anunţul făcută de preşedintele şi capul de listă al RN la alegerile europene din iunie, Jordan Bardella, privind ruperea alianţei dintre partidul său şi AfD.

Nouă aleşi germani, inclusiv Maximilian Krah, sunt vizaţi de măsura de excludere.

“Biroul Grupului Identitate şi Democraţie din Parlamentul European a decis astăzi să excludă delegaţia germană, AfD, cu efect imediat. Grupul ID nu mai vrea să fie asociat cu incidentele în care a fost implicat Maximilian Krah, şeful listei AfD pentru alegerile europene””, a transmis Lega din Italia, care reprezintă principala delegaţie a grupului de extremă-dreapta.

Cel mai recent incident în care este implicat europarlamentarul Maximilian Krah, suspectat de apropiere de Rusia şi China, datează din weekendul trecut. El a spus că un membru al SS “nu este automat un criminal”, într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica.

AfD i-a interzis miercuri acestui avocat în vârstă de 47 de ani accesul la toate întâlnirile electorale, menţinându-l însă în poziţia de cap de listă pentru alegerile din 9 iunie.

Grupul ID, prezidat de italianul Marco Zanni (Lega), a reunit până acum 59 de europarlamentari din opt ţări. Principalele delegaţii provin din Lega din Italia (23 de aleşi) şi RN din Franţa (18), iar partidul lui Marine Le Pen este favorit la câștigarea alegerilor europene din Franța.

În prezent, este al şaselea grup din Parlamentul European, în spatele celeilalte familii de dreapta naţionalistă, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE), care numără în rândurile lor pe Fratelli d’Italia, partidul premierului italian Giorgia Meloni. Sondajele prevăd o creştere a puterii acestor partide, care ar putea cuceri până la aproximativ 37% din mandate – faţă de 30% în prezent – la alegeri.

Fosta preşedintă a RN, Marine Le Pen, şi Giorgia Meloni au sugerat o posibilă apropiere la sfârşitul acestor alegeri, în ciuda diferenţelor profunde. O fuziune între ID şi CRE ar crea al doilea grup politic ca mărime la Strasbourg, după Partidul Popular European (PPE, dreapta). Dar astfel de încercări de unire au eşuat până acum.

Creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă și o prăbușire a Verzilor și a liberalilor nu va schimba aritmetica fundamentală a europarlamentarelor după alegerile din iunie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Ipsos pentru Euronews.

Conform măsurătorii sociologice, este probabil ca sprijinul pentru extrema dreaptă să crească în următorul Parlament European, dar partidele pro-europene – PPE, S&D, Renew și Verzii – vor deține în continuare 62,9% din locurile din Parlament în ceea ce este denumită drept “super marea coaliție” sau “cordon sanitar pro-european” în fața anti-europenilor. La nivel național, România este singura țară unde atât social-democrații, reprezentanți de PSD, cât și popularii europeni, reprezentanți din PNL, ar urma să câștige scrutinul, dată fiind alianța celor două mari partide de coaliție. Victorii pentru PPE în alegerile europene sunt preconizate în Germania, Spania și Polonia, în timp ce cea mai mare țară unde Socialiștii Europeni ar putea câștiga este România. Franța, a doua țară ca mărime din UE, ar urma să trimită victorioasă în viitorul Parlament European pe formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, care va deveni cel mai mare partid național din PE alături de CDU din Germania. În Italia scrutinul european ar putea fi câștigat de Frații Italiei, partid eurosceptic al premierului Giorgia Meloni afiliat conservatorilor europeni.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ALEGERI EUROPENE 202417 mins ago

Giorgia Meloni revendică un rol cheie în “construirea unei majorități diferite” de partide conservatoare și de extremă-dreapta în Parlamentul European

U.E.19 mins ago

Polonia dezvăluie detaliile ”Scutului Estic”, un program militar de 2,35 mld. de euro pentru întărirea frontierelor estice

SUA24 mins ago

SUA încearcă să tempereze îngrijorările partenerilor europeni după recentele decizii ale lui Biden: Vom continua să vă furnizăm gaz natural lichefiat

SĂNĂTATE1 hour ago

Săptămâna europeană de luptă împotriva cancerului. CE va lansa o nouă acțiune privind programele de screening, cu o finanțare de 30 mil. euro

EDUCAȚIE2 hours ago

Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de ponderea persoanelor cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare

U.E.2 hours ago

Frustrările la adresa Ungariei cresc în UE. Lituania și alte state membre critică dur blocarea deciziilor privind ajutorul militar pentru Ucraina

NATO3 hours ago

Ucraina “are mâinile legate” dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaților, avertizează secretarul general NATO, cerând aliaților să ridice aceste restricții

CONSILIUL UE3 hours ago

Actul privind industria cu zero emisii nete, una dintre pietrele de temelie ale unei noi politici industriale, a fost adoptat. Acesta va utiliza puterea pieței unice pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniu

INTERNAȚIONAL3 hours ago

China, Japonia și Coreea de Sud vor relua discuțiile privind un acord de liber schimb tripartit și vor continua eforturile de stabilitate în Peninsula Coreeană

ROMÂNIA3 hours ago

În contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la UE din R. Moldova, trebuie să sprijinim această țară pentru a combate ingerința Rusiei, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski face apel la Biden și la Xi să sprijine prin prezența lor summit-ul mondial pentru pace din Elveția

U.E.4 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.4 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA4 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL6 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA1 week ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Trending