Europarlamentarul Dan Motreanu face apel la apărarea libertății și a valorilor democrației „în fața asaltului unor lideri populiști care recurg la agresivitate, vin cu mesaje anti-occidentale, propun o economie autarhică, disprețuiesc regulile democratice și încearcă să conteste apartenența României la UE.”

„Regimul comunist a încercat să suprime orice dorință de libertate, dar nu a reușit. Spiritul românesc a rezistat, iar astăzi suntem în sfârșit parte deplină a lumii democratice, facem parte din UE și NATO. După ani de muncă și sacrificii, am intrat în Schengen. România stă cu fruntea sus în Europa. România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate. […] Însă libertatea nu este garantată automat – trebuie apărată zi de zi. Avem misiunea să apărăm valorile democrației, în fața asaltului unor lideri populiști care recurg la agresivitate, vin cu mesaje anti-occidentale, propun o economie autarhică, disprețuiesc regulile democratice și încearcă să conteste apartenența României la UE”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut au creat unde de șoc în viața politică și socială. Mesajele anti-occidentale, dezinformări, neîncrederea crescută în politicieni reprezintă deja o obișnuință în rândul oamenilor. Eurodeputatul liberal reamintește că democrația occidentală este fundamentată pe libertate, stat de drept și respect pentru individ: „În contrast, dictatura rusă este un sistem construit pe represiune, propagandă și frică. În timp „ce statele occidentale garantează drepturile cetățenilor, Rusia rămâne captivă unui regim autoritar care înăbușă orice opoziție.

„Marile momente ale istoriei României, Unirea Principatelor, Independența României, Marea Unire din 1918, s-au realizat cu sprijinul Occidentului. Dacă ne uităm la istoria PNL, vedem că liberalii au înțeles întotdeauna că România trebuie să își caute aliații în statele occidentale democratice. Brătienii au făcut acest lucru în trecut, iar astăzi avem aceeași responsabilitate”, a conchis acesta.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, propune cinci direcții „esențiale” pentru politica externă a României, în contextul prezent în care țara noastră absentează de la consultări la nivel înalt privind războiul Rusiei în Ucraina. 

„Evoluțiile pe scena internațională sunt tot mai îngrijorătoare, însă mereu am crezut că, în momentele de criză, trebuie să ne concentrăm pe soluții. Cred în România, într-o țară puternică, care își asumă cu profesionalism rolul său în plan european și internațional. Nu suntem un simplu aliat, trebuie să fim un actor influent și relevant în luarea deciziilor care privesc viitorul regiunii noastre”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Care sunt propunerile eurodeputatului social-democrat:

1. 1. Stabilirea unui contact direct cu președintele Franței, Emmanuel Macron (ideal înaintea întâlnirii de astăzi). Ulterior, trebuie organizată rapid o întâlnire pentru a discuta aspectele abordate în reuniunea informală. România trebuie să își prezinte argumentele, dar și să demonstreze că, pe viitor, trebuie să fie prezentă la discuțiile despre viitorul UE și la cele care privesc situația din regiunea noastră.
   2. Relansarea parteneriatului cu Polonia prin stabilirea urgentă a unei întâlniri între cele două guverne. Știu că acest demers este în pregătire, însă trebuie accelerat procesul. Este esențial să semnăm un nou acord de colaborare în domeniul apărării, combaterea amenințărilor cibernetice și dezvoltarea unui mecanism eficient de consultare în afacerile europene și în cadrul NATO. Totodată, trebuie să consolidăm rolul nostru în regiune prin întărirea flancului estic.
   3. Stabilirea unui contact cu oficiali americani de rang înalt, precum Secretarul de Stat, Marco Rubio, Secretarul pentru Apărare, Pete Hegseth, sau chiar vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance. Întâlnirea trebuie pregătită foarte bine, astfel încât să includă informații clare despre alegerile prezidențiale din România, situația din regiune, rolul-cheie al României și propuneri concrete de colaborare viitoare cu SUA.
   4. Lansarea unui amplu proces de consultări publice privind viitorul României în plan european și internațional, cu direcții clare și o strategie coerentă. De la formarea profesională a funcționarilor și reformarea acțiunii noastre externe, până la consultări cetățenești și dialog structurat cu experți, toate aceste inițiative trebuie integrate într-o nouă agendă internațională. România trebuie să conteze în plan extern.
   5. Fără o politică internă solidă, este aproape imposibil să fii relevant în plan extern. Convocarea CSAT-ului, numirea unor șefi de servicii și în domeniul apărării cu o reputație foarte bună, stabilirea unui termen limită pentru prezentarea tuturor datelor privind ingerințele străine și acțiunile ilegale cu privire la alegerile din România, regândirea bugetului național în raport cu noile realități, adaptarea bugetului de apărare și securitate la noile condiții, dezvoltarea unei strategii în domeniul industriei apărării și corelarea planului de achiziții militare cu obiectivele de politică externă.

„Pentru realizarea acestor obiective, România trebuie să mobilizeze toate resursele necesare. Nu mai putem împărți oamenii în culori politice și nu ne putem permite să rămânem blocați de aceleași persoane care nu au demonstrat capacitate de acțiune rapidă în zona de politică externă și europeană. Zilele acestea se decide viitorul României în plan european și internațional. Istoria îi va judeca pe cei care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, dar, din păcate, inacțiunea ne poate costa pe toți”, a mai subliniat Victor Negrescu. 

Liderii europeni se întâlnesc luni la Paris pentru un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.

Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.

Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.

Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune. 

În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%). 

În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.

În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare

Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).

Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).

Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri

Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.

Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.

Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare

O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.

În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).

Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).

70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.

Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.

În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).