Connect with us

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID: Există discuții la nivel european pentru un mecanism de reciprocitate prin care românii din afara țării să beneficieze de vaccin

Published

on

© Spitalul Militar Central/ Facebook

La nivelul Uniunii Europene există discuții privind dezvoltarea unui mecanism de reciprocitate prin care toți cetățenii europeni care locuiesc în alte state membre să poată fi vaccinați, a declarat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiță, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a dezbătut situația din România și a românilor din afara țării privind campania de vaccinare.

Întrebat de situația românilor din străinătate, Valeriu Gheorghiță a subliniat faptul că se discută la nivel european de a se dezvolta un mecanism de reciprocitate. „S-au demarat aceste propuneri de a asigura vaccinarea inclusiv a cetățenilor noștri, a cetățenilor români în respectivele țări, bazându-ne pe acest principiu de reciprocitate și pe acest demers comun european, aceasta mare familie europeană. Până la urma ne interesează ca cetățenii din Uniunea Europeană să fie protejați într-un timp cat mai scurt. Sunt convins și mă aștept ca într-un timp cât mai scurt să existe un consens pe acest subiect și să putem transmite tuturor modalitatea în care vor fi vaccinați, în care se va asigura accesul la vaccinare”. 

El a amintit faptul că demersul european la care și România contribuie, este unul cât se poate de clar și transparent, fiind construit în baza unui cadru strategic, plecând de la obiectivele comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene: „acelea de a asigura, pe de-o parte un mediu favorabil, un mediu sigur pentru vaccinare, de a facilita accesul tuturor persoanelor care doresc să se vaccineze, la vaccinare. De asemenea, se pune foarte mult accentul pe o comunicare transparentă și onestă a beneficiilor importanței vaccinării și a riscurilor”.

Acesta a subliniat faptul că există provocări uriașe legate organizarea logistică, de la identificare și amenajarea centrelor de vaccinare și dezvoltarea centrelor de stocare și de depozitare a vaccinurilor, plecând de la caracteristicile individuale ale fiecărui vaccin.

Valeriu Gheorghiță a declarat faptul că obiectivul final este acela a se asigura accesul la vaccin, în așa fel încât un număr semnificativ de persoane să fie vaccinate pe o perioada de timp cât mai scurtă: „să ajungem până în perioada verii, până în septembrie, să vaccinăm 60%-70% din persoanele eligibile pentru a atinge acel prag de imunizare colectivă care, evident, ne va asigura un control cât se poate de eficient al pandemiei, va reduce consecințele negative ale acestei maladii și vom putea reveni la normalitate”.

În ceea ce privește situația prezentă din România, Valeriu Gheorghiță a menționat că ne aflăm pe locul trei din Europa și că etapa unu, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical și social este aproape de finalizare, iar etapa a treia va începe în aprilie. „Au fost aproximativ 250.000 de persoane eligibile, majoritatea au primit prima doză și aproape de 90% au primit și doza a doua. Am înregistrat o scădere de peste 87% după debutul campaniei de vaccinare și mai ales după administrarea celei de-a doua doze.”

În cadrul interviului, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19 a abordat și tema tratamentelor în lupta cu SARS-COV-2.  „În ceea ce privește tratamentul persoanelor diagnosticate cu COVID-19, după cum știm au fost foarte multe propuneri, foarte multe recomandări de terapii, care în final s-au dovedit a fi inutile sau ineficiente , practic nu și-au dovedit eficacitatea în studii serioase, în studii controlate care au putut evalua aceste obiective legate de rata de mortalitate, legate de rate de evoluție către o formă severă de  infecție.  Astăzi,  pot să vă spun că tratamentele care rămân eficiente și care sunt importante în managementul acestei boli sunt legate de profilaxia anticoagulantă”.

„Tratamentele antivirale, cu rol antiviral sunt recomandate cât mai rapid după debutul bolii. Este un element important pe care îl știam de la celelalte infecții virale, cu cât încep mai rapid un tratament antiviral, cu atât riscul de progresie către o formă severă scade. Un lucru important este legat de imunomodulatoare, de tratamentele care blochează acei mediatori inflamatori care sunt responsabili de leziunile pulmonare grave”, a adăugat acesta. 

Amintim că activitatea de comunicare a Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a fost apreciată la începutul lunii februarie de către instituțiile de la Bruxelles în contextul combaterii fenomenului de dezinformare cu privire la eficacitatea vaccinurilor antivirale.

În cadrul unei videoconferințe organizată la începutul lunii februarie 2021 de către Sistemul European de Alertă Rapidă (RAS) privind narativele dezinformării în contextul campaniilor de vaccinare, modul în care comunică Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) pornind de la platforma #RoVaccinare a fost apreciat de Divizia de Comunicare Strategică a Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), atât din perspectiva informațiilor comunicate, cât și a calității vizuale a platformei.

Asemenea celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Romania a demarat campania de vaccinare anti-COVID-19 la 27 decembrie anul trecut. 

Potrivit datelor puse la dispoziția Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP-CNSCBT), până marți, 16 februarie, au fost vaccinate 715.748 de persoane cu toate cele trei tipuri de vaccin – Pfizer, Moderna, Astra Zeneca – autorizate deja de Agenția Europeană pentru Medicamente.

Miercuri, România a mai primit o tranșă de peste 160.000 de doze de vaccin produse de compania AstraZeneca.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Continue Reading

CONSILIUL UE

INTERVIU Ambasadorul României la UE: Momentele intense ale lui 2020 – Cel mai lung Consiliu European din istorie cu acordul de 1,8 trilioane de euro și alegerea României drept gazdă a Centrului UE de securitate cibernetică

Published

on

© European Union 2020

Consiliul European din luna iulie, cel mai lung din istoria UE, când liderii Uniunii Europene au adoptat pachetul de salvare economică post-pandemie de 1.824,3 miliarde de euro și alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică au reprezentat cele mai dificile și intense momente ale anului 2020, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit lui Odobescu, deciziile luate la nivel european în anul 2020 au un impact substanțial pentru România, țara noastră contribuind cu idei și inițiative concrete și luând parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii care vor marca istoria Uniunii Europene.

“A fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri”, a spus ambasadorul român.

Aceasta a precizat că diplomația română s-a putut adapta rapid și a identificat soluții pentru diversele situații, nominalizând contribuția România cu idei și inițiative concrete la deciziile luate la nivel european și care “vor marca istoria Uniunii Europene”.

România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019“, a declarat Odobescu, referindu-se la desemnarea țării noastre ca primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene.

Reprezentantul permanent al României la UE a făcut trimitere și la prioritățile care vor putea finanțate prin intermediul celor 80 de miliarde de euro obținute în urma negocierilor de la nivelul UE, evocând inclusiv oportunitatea ca reformele ce vor fi finanțate prin fondul de redresare să apropie România de adoptarea monedei euro. 

Din perspectiva tranziției verzi, Luminița Odobescu a subliniat că principiul Fondului pentru o tranziție justă urmărește să nu lase nicio regiune în urmă și a arătat că România a obținut rezultate notabile, inclusiv prin “menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție“. De asemenea, pentru a beneficia de oportunitățile digitale, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare.

Referindu-se la relațiile externe ale Uniunii Europene și mizele pentru România, ambasadorul român a precizat țara noastră încurajează “aprofundarea dialogului UE-SUA” și că “securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA”, iar în ce privește acordul comercial post-Brexit încheiat în Ajunul Crăciunului, “forma finală a acestuia răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul permanent al României la UE a descris Consiliul European din 17-21 iulie, când liderii europeni au decis adoptarea unui pachet de salvare economică fără precedent de 1.824,3 miliarde de euro, drept cel mai dificil moment al anului ce stă se încheie, iar alegerea Bucureștiului ca oraș gazdă pentru viitorul Centru pentru securitate cibernetică drept cel mai important rezultat obținut de țara noastră.

“A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite. În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică. Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile”, a declarat Luminița Odobescu.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Doamna ambasador, suntem la finalul unui an pentru care eticheta “fără precedent” pare necuprinzătoare. Am început 2020 cu ambiții importante pe plan european, le-am adaptat pe parcurs și încheiem anul cu speranță – avem buget multianual, un fond de redresare fără precedent și condiționarea privind statul de drept, toate construite pe o artă europeană a compromisului, dar și vestea găzduirii de către România a primei structuri UE pe teritoriul său. Cum ați descrie acțiunea diplomatică a României la nivelul Uniunii Europene în acest an complicat și cum s-a adaptat țara noastră?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, a fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți, generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri. În urma unor eforturi susținute, care, nu de puține ori, au necesitat curaj și determinare, au fost adoptate decizii și măsuri esențiale pentru depășirea actualei crize și pentru o redresare cât mai rapidă. Mă refer aici la bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 și la pachetul substanțial de redresare economică (Next Generation EU), la acordul privind relațiile viitoare dintre UE si Marea Britanie, la programul SURE din domeniul social, la adoptarea unei decizii privind obiectivele climatice și, extrem de important, la implicarea Uniunii în lupta împotriva acestei pandemii. Descoperirea vaccinului și lansarea coordonată a campaniei de vaccinare la sfârșitul acestui an în Statele Membre sunt doar exemple în acest sens, dar eforturile comune de coordonare și rezultatele în acest domeniu sunt mult mai ample.

Pentru diplomația română, ca, de altfel, pentru toate ministerele de externe, a fost, de asemenea, un an dificil, cu multe provocări.  Însă, prin rezultatele obținute, cred că am arătat că ne putem adapta rapid și identifica soluții pentru diversele situații. A fost o muncă de echipă, care a presupus un considerabil efort de adaptare, nu numai la activitatea în format digital, dar, în primul rând, la o situație complexă, cu sănătatea oamenilor ca prioritate. Am încercat să contribuim, astfel, cu mijloace specifice, la lupta comună împotriva pandemiei, luptă care a avut în prim-plan efortul admirabil al personalului sanitar – fără îndoială, eroii acestui an, cărora aș vrea să le aduc, și pe această cale, un omagiu plin de recunoștință.

În plan european, deciziile luate au un impact substanțial pentru România –  de la cele legate de lupta împotriva pandemiei, până la cele privind resursele financiare alocate pentru relansarea economică prin bugetul Uniunii și fondul de redresare, de aproximativ 80 miliarde euro, la cei 4 miliarde euro alocați prin programul SURE, la viitorul acord cu Marea Britanie sau la deciziile în domeniul schimbărilor climatice, respectiv, în domeniul digital. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că România a luat parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii, care, cu siguranță, vor marca istoria Uniunii Europene. România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019.

Ca să dau doar câteva exemple, la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene și a modului de utilizare a fondului de redresare, a acordării ajutoarelor de stat sau în domeniul impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente) – decizii care au avut un rol direct în gestionarea efectelor economice ale crizei. Interesele specifice ale României au fost reflectate, astfel, în mod adecvat, în toate deciziile luate.

Pe lângă aceste dosare mari, aș evidenția și câteva rezultate specifice, extrem de vizibile și importante în plan european: desemnarea țării noastre, în plină criză de pandemie, ca primul Stat Membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și, nu în ultimul rând,  stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene – în urma unei competiții extrem de laborioase și de strânse, la care au participat 7 orașe europene. Pentru prima dată, România va găzdui o agenție europeană, plasându-se în epicentrul unui domeniu de importanță capitală pentru securitatea cibernetica a Uniunii și pentru reformarea sectorului digital european. Sunt reușite care au  în spate un enorm efort diplomatic, de echipă, demersuri intense la toate nivelurile și multă determinare, succese de care trebuie să fim cu toții mândri. Și pot sa va asigur ca lista reușitelor este mult mai lungă.

Prin urmare, se poate spune că diplomația română a reușit să transforme provocările imense ale acestui an în oportunități de dezvoltare, de creștere a profilului național și, nu în ultimul rând, de creștere a încrederii în imensul potențial pe care îl avem ca țară în plan european.

CaleaEuropeană.ro: Închidem un deceniu cu cea mai mare criză din istoria UE, însă deschidem unul în care deciziile luate de lideri, guverne naționale și instituții ale Uniunii au “echipat” Europa pentru viitor. Aici includem și rezervorul financiar de 79,9 miliarde de euro obținut de România în cadrul bugetului multianual și a instrumentului de redresare. De când va putea România să beneficieze de aceste fonduri și care vor fi investițiile prioritare?

Luminița Odobescu: După cum cunoașteți, bugetul multianual 2021-2027 și instrumentul de redresare (Next Generation EU) au fost adoptate formal la sfârșitul acestui an. 

Fondurile europene vor putea fi accesate treptat chiar de la începutul anului 2021. De asemenea, sumele aferente exercițiului 2014-2020 vor putea fi utilizate până în decembrie 2023 (cu mențiunea că rata absorbției în decembrie 2020 este de 43,6%). Fondurile încă disponibile, aferente exercițiului curent sunt, în mare parte, contractate, însă trebuie sporit ritmul implementării pentru ca, la finalul anului 2023, să putem asigura o absorbție de 100%.

În ceea ce privește instrumentul de redresare economică, pentru operaționalizarea sa mai este nevoie, pe de o parte, ca Statele Membre să ratifice rapid decizia de resurse proprii, și, pe de altă parte, să trimită formal, către Comisia Europeană, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. Accesul la aceste resurse este prevăzut pentru mijlocul anului viitor, după ce Comisia Europeană va ieși pe piețele de capital pentru atragerea fondurilor, pe care, ulterior, le va distribui Statelor Membre, la îndeplinirea diferitelor ținte și obiective intermediare, asumate în Planurile naționale de redresare și reziliență. 

România a demarat procedura de ratificare a deciziei de resurse proprii și, după cum știți, un proiect al Planului național de redresare și reziliență este acum în consultare publică, fiind stabilite investiții prioritare în domenii aliniate obiectivelor Uniunii, precum creșterea economică inteligentă, tranziția verde și cea digitală, reziliență, dar și în domenii ce țin de obiectivele naționale prioritare, precum infrastructura rutieră și feroviară (finalizarea principalelor coridoare europene), energie (cu accent pe componenta de eficiență energetică, consolidarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și promovarea utilizării surselor regenerabile, trecând și prin ceea ce înseamnă tranziție energetică), infrastructura digitală, cea de sănătate, domeniul social, protecția mediului etc. La fel ca și în cazul celorlalte State Membre, au loc și discuții tehnice cu Comisia Europeană.

Atât fondurile europene, cât și resursele financiare disponibile prin instrumentul de redresare, sunt menite să contribuie la sprijinirea procesului de relansare economică în contextul crizei actuale, să susțină reformele structurale, modernizarea economiei, prin atingerea unor obiective climatice și digitale și să asigure reziliența în sectoare sensibile și importante cum ar fi cel al sănătății, respectiv cel al educației. Țintele în domeniul digital sau cele privind  schimbările climatice trebuie privite ca oportunități de dezvoltare, nu numai pentru companii, dar și pentru administrațiile locale.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, închidem anul cu un moment simbolic de unitate europeană: lansarea unei veritabile campanii de vaccinare europene anti-COVID-19 în toate statele Uniunii Europene. Momentul este cu atât mai important cu cât campaniile de dezinformare și războiul hibrid la adresa unității europene au cunoscut o intensificare în 2020. Ce mesaj transmit UE și țările sale membre prin acest gest?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, sfârșitul de an vine cu această veste bună despre vaccin, dătătoare de speranță și optimism, și cu acest moment  de unitate la nivel european – care, de altfel, nu este singular – prin lansarea unui campanii coordonate de vaccinare.

Implicarea Uniunii, prin Comisia Europeană, în descoperirea vaccinului și asigurarea ca toate Statele Membre, toți cetățenii europeni să beneficieze de acesta, în mod egal, fără discriminare, este un succes de necontestat. Să nu uitam că, până în prezent, Comisia Europeană a încheiat, în numele Statelor Membre, șase contracte cu companii care dezvoltă vaccinuri anti-COVID-19 (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV/ J&J, BioNTech-Pfizer, CureVac, Moderna), în cadrul cărora a fost negociat un număr de peste 1,3 miliarde doze de vaccin, cu opțiunea de a cumpăra încă alte câteva sute de milioane de doze suplimentare. În plus, la 17 decembrie, Comisia a finalizat discuțiile preliminare cu compania Novavax, cu care se are în vedere semnarea unui contract prin care ar urma să fie oferită tuturor Statelor Membre posibilitatea de a achiziționa 100 de milioane de doze, la care să se adauge până la 100 de milioane de doze suplimentare.

Astfel, la nivel european a fost creat unul dintre cele mai cuprinzătoare portofolii de vaccinuri împotriva COVID-19 din lume, pentru a oferi cetățenilor europeni acces la cele mai promițătoare forme de protecție.

Primele vaccinuri au fost deja administrate în toate Statele Membre, în mod coordonat, în acest fel, afirmându-se simbolic, o dată în plus, încrederea în capacitatea Uniunii de a genera soluții viabile la provocările comune.

Chiar dacă au existat critici că UE a început mai târziu campania de vaccinare, trebuie subliniat că Uniunea a preferat să se asigure că procedurile și testele nu pot fi contestate, că au fost respectați toți pașii prevăzuți de legislație. În acest sens, aprobarea dată de Agenția Europeana a Medicamentului este un argument pentru cei care contestă viabilitatea vaccinului. Siguranța cetățenilor europeni a fost prioritatea absolută în adoptarea tuturor acestor decizii.

Știm cu toții, pentru că aceste aspecte au fost vizibile și în țara noastră, că, încă de la începutul crizei, campaniile de dezinformare, de știri false, au fost prezente peste tot în Uniune, de multe ori reprezentând adevărate atentate la sănătatea noastră. Lupta contra dezinformării este o luptă continuă, iar responsabilitatea este una partajată, nu aparține doar autorităților sau instituțiilor europene, ci este și a mass-media și a noastră, a tuturor, ca cetățeni. Cu toții avem un rol important în combaterea dezinformării, fiind necesară o vigilență permanentă în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual.

Iată de ce campania de vaccinare este însoțită și de o campanie de comunicare, derulată de Comisia Europeana și de Statele Membre, privind beneficiile, riscurile și importanța vaccinării pentru ținerea sub control a acestei epidemii. Această campanie conține explicații ale experților in domeniu, pentru a oferi nu numai informații, ci și pentru a câștiga încrederea cetățenilor.

Trebuie subliniat, de altfel, că aceste campanii de comunicare răspund solicitărilor mai multor State Membre, inclusiv România, adresate Comisiei Europene la ultimele reuniuni ale Consiliului European dedicate coordonării împotriva Covid-19.

CaleaEuropeană.ro: Criza sanitară care ne-a însoțit anul acesta în Europa nu a scos din joc marile teme europene. O arată concluziile ultimelor două Consilii Europene, cu accent pe consolidarea pieței unice sau ambițiile din jurul zonei euro, ambele cruciale pentru redresarea și reziliența UE și a statelor sale membre. Prin ce transformări va trece piața unică, unde mediul de afaceri din România tranzacționează aproape 80% din produsele sale, și ce ar trebui să știe mediul economic autohton pentru a contribui la reziliența economică a țării noastre și a Uniunii?

Luminița Odobescu: Este adevărat, marile teme europene nu au fost neglijate în contextul crizei. Aș spune că, dimpotrivă, importanța lor a fost potențată. Vulnerabilitățile au devenit cu atât mai evidente, iar nevoia unor soluții, cu atât mai stringentă în aceste circumstanțe dificile.  Este suficient să ne uitam la toate propunerile recente ale Comisiei Europene în domenii precum cel digital (strategia în domeniul securității cibernetice, regulamentul privind guvernanța datelor), al schimbărilor climatice (Legea climatică, Pactul Climatic, strategia privind chimicalele), al securității energetice (propunerea pentru revizuirea TEN-E, strategia privind energiile offshore, strategia privind hidrogenul, integrarea sistemelor energetice, valul renovărilor). Astfel, reziliența economică a Uniunii reprezintă în prezent un subiect recurent pe agenda europeană și una dintre temele far ale strategiei UE de redresare economică. 

Mai ales în acest context economic fragilizat, este important să continuăm procesul de adâncire a pieței unice, să punem în aplicare legislația armonizată aferentă acesteia. Iar România a susținut aceste demersuri la nivel european, tocmai pentru că suntem dependenți de piața unică. Cât de importantă este piața unică a fost, de altfel, mai mult decât evident în negocierile pe tema Brexit.

Chiar dacă toate aceste propuneri legislative par câteodată că îngreunează activitatea companiilor, ele trebuie privite și din perspectiva oportunităților de dezvoltare, mai ales în sectoare noi. Iar rapiditatea de adaptare a companiilor din alte State Membre ne arată că există oportunități economice, iar exemplul lor trebuie urmat și de cele românești.

De asemenea, integrarea în lanțurile valorice europene trebuie să reprezinte o prioritate pentru mediul economic autohton, la fel și colaborarea transfrontalieră cu companii din alte State Membre, la nivel de afaceri comerciale sau în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare, proiecte pilot sau proiecte importante de interes comun european (așa numitele IPCEI).  

CaleaEuropeană.ro: Un aspect particular al celui mai recent Consiliu European este redat de concluziile Summitului Euro în format incluziv. Liderii europeni au cerut miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate, cel din urmă fiind dotat cu o putere de creditare de 500 de miliarde de euro. Adoptarea acestor concluzii ar trebui să pună în prim-plan tema aderării României la moneda unică? Ce ar însemna pentru România reforma MES?

Luminița Odobescu: La Summit-ul Euro în format extins (cu participarea României), liderii europeni au cerut  miniștrilor de finanțe un plan concret de finalizare a Uniunii Bancare, cu măsuri clare și un calendar de acțiune. Reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES) a fost deja agreată, urmând ca, în 2021, deciziile aferente să fie implementate. Bineînțeles, o mai mare stabilitate a zonei euro, ca urmare a reformei MES va fi benefică pentru Uniunea Europeană, în ansamblul ei – același lucru fiind valabil și în cazul finalizării Uniunii Bancare.

Sunt decizii importante, pentru că ne privesc și pe noi, nu numai din perspectiva aderării la zona euro, care rămâne un obiectiv politic important pentru România, dar și din perspectiva stabilității financiar-bancare europene, dat fiind că suntem parte a aceleași piețe unice. În egală măsură, trebuie să privim cu mare atenție nu doar la concluziile summit-ului euro în format extins, ci și la Facilitatea pentru redresare și reziliență și la planul național de măsuri pentru accesarea resurselor Facilității, pentru că o parte a investițiilor și, mai ales, a reformelor pe care ni le vom asuma, ne pot apropia foarte mult de ERM II, care este anticamera euro. 

CaleaEuropeană.ro: Redresarea și reziliența UE post-criză păstrează două principii cheie: tranziție verde și digital. În ce privește calea către o neutralitate climatică, avem un acord sigilat de șefii de stat sau de guvern cu scopul reducerii cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul căruia România și-a atins importantul obiectiv de a menține gazul natural ca tehnologie de tranziție și competența stabilirii propriului mix energetic. Sunt aceste lucruri, alături de cele aproape 2 miliarde de euro alocate din Fondul pentru o tranziție justă, suficiente pentru ca România să atingă aceste borne convenite la nivel european?

Luminița Odobescu: Este important să evocăm aici nu doar menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție, solicitare făcută de Președintele României la ultimul Consiliul European și acceptată de restul Statelor Membre, ci și susținerea de către România a obiectivelor comune în materie de schimbări climatice – sigur, cu o serie de flexibilități necesare, adaptate la situația specifică în plan național. Implicarea activă deschide calea spre transformarea și adaptarea societății și a economiei românești la o realitate pe care nu o mai putem nega – cea a schimbărilor climatice.

Tranziția energetică este importantă pentru România și, dincolo de orice, trebuie privită ca o oportunitate imensă de a moderniza întregul sistem energetic, de a rezolva problemele economice structurale, prin implementarea de noi tehnologii, digitalizare și promovarea sinergiilor, prin conectarea piețelor de gaze și electricitate, dezvoltarea energiilor regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și soluții inteligente și durabile pentru sectorul transporturilor.

Investițiile aferente Fondului pentru o tranziție justă (JTF) vor avea un rol esențial pentru facilitarea tranziției la nivelul regiunilor carbonifere și monoindustriale (dar nu numai), pentru a permite relansarea economică bazată pe activități economice care respectă mediul, investiții în domeniul social – infrastructură, calificare, recalificare etc. 

Este de așteptat ca JTF să aibă un impact semnificativ din punct de vedere economic și social în zone precum Valea Jiului sau în alte regiuni care, în prezent, sunt printre cele mai defavorizate și dependente de combustibilii fosili. Nici o regiune nu va fi lăsată în urmă – acesta este principiul călăuzitor al JTF.

”Bornele” stabilite la nivel european se ating prin toate fondurile alocate diverselor politici. Investițiile în toate sectoarele trebuie adaptate noilor ținte, iar măsurile adoptate trebuie promovate orizontal, în toate sectoarele, de la agricultură, la construcții, de la transporturi, la infrastructura de mediu. 

Prin urmare, avem nevoie de proiecte orientate spre viitor, aliniate la noile obiective politice europene, pentru că acestea sunt și obiectivele noastre. Costul acțiunii va fi, cu siguranță, mai mic decât costul inacțiunii. Iar acțiunea va duce, în cele din urmă, la modernizarea României

CaleaEuropeană.ro: Tranziția către Europa digitală trezește speranța unei noi ferestre de oportunitate pentru România. Nu numai prin faptul că avem o resursă umană talentată în domeniu, dar experimentăm și o recunoaștere a excelenței prin decizia recentă la nivel european ca țara noastră să găzduiască viitorul Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. Care vor fi oportunitățile pentru mediul digital din România? Și, în egală măsură, ce avantaje oferă României acest centru în relația dintre oportunitățile și provocările determinate de tehnologiile emergente și conceptul de reziliență la nivel european și euro-atlantic?

Luminița Odobescu: Criza actuală ne-a obligat sa accelerăm tranziția digitală, poate mai repede decât am fi dorit. Chiar dacă vom reveni la activitățile de dinainte de pandemie, este clar că, în multe domenii, lucrurile se vor schimba substanțial, sectorul digital fiind cu siguranță unul dintre acestea.

Digitalizarea este unul din pilonii de dezvoltare strategică ai Uniunii. Putem observa că, în ultimul an, Comisia Europeană a fost extrem de activă în acest domeniu, cu foarte multe propuneri menite să consolideze piața internă digitală, să ajute companiile europene și, aspect extrem de important, să protejeze interesele cetățenilor europeni. Toate aceste propuneri au fost însoțite de resurse financiare considerabile – să nu uitam ca 20% din cheltuielile prin fondul de redresare trebuie sa fie alocate măsurilor cu impact digital.

De asemenea, fiecare politică europeană are, automat, și o componentă în plan digital, indiferent de domeniu – educația, politica industrială, energia, mediul fiind doar câteva exemple în acest sens. În prezent, nu putem să ne gândim la măsuri sau acțiuni de dezvoltare fără să luăm în considerare componenta digitală.

Prin urmare, există o serie de avantaje și o multitudine de oportunități pentru România, într-un sector extrem de important, extrem de vizibil și prioritar pentru toate Statele Membre. Pentru a beneficia pe deplin de aceste oportunități, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare. Efortul trebuie susținut la nivel național, regional, local, implicând administrația publică, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, mediul de afaceri și întreprinderile sociale, dar și partenerii europeni, în cumularea investițiilor în cercetare și inovare, schimbul de experiență și bune practici. Beneficiem de expertiză, de companii care sunt în continuă dezvoltare nu numai în plan european, dar la nivel global.

La acestea se adaugă și stabilirea sediului Centrului UE de competențe în materie de securitate cibernetică, pe care ați evocat-o. ​Importanța deosebită pentru România de a găzdui acest Centru este legată, în primul rând, de prioritatea pe care Uniunea Europeană o acordă securității cibernetice și domeniului digital, în general. Pe lângă prestigiul pe care îl aduce României, Centrul va avea și o componentă de dezvoltare pe termen lung, țara noastră având șansa de a juca un rol important în acest domeniu nu doar în plan european, ci și la nivel global. De asemenea, în mod cât se poate de concret, vor exista importante resurse financiare ce vor fi alocate pentru funcționarea acestei structuri, în principal, prin programele de cercetare ale UE, „Europa digitală” și „Orizont Europa”. 

CaleaEuropeană.ro: Anul viitor este și unul de relansare pentru relația transatlantică, existând numeroase așteptări față de epoca noii administrații Biden, mai ales în spiritul refacerii edificiului comun nord-atlantic. Din perspectiva României, în ce direcție ar trebui să fie îndreptată conversația despre autonomia strategică a Uniunii Europene, având în vedere această reînnoire a relațiilor UE-SUA?

Luminița Odobescu: Pentru România și pentru ansamblul Statelor Membre ale UE, un parteneriat transatlantic solid constituie un interes fundamental. Securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA. De asemenea, relațiile transatlantice reprezintă elementul central al ordinii internaționale bazate pe reguli și al cooperării globale pentru gestionarea provocărilor actuale. 

Administrația Biden reprezintă o oportunitate pentru relațiile transatlantice, plasând parteneriatul cu Europa în centrul politicii sale globale. Un mesaj de deschidere și cooperare a fost dat deja de UE la cel mai înalt nivel, la ultimul Consiliu European din decembrie, iar subiectul a fost discutat de miniștrii de externe tot în luna decembrie a acestui an.

România încurajează redinamizarea și aprofundarea dialogului dintre UE și SUA, în baza unei agende transatlantice reînnoite. Numai printr-o abordare strategică și o înțelegere comună la nivel transatlantic va fi posibilă gestionarea celor mai importante provocări pe plan internațional, promovarea valorilor democratice, a libertății și prosperității

Referitor la tema autonomiei strategice a UE, România s-a exprimat constant în favoarea abordării cuprinzătoare a acestui concept, în cadrul unei dezbateri interne aprofundate la nivel Uniunii, cu nuanțele specifice diverselor sectoare – sănătate, piață internă, apărare, securitate. Este clar, însă, că UE are nevoie de SUA, după cum și SUA au nevoie de UE.

CaleaEuropeană.ro: Deși pandemia de COVID-19 a dominat agenda politică europeană, cronologic o putem încadra de eternul Brexit. Am început anul cu Marea Britanie devenind primul stat din istorie care se retragere din UE și îl încheiem cu un acord comercial post-Brexit obținut pe ultima sută de metri între UE-27 și Regatul Unit. Ce înseamnă acest acord pentru viitorul relațiilor UE – UK, în general, și pentru România, cetățenii săi și mediul de afaceri, în particular?

Luminița Odobescu: În ceea ce privește negocierile cu Marea Britanie și rezultatul acestora, trebuie să spun că sentimentele sunt mixte: pe de o parte, se încheie o etapă în istoria Uniunii, prin plecarea unui Stat Membru, și, pe de altă parte începe o nouă relație, prin acest acord comercial și de cooperare între UE și Marea Britanie, semnat chiar astăzi. 

A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. 

Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare.

Cetățenii și mediul de afaceri au avut la dispoziție o perioadă de tranziție, prevăzută de Acordul de retragere a UK din UE, care să le permită acomodarea la noile realități. Această perioadă de tranziție se va finaliza la 31 decembrie 2020 și noul Acord comercial și de cooperare se va aplica provizoriu de la 1 ianuarie 2021, evitând, astfel, perturbări importante în relațiile UE-UK.

Acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Așa cum este firesc pentru orice negociere internațională, rezultatul este un compromis între pozițiile părților. Trebuie, însă, remarcat faptul că întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii – sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali.

Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români.

La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația.

CaleaEuropeană.ro: Pe final, doamnă ambasador, vă lansăm o provocare. Care a fost cel mai dificil moment, pe parcursul anului 2020, în negocierile și discuțiile pe care România le-a purtat la nivel european pentru identificarea soluțiilor comune și care ar fi cel mai important rezultat obținut, pentru noi și pentru Europa?

Luminița Odobescu: 2020 a stat, fără îndoială, sub semnul pandemiei. Astfel că, dacă ar fi să fac o identificare rapidă a momentelor dificile ale anului care tocmai se încheie, nu pot să nu evoc perioada de început a crizei. Trebuie să recunoaștem că acest virus ne-a luat pe toți prin surprindere, nimeni nu se aștepta la amploarea și efectele sale, într-un timp atât de scurt. O perturbare atât de gravă a sistemului sanitar, a realității economice, a însăși vieții sociale era de neconceput cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea crizei. A fost nevoie de o adaptare rapidă, pe toate planurile, inclusiv pe plan personal, și de un efort susținut, zi de zi. Am reușit să ne organizăm rapid si sa ne concentrăm pe soluții – ceea ce, într-un fel, a reprezentat și o lecție de reziliență.

În plus, organizarea internă a fost extrem importantă pentru a asigura protecția personalului – o sarcină deloc simplă, având în vedere că vorbim de cea mai mare misiune diplomatică a României. De menționat că, în toată aceasta perioadă, când multe instituții au funcționat digital, reuniunile Coreper s-au desfășurat tot timpul în format fizic – sigur, cu măsuri de protecție. 

Un alt moment de mare intensitate l-a reprezentat, fără îndoială, Consiliul European din iulie, dedicat în întregime convenirii pachetului MFF și Planului de Redresare Economică. Miza extraordinară a acestor negocieri, mai ales în contextul extrem de dificil al pandemiei, marile așteptări legate de acest pachet au sporit tensiunea pe care oricum discuțiile pe această temă le-ar avea chiar și în circumstanțe normale. A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite.

În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică.

Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile. Sunt multe momente dificile, dar dacă reușim să le trecem cu bine, ne gândim doar la ceea ce urmează.

În final, pentru că ne apropiem de sfârșitul  acestui an 2020 , aș vrea să urez colegilor mei din Reprezentanța Permanentă, din Ministerul de Externe și din celelalte instituții și ministere, un An Nou cât mai bun, cu multe rezultate. La fel și colegilor noștri de la Calea Europeană, cititorilor dumneavoastră, un An Nou, cu cât mai multe știri pozitive! Să continuăm să avansăm împreună pe “Calea Europeană”! La mulți ani!

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO12 hours ago

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

NATO14 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

CE revine cu precizări asupra declarației comisarului Thierry Breton: Contractul semnat cu AstraZeneca rămâne în vigoare după luna iunie până la îndeplinirea angajamentelor asumate

ROMÂNIA15 hours ago

Anca Dragu, la reuniunea președinților Parlamentelor din UE: Digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți modul în care cetățenii se conectează la instituțiile fundamentale ale democrației

POLITICĂ16 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Regalității: Monarhia României s-a aflat întotdeauna de partea bună a istoriei, a domnit întru legea țării și pentru binele nației noastre

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban a transmis președinților parlamentelor din UE că digitalizarea României este unul din pilonii Planului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Raport: Țările G7 trebuie să investească anual 1.000 de miliarde de dolari pentru a asigura o redresare economică solidă în urma pandemiei

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, solicitare către statele UE: Agricultorii care aplică practici mai stricte pentru protecția animalelor trebuie să fie sprijiniți financiar

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO14 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending