Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European pune presiune pe Marea Britanie: Dacă acordul de retragere nu este adoptat, ce se întâmplă? Va avea loc un referendum sau va fi revocat articolul 50?

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a pus presiuni suplimentare pe Marea Britanie, miercuri, după participarea sa la debutul Summitului european special dedicat prelungirii Brexit-ului de la Bruxelles.

Într-o conferință de presă ce a urmat discuțiilor pe care Tajani le-a avut cu liderii europeni, acesta s-a referit punctual la opt aspecte pe care Parlamentul European le dorește clarificate în ceea ce ține de procesul de retragere a Marii Britanii din UE.

În primul rând, este important să se pună capăt nesiguranței. (…) Parlamentul dorește să vadă un acord între guvern și opoziția din Londra cât de curând posibil”, a spus Tajani, precizând că aceleași puncte de vedere le-a susținut și în cadrul întâlnirii cu Theresa May și ceilalți lider europeni.

Parlamentul European ”vrea să știe ce va face Marea Britanie dacă nu se ajunge la un acord. Va avea loc un referendum sau alegeri generale sau va fi revocat articolul 50?”, a completat liderul PE, subliniind că orice prelungire a perioadei de retragere nu trebuie să permită redeschiderea acordului.

Antonio Tajani a avertizat și asupra procesului de desfășurare a alegerilor europene, o miză importantă pentru viitorul Europei.

”Dacă Marea Britanie rămâne în UE dincolo de alegerile europene, trebuie să ia parte la aceste alegeri. Dar alegerile nu trebuie privite ca un joc”, a completat el.

Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), are loc miercuri la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care descrie reuniunea la care liderii europeni, între care Emmanuel Macron, Angela Merkel sau Klaus Iohannis, sunt așteptați să decidă calea de urmat privind retragerea Marii Britanii din UE, în condițiile în care Parlamentul britanic a respins de trei ori acordul negociat, iar data limită pentru un Brexit fără acord este 12 aprilie.

Citiți și Summit crucial la Bruxelles: Marea Britanie, la mâna liderilor europeni. Care este soluția flexibilă cu care Donald Tusk speră să salveze situația privind Brexit

Summitul din 10 aprilie, convocat de președintele Consiliului European ca urmare a celei de-a treia respingeri în Parlament a acordului privind Brexit, are ca punct de plecare scrisoarea premierului Theresa May din data de 5 aprilie în care solicită o prelungire suplimentară a articolului 50 până la data 30 de iunie, o propunere pe care șefa guvernului de la Londra a înaintat-o și pentru Consiliul European din 21-22 martie, dar care a fost refuzată de șefii de stat sau de guvern și întâmpinată cu alte două propuneri: o retragere a Marii Britanii din UE la 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, cu condiția aprobării acordului, și o retragere fără acord la 12 aprilie în cazul în care înțelegerea negociată nu este acceptată de Parlament, lucru care s-a și întâmplat la 29 martie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus marți, în tradiționala scrisoare transmisă șefilor de stat sau de guvern, ca liderii europeni să ia în calcul propunerea Theresei May de extindere a articolului 50, argumentând totodată în favoarea unei ”prelungiri mai lungi”, una cu caracter flexibil, în condițiile în care evoluțiile din Camera Comunelor – trei respingeri ale acordului de retragere în mai puțin de 100 zile – nu creează alte premise favorabile.

În presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europeprevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Bloomberg: Angela Merkel a fost curtată la Summitul de la Sibiu de mai mulți lideri europeni pentru a deveni noul președinte al Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Mai mulți lideri europeni au făcut lobby pe lângă cancelarul german Angela Merkel pentru ca aceasta să accepte funcția de președinte al Consiliului European, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor care au avut loc în timpul reuniunii la nivel înalt de la Sibiu, primul summit din istoria UE organizat de Ziua Europei.

Potrivit EU Observer, care citează Bloomberg, Merkel a respins oferta, sursele citate notând că Germania dorește ca președintele Băncii Centrale din Germania, Jens Weidmann, să îl succeadă pe Mario Draghi în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene.

Amintim faptul că tot Bloomberg a lansat în spațiul public faptul că numele Kristalinei Georgieva, actual director al Băncii Mondial și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a fost propus de mai mulți șefi de stat sau de guvern pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene.

Pe de altă parte, informațiile privind lobby-ul la adresa lui Merkel apar la o săptămână după ce cancelarul german a respins categoric orice astfel de evoluție, încercând să pună capăt speculațiilor pe seama viitorului ei politic.

Angela Merkel a declarat joia trecută, după o întâlnire cu premierul olandez Mark Rutte, că “nu sunt disponibilă pentru nicio funcție politică, indiferent de loc, nici măcar în Europa”.

Cu toate acestea, ea este luată în calcul în majoritatea analizelor din publicațiile europene pentru o funcție la nivel înalt în ierarhia instituțională a UE. Interesant este și faptul că pe seama scenariilor privind mutarea politică a lui Merkel de la Berlin la Bruxelles și a presiunilor lui Emmanuel Macron de a bloca procedura Spitzenkandidat în care germanul Manfred Weber este favorit să devină noul președinte al Comisiei Europene, cancelarul german a ieșit public să nuanțeze ”diferențele de mentalități” care există între ea și liderul de la Paris.

În interviul acordat presei germane înaintea ultimelor alegeri europene la care ia parte în calitate de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a arătat că există mai multe divergențe între ea și Emmanuel Macron în privința viitorului Uniunii Europene. ”Există diferențe de mentalitate între noi, precum și diferențe în modul în care înțelegem rolurile noastre”, a spus Merkel, menționând că Franța și Germania au avut culturi și sisteme politice diferite.

În replică, Macron şi-a asumat ceea ce a anumit a fi o ”confruntare care dă roade” cu cancelarul german, după ce aceasta s-a referit la o ”relație conflictuală și la diferenţe de abordare cu președintele francez.

Citiți și
”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?
”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

Primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Klaus Iohannis despre eurodeputatul și candidatul Marian-Jean Marinescu: ”Avem nevoie de oameni care reprezintă și apără România în baza valorilor europene. Astfel de oameni avem chiar aici în Craiova”

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

România are nevoie în Parlamentul European de oameni politici care și-au însușit valorile europene a declarat președintele Klaus Iohannis marți, la Craiova, referindu-se la Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PNL pentru un nou mandat.

Avem nevoie în Parlamentul European de politicieni care reprezintă România, care se simt adevărați români, care și-au însușit valorile europene, care cred în valorile unei democrații autentice. Avem nevoie de oameni care reprezintă și apără România în baza valorilor europene. Iar astfel de oameni avem chiar aici, la dumneavoastră, în Craiova. De astfel de politicieni avem nevoie: foarte buni, foarte puternici și respectați în Parlamentul European”, a spus Iohannis la evenimentul de lansare al cărții sale, ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Citiți și
Manfred Weber, președintele grupului PPE, mesaj de susținere pentru eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: „Este unul dintre cei mai importanți piloni ai activității familiei popularilor europeni, făcând mereu vocea României auzită”
Comisar european, mesaj de susținere în limba română pentru Marian-Jean Marinescu: ”Este un bun român care se luptă pentru bunăstarea ţării sale, un bun european care crede în viitorul Uniunii”
Liderul PPE, Joseph Daul, mesaj de susținere a candidaturii vicepreședintelui grupului PPE din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, în contextul alegerilor din 26 mai
Președintele PE, Antonio Tajani, aprecieri la adresa eurodeputatului Marian-Jean Marinescu: Este o forță pentru România și Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Corina Crețu, mesaj pentru locuitorii județului Teleorman înaintea alegerilor europene: ”Haideți să facem o schimbare. Vom fi partenerii dumneavoastră în acest nou drum pe care îl meritați din plin”

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile europene a transmis joi o scrisoare către locuitorii județului Teleorman înaintea scrutinului de duminică în care îi invită la vot.

Scrisoarea a fost publicată în aceeași zi în care Crețu s-a aflat la Alexandria, județul Teleorman.

Redăm integral conținutul scrisorii Corinei Crețu: 

”Dragi cetățeni ai județului Teleorman,

Dragi cetățeni ai municipiului Alexandria,

Dragi cetățeni ai orașului Videle,

Mă numesc Corina Crețu, sunt Comisar European pentru Politică Regională și candidez la alegerile europarlamentare din partea partidului PRO România.

Vă scriu aceste rânduri pentru a vă invita la vot duminica aceasta, 26 mai – o zi care va însemna șansa dezvoltării tuturor regiunilor țării, inclusiv a județului Teleorman.

Bunicii mei au fost refugiați din Basarabia. După un timp, în căutarea unui loc de muncă în România, bunicul meu a fost numit șef la Schela de Petrol din Videle. A murit în anul 1970 la Spitalul din Videle. Mamaia – Maia, cum îi spuneam noi – a lucrat în Gara Videle. Bunicii mei au locuit pe strada Gării, unde am avut și avem prieteni cu care ne înțelegem foarte bine, iar acum merg cu pioșenie la cimitirul de la marginea orașului, unde sunt îngropați Bunicii mei și Străbunica mea, pe care i-am iubit din tot sufletul.

Fiind, așadar, legată sufletește de această parte a României, sufăr sincer când văd subdezvoltarea județului Teleorman, a satelor din județ – cu atât mai mult cu cât știu câți bani, câte fonduri europene s-au pierdut ori au fost fraudate, în loc să fie folosite pentru modernizarea școlilor, a spitalelor, a drumurilor. S-au ratat șanse imense pentru satele noastre minunate, pentru o viață mai bună pentru Dumneavoastră și pentru copiii Dumneavoastră – dintre care mulți au ales, din păcate, să părăsească România.

Haideți să facem o schimbare, pe care să o începem duminica aceasta mergând la vot și susținând o echipă care se preocupă de adevăratele Dumneavoastră nevoi. Alături de colegii mei de la PRO România, vom fi partenerii Dumneavoastră în acest nou drum pe care îl meritați din plin”.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending