Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European pune presiune pe Marea Britanie: Dacă acordul de retragere nu este adoptat, ce se întâmplă? Va avea loc un referendum sau va fi revocat articolul 50?

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a pus presiuni suplimentare pe Marea Britanie, miercuri, după participarea sa la debutul Summitului european special dedicat prelungirii Brexit-ului de la Bruxelles.

Într-o conferință de presă ce a urmat discuțiilor pe care Tajani le-a avut cu liderii europeni, acesta s-a referit punctual la opt aspecte pe care Parlamentul European le dorește clarificate în ceea ce ține de procesul de retragere a Marii Britanii din UE.

În primul rând, este important să se pună capăt nesiguranței. (…) Parlamentul dorește să vadă un acord între guvern și opoziția din Londra cât de curând posibil”, a spus Tajani, precizând că aceleași puncte de vedere le-a susținut și în cadrul întâlnirii cu Theresa May și ceilalți lider europeni.

Parlamentul European ”vrea să știe ce va face Marea Britanie dacă nu se ajunge la un acord. Va avea loc un referendum sau alegeri generale sau va fi revocat articolul 50?”, a completat liderul PE, subliniind că orice prelungire a perioadei de retragere nu trebuie să permită redeschiderea acordului.

Antonio Tajani a avertizat și asupra procesului de desfășurare a alegerilor europene, o miză importantă pentru viitorul Europei.

”Dacă Marea Britanie rămâne în UE dincolo de alegerile europene, trebuie să ia parte la aceste alegeri. Dar alegerile nu trebuie privite ca un joc”, a completat el.

Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), are loc miercuri la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care descrie reuniunea la care liderii europeni, între care Emmanuel Macron, Angela Merkel sau Klaus Iohannis, sunt așteptați să decidă calea de urmat privind retragerea Marii Britanii din UE, în condițiile în care Parlamentul britanic a respins de trei ori acordul negociat, iar data limită pentru un Brexit fără acord este 12 aprilie.

Citiți și Summit crucial la Bruxelles: Marea Britanie, la mâna liderilor europeni. Care este soluția flexibilă cu care Donald Tusk speră să salveze situația privind Brexit

Summitul din 10 aprilie, convocat de președintele Consiliului European ca urmare a celei de-a treia respingeri în Parlament a acordului privind Brexit, are ca punct de plecare scrisoarea premierului Theresa May din data de 5 aprilie în care solicită o prelungire suplimentară a articolului 50 până la data 30 de iunie, o propunere pe care șefa guvernului de la Londra a înaintat-o și pentru Consiliul European din 21-22 martie, dar care a fost refuzată de șefii de stat sau de guvern și întâmpinată cu alte două propuneri: o retragere a Marii Britanii din UE la 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, cu condiția aprobării acordului, și o retragere fără acord la 12 aprilie în cazul în care înțelegerea negociată nu este acceptată de Parlament, lucru care s-a și întâmplat la 29 martie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus marți, în tradiționala scrisoare transmisă șefilor de stat sau de guvern, ca liderii europeni să ia în calcul propunerea Theresei May de extindere a articolului 50, argumentând totodată în favoarea unei ”prelungiri mai lungi”, una cu caracter flexibil, în condițiile în care evoluțiile din Camera Comunelor – trei respingeri ale acordului de retragere în mai puțin de 100 zile – nu creează alte premise favorabile.

În presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europeprevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat o reformă majoră a sectorului de transport rutier care îi afectează pe transportatorii din România și Europa de Est

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest vot dezavantajează transportatorii din Europa de Est, nouă state membre din regiune, inclusiv România, solicitând anterior Parlamentului European să aducă modificări la Pachetul Mobilitate, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19. De asemenea, și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat celor 705 eurodeputați să respingă acest pachet, argumentând că forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Condiții de lucru mai bune pentru șoferi

Noile reguli asigură condiții de odihnă mai bune pentru șoferi și le permite să petreacă mai mult timp acasă. Companiile vor trebui să-și organizeze programele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru). Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale șoferilor.

O concurență mai loială și combaterea practicilor ilegale

Tahografele vehiculelor vor fi folosite pentru a înregistra trecerea unei frontiere, ajutând astfel la combaterea fraudei. Pentru a evita cabotajul sistematic, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înainte de a putea efectua noi operațiuni de cabotaj în aceeași țară, cu același vehicul.

Pentru a combate utilizarea companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă trebuie să poată demonstra că desfășoară o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor să se întoarcă la centrul operațional al firmei la fiecare opt săptămâni. Folosirea vehiculelor utilitare ușoare de peste 2,5 tone va trebui, de asemenea, să respecte normele Uniunii pentru operatorii de transport. De exemplu, vehiculele vor trebui echipate cu tahografe.

Reguli clare privind detașarea șoferilor pentru a asigura remunerații egale

Noile reguli vor crea un cadru juridic clar, care va evita abordări naționale diferite și va asigura remunerarea echitabilă a șoferilor. Regulile privind detașarea șoferilor se vor aplica cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare.

Următoarele etape

Acordul politic cu Consiliul a fost încheiat în decembrie 2019. Regulile adoptate vor intra în vigoare după ce sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile ce urmează.

Regulile referitoare la detașare se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației. Regulile referitoare la timpul de odihnă, inclusiv la întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislației. Regulile referitoare la întoarcerea camioanelor și alte modificări referitoare la accesul la piață se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației privind accesul la piață.

Continue Reading

Cristian Ghinea

Amendamentul eurodeputaților Cristian Ghinea și Vlad Botoș face posibilă finanțarea proiectelor de gaze din Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE

Published

on

Collage © European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarii USR-PLUS/Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș au obținut posibilitatea ca proiectele destinate investițiilor în domeniul gazelor naturale să fie incluse la finanțare prin Fondul pentru Tranziție Echitabilă, ca tranziție către economia verde. Amendamentul a fost acceptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde”, a declarat Cristian Ghinea. „Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”, a declarat, la rândul său, Vlad Botoș.

Astfel, investițiile în domeniul gazelor naturale vor putea fi acceptate ca sursă alternativă la cărbune. Poluarea cu CO2 va fi redusă cu peste 50% prin înlocuirea cărbunelui cu gaz.

Tranziția regiunilor carbonifere către economia verde este scopul inițiativei Comisiei Europene – Fondul pentru Tranziție Echitabilă (Just Transition Fund) – prin care sunt eligibile regiunile carbonifere și altele care pot fi puternic afectate de tranziție.

Această veste din Parlamentul European vine după ce, săptămâna trecută, guvernele din Estul Europei nu au reușit sa obțină în Consiliu posibilitatea de finanțare a proiectelor de gaz. Acest lucru face votul din comisia REGI cu atât mai important, oferind posibilitatea ca Parlamentul European să îndrepte o decizie a Consiliului defavorabilă României.

Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE va pune la dispoziția zonelor carbonifere din UE circa 44 miliarde euro pentru tranziția la economia verde, inclusiv reinstruirea lucrătorilor din industriile poluante. Mai exact, 11,2 miliarde euro direct din Fond iar 32,8 miliarde euro în plus vor veni prin Instrumentul de Redresare Economică anunțat în luna mai.

Alocarea Comisiei Europene pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro.

„Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă. Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”, subliniază Cristian Ghinea.

Votul final pe raportul aprobat luni în comisia REGI va avea loc, în plenul Parlamentului European, în septembrie.

România este al doilea producător de gaze naturale, în cadrul UE (după Brexit), cu o producție anuală de aprox. 10 mld mc, lider fiind Olanda. Peste 20.000 de lucrători sectoriali calificați, contextul geopolitic și rezervele naturale (în special off-shore) încă neexploatate pot reprezenta atuurile pentru o viitoare dezvoltare strategică a României ca hub regional de producție și transport gaze. De asemenea, în România, gazele naturale asigură aprox. 30% din necesarul de energie primară al țării, fiind, în acest sens, principala resursă strategică națională. Cu toate acestea, numai aproximativ 36% din gospodării sunt conectate la rețele de gaze.

În acest context, investiții majore sunt necesare în Sistemul Național de Transport și Depozitare  care este învechit. De aceea, sunt necesare finanțări europene și naționale consistente pentru înnoirea și dezvoltarea capacității naționale de depozitare și comprimare gaze.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending