Contextul tranziției energetice pentru orașe și regiuni locale este complex, iar tripla diversificare rămâne soluția finală pentru aceasta, a evidențiat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Acesta a participat la un eveniment internațional, care se desfășoară în Polonia, având în intervenție online din calitatea de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

”Comisia ITRE joacă un rol foarte important în procesul tranziție energetică.  Prin deciziile pe care le luăm sunt în beneficiul cetățenilor și al industriei europene. Contextul tranziției energetice pentru orașe și regiuni locale este complex, iar tripla diversificare rămâne soluția finală pentru aceasta. Mă refer la o diversificare a surselor de energie, a furnizorilor și a rutelor de aprovizionare”, a precizat europarlamentarul.

Acesta a evidențiat că Uniunea Europeană dorește să devină mai puțin dependentă de sursele externe pe piața de energie și să crească gradual producția autohtonă de surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

”La Comisia ITRE suntem întotdeauna în contact direct cu autoritățile locale și regionale pe aceste subiecte. Rolul orașelor și al regiunilor este decisiv în ceea ce privește confruntarea cu actuala criză energetică și furnizarea de soluții pe termen lung pentru atingerea țintelor climatice pe care ni le-am asumat”, consideră Cristian Bușoi.

El a anunțat că în iunie urmează ”să avem o dezbatere cu reprezentanții Comitetului Regiunilor și ai Comisiei pentru a discuta despre tranziția energetică a orașelor și competitivitatea lor regională”.

Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen, astfel că ”mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European”.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

”În calitate de deputat european, am depus această acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene având calitatea de reclamant neprivilegiat. Pentru a reuși să avem un proces cât mai rapid în interesul a douăzeci de milioane de cetățeni români, am lansat campania <<Semnează pentru România în Schengen>>. Prin acest demers, am invitat cetățenii români să susțină petiția adresată Parlamentului European prin care îi cerem intervenția în procesul deschis la CJUE. De ce? Pentru că Legislativul are calitate de reclamant privilegiat. În urma campaniei, am reușit să convingem peste 50.000 de români să semneze pe platforma www.romaniainschengen.ro. Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European!”, a anunțat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta le-a mulțumit tuturor și fiecăruia în parte, ”fiecărui cetățean român care a contribuit la acest succes”.

”Dăm dovadă astfel de solidaritate și unitate spre apărarea intereselor României într-o Europă pe care ne-o dorim liberă. Semnătura dumneavoastră ne dă curajul să luptăm mai departe prin toate mijloacele împotriva acestei mari nedreptăți. Sunt convins că vom reuși să o corectăm în Justiție.  Le mulțumesc, de asemenea, sutelor de colegi din întreaga țară care s-au mobilizat extraordinar pentru a-i convinge pe români să ne fie alături în acest demers atât de necesar.  România merită în Schengen, românii merită să fie liberi în Europa. Împreună vom reuși să ne facem dreptate acolo unde Guvernul nu a vrut!”, a mai spus eurodeputatul.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, respinge cu fermitate gestul președintei Ungariei, Katalin Novak, care ”a făcut cu ocazia unui pelerinaj religios pe teritoriul României declarații total inacceptabile, cu caracter revizionist pe tema Transilvaniei”.

”Lumea întreagă a aflat că românii sunt un popor tolerant, care știe să își primească musafirii cu o ospitalitate fără cusur. Totul are însă o limită! Românii nu vor mai accepta ca vreun demnitar maghiar să vină în țara noastră și să facă asemenea declarații sfidătoare, care pot genera tensiuni sociale!”, a menționat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a completat că România ”își dorește relații normale cu țara vecină, însă asta nu înseamnă că trebuie să tăcem în fața unor asemenea situații scandaloase.”

”Doamna Novak, fiți fără grijă! Dumnezeu nu va lăsa vreodată ca Transilvania să aibă alt destin decât acela scris cu sângele milioanelor de români:  să fie sufletul etern al națiunii române”, a conchis Marcel Ciolacu.

O reacție a venit și din partea Ministerului Afacerilor Externe care a anunțat duminică seara că l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la București după ce, în cadrul vizitei private a președintei Novak Katalin în România, ”au fost lansate mesaje publice neadecvate”.