România și Republica Moldova vor colabora pentru accesarea și valorificarea fondurilor europene destinate infrastructurii, în baza unei declarații comune semnate la Chișinău, care stabilește cadrul cooperării bilaterale, informează un comunicat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, potrivit Agerpres. 

Documentul a fost semnat de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene al României, Dragoș-Nicolae Pîslaru. 

Potrivit sursei, prin această colaborare cele două state își propun să dezvolte proiecte strategice comune, să sprijine procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și să valorifice oportunitățile oferite de fondurile europene, cu un accent special pe modernizarea infrastructurii.

„Parteneriatul dintre Republica Moldova și România este mai mult decât o vecinătate: este o relație de încredere și de viziune comună europeană. Declarația pe care am semnat-o astăzi pune bazele unei noi etape a colaborării noastre – mai practică și mai eficientă, pentru ca fondurile europene să se transforme în drumuri, școli, servicii și locuri de muncă mai bune pentru cetățenii noștri. Guvernul Republicii Moldova rămâne ferm angajat să continue reformele și să aducă oamenilor beneficiile integrării europene, având România alături ca partener strategic”, a declarat Vladimir Bolea.

De asemenea, Dragoș Pîslaru a evidențiat că Declarația semnată miercuri confirmă angajamentul României de a sprijini Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Este esențial să anticipăm provocările, să învățăm din greșelile trecutului și să folosim eficient fondurile europene, nu doar cantitativ, ci și calitativ. Momentul este simbolic – astăzi, la Bruxelles, se lansează dezbaterea privind noul cadru financiar multianual, iar noi ne dorim ca parcursul european al Republicii Moldova să fie integrat în acest mecanism, cu acces atât la fonduri de preaderare, cât și – ulterior – la bugetul statelor membre. Este încă o dovadă a prieteniei profunde dintre țările noastre și a drumului comun pe care îl construim împreună pentru o Moldovă și Românie mai puternice”, a subliniat ministrul.

În baza Declarației va fi creat un grup de lucru bilateral care va coordona implementarea angajamentelor și va organiza sesiuni de instruire și schimb de experiență. De asemenea, România va oferi suport tehnic în adaptarea legislației moldovenești la standardele europene și în elaborarea programelor de gestionare partajată a fondurilor UE.

Prioritățile comune ale parteneriatului includ modernizarea căilor ferate, reabilitarea și construcția de poduri noi peste Prut, digitalizarea serviciilor publice, facilitarea comerțului și investiții pentru accesul la apă potabilă în zonele transfrontaliere. Aceste proiecte vizează creșterea calității vieții și stimularea dezvoltării regionale în ambele țări. 

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, aflată marți în prima sa vizită oficială la Chișinău, a avut întâlniri cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean, pentru consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. Totodată, înaltul oficial european a transmis mesajul Comisiei privind susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. 

© Președinția Republicii Moldova

Un subiect prioritar al întrevederii cu președinta Maia Sandu a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, prin aderarea la programul „Roam like at Home” începând cu 1 ianuarie 2026 – un pas concret care va facilita conectivitatea cetățenilor și întreprinderilor moldovenești cu spațiul european.

De asemenea, interlocutorii au abordat subiecte privind provocările de securitate din regiune, riscurile hibride și amenințările la adresa democrației. În context, președinta Maia Sandu a subliniat importanța asigurării unui proces electoral liber, corect și fără ingerințe externe în toamna acestui an, reiterând angajamentul Republicii Moldova pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice.

Dialogul avut ulterior cu premierul Dorin Recean s-a referit la realizările Republicii Moldova în domeniul digitalizării, consolidarea securității cibernetice, protejarea spațiului digital și lupta împotriva dezinformării. 

În acest sens, premierul moldovean a accentuat că țara sa avansează accelerat în parcursul european, iar digitalizarea este unul dintre segmentele care catalizează acest proces. „Construim capacitate administrativă, prin implicarea societății civile și a mediului de afaceri, pentru a livra continuu rezultate. Vă mulțumim pentru expertiza și asistența pe care ne-o oferiți”, a spus prim-ministrul. 

În continuare, oficialii au discutat despre măsuri pentru fortificarea securității cibernetice, esențială pentru Republica Moldova și pentru întreaga regiune. În acest scop, Republica Moldova are acces la rezerva cibernetică a Uniunii Europene, ceea ce va permite reacție rapidă și eficientă la incidente.

© Guvernul Republicii Moldova

Referindu-se la progresele în domeniul digitalizării, șeful Guvernului de la Chișinău a menționat că țara sa este recunoscută la nivel regional drept un campion al digitalizării serviciilor publice. Astfel, au fost menționate platformele EVO, MConnect (platforma națională de interoperabilitate), MCloud (cloudul guvernamental), serviciile de semnătură digitală avansată (MSign, MPass, EVOSign), dezvoltate de Agenția de Guvernare Electronică, care conectează peste 90% din instituțiile publice. Platformele sunt modernizate continuu pentru a corespunde cerințelor actuale ale Uniunii Europene. 

O realizare importantă remarcată de cei doi oficiali a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2026, prin aderarea țării noastre la programul „Roam like at Home”. Interlocutorii au mai vorbit despre eforturile pentru omologarea semnăturii electronice, cu sprijinul tehnic al partenerilor europeni, precum și despre implementarea portmoneului digital – aspecte care vor facilita integrarea Republicii Moldova în familia digitală europeană. 

În cele din urmă, premierul Dorin Recean a mai menționat că inovația și talentul de care dispune Republica Moldova permite dezvoltarea soluțiilor moderne, iar autoritățile lucrează la o viziune națională în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale până în anul 2030, care va contura o agendă clară pentru investiții, inovație și adoptare responsabilă a AI.

© Guvernul Republicii Moldova

La rândul său, vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a declarat:  „Vom continua colaborarea strânsă cu Republica Moldova pentru a sprijini procesul de integrare europeană, iar digitalizarea și comunicațiile joacă un rol important în acest parcurs și oferă beneficii enorme pentru cetățeni și pentru întreprinderi”.

Un nou centru regional al Observatorului european al mass- mediei digitale (EDMO) va sprijini Ucraina și Republica Moldova în lupta împotriva dezinformării.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, centrul FACT va reuni o comunitate multidisciplinară pentru detectarea și analizarea campaniilor de manipulare și dezinformare, în special dezinformarea rusă.

Ca parte a misiunii sale, FACT va monitoriza, de asemenea, următoarea perioadă electorală din Republica Moldova, contribuind la asigurarea integrității electorale. 

Vestea a venit în contextul în care vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, se află la Chișinău, unde s-a întâlnit cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale moldovenești, discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. 

Lansarea acestui hub regional este cu atât mai importantă cu cât Rusia își intensifică propaganda și acțiunile de dezinformare în contextul apropierii alegerilor parlamentare din Republica Moldova. 

Prin lansarea acestui nou hub, numărul total de hub-uri din rețeaua EDMO ajunge la 15, acoperind întreaga UE și nu numai.

Pe lângă înființarea hub-ului FACT, șase hub-uri EDMO existente cu contracte de finanțare care se încheie în 2025 își vor continua activitatea. Toate centrele au fost selectate în urma unei cereri de propuneri și vor beneficia de un sprijin financiar de aproximativ 8,8 milioane de euro din partea programului Europa digitală pe o perioadă de 30 până la 36 de luni.

EDMO și centrele sale regionale sunt independente de orice autoritate publică națională sau europeană și includ organizații care aderă la cele mai înalte standarde de integritate profesională, conduită etică și independență.