Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Partidului Popular European, Joseph Daul: PPE este pionierul procesului Spitzenkandidat. Acesta este un pas important pentru democrația europeană

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Partidul Popular European este pionierul procedurii Spitzenkandidat și vom continua să-l sprijinim, fiind un pas important pentru democrația europeană. Acesta aduce procesul mai aproape de cetățeni, a precizat președintele PPE, Joseph Daul în cadrul unei conferințe de presă organizată înaintea summitului de la Helsinki unde se așteaptă să fie ales viitorul cap de listă al PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

”Ambii candidați ai PPE (n.r. AlexanderStubb și Manfred Weber) sunt prietenii. Aceștia reprezintă o nouă generație politică și dau un nou impuls Europei”, a completat Daul, care a ținut să adauge că termenul de depunere a candidaturii a expirat.

”Candidatul cap de listă trebuie să fie nominalizat de partidul său și să primească sprijin din partea altor două partide membre”, a explicat Dara Murphy, directorul de campanie al PPE.

Foto: CaleaEuropeană.ro

”Dorim să aducem cetățenii mai aproape. Dorim să știm preocupările lor legate de condițiile economice și mediul de viață. Sperăm să luptăm împotriva populismului prin a fi transparenți”, a mai spus Murphy.

Întrebat despre propunerea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aceea de a exclude partidul lui Viktor Orban din Partidul Popular European, Joseph Daul a precizat că ”libertatea democrația, egalitatea, statul de drept, libertatea academică, respectarea drepturilor omului și o societate liberă reprezintă stâlpii fondatori ai PPE-ului și ai Uniunii Europene. Acestea sunt valori fundamentale pentru care nu ne vom compromite, indiferent de apartenența politică”, a ținut să sublinieze președintele Partidului Popular European.

”Există reguli clare prin care un partid poate fi exclus din PPE: articolul 9 stipulat în regulamentul nostru menționază că 7 membri din 5 state trebuie să trimită o solicitare către președinția PPE pentru a exclude un partid național. Până acum, nu am primit o astfel de solicitare”, a explicat Daul.

Congresul Partidului Popular European va avea loc pe data de 7 și 8 noiembrie la Helsinki, Finlanda unde PPE își va alege candidatul care va intra în cursa pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. 3000 de participanți din peste 40 de state au fost invitați să ia parte la eveniment.

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat deja că la congresul Partidului Popular European (PPE), Partidul Național Liberal va susține candidatura lui Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Competiția internă din PPE privind desemnarea candidatului cap de listă (n.r. – Spitzenkandidat) a fost testată cu succes la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, procedeu în urma căruia Jean-Claude Juncker a devenit șeful Comisiei Europene după acel scrutin în care popularii europeni au obținut cele mai multe mandate în Parlament.

Procesul Spitzenkandidat presupune că preşedinţia Comisiei trebuie să revină candidatului cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European, bazându-se pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Îi solicit public premierului Dăncilă să spună dacă și ce ofertă a făcut Guvernul României companiei Volkswagen și dacă este o ofertă mai bună decât a Bulgariei

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, îi solicită public premierului demis Viorica Dăncilă să prezinte oferta făcută de Guvern companiei Volkswagen privind construirea unei fabrici, iar dacă oferta nu există sau este slabă din punct de vedere economic, partidul de la guvernare să-și asume eșecul ratării unei investiții străine majore în România, potrivit unui mesaj postat pe Facebook. 

,,Prim-ministrul demis al României, Viorica Dăncilă, inventează vinovați în loc să admită că Guvernul PSD nu a făcut nimic pentru a atrage compania Volkswagen în România”, scrie Mureșan cu referire la acuzațiile premierului în exercițiu că europarlamentarii PNL nu susțin înființarea unui sediu Volkswagen în România și că liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a trimis o scrisoare companiei în care arată susținerea unei fabrici în Bulgaria, arată B1.ro.

Producătorul german de automobile Volkswagen a anunțat încă de anul trecut că este în căutarea unei destinații în Europa de Est pentru o nouă fabrică de automobile și, după ce a anulat decizia de construire a unei fabrici în Turcia pe fondul incursiunii armate a acesteia în Siria, state membre, printre care România și Bulgaria s-ar fi înscris în cursa pentru găzduirea acesteia.

,,Pentru a atrage o astfel de investiție majoră, primul și cel mai important factor este ca Guvernul României să vină cu o ofertă viabilă din punct de vedere economic”, scrie eurodeputatul PNL, explicând că fostul președinte al Bulgariei, Rosen Plevneliev, actualmente membru în comitetul director al Asociației Producătorilor Auto din Bulgaria, a anunțat public că Bulgaria a făcut Grupului Volkswagen o ofertă care include un ajutor de stat de 260 de milioane de euro: ,,Guvernul României nu a anunțat public nimic despre o ofertă clară, viabilă economic, trimisă de la București companiei Volkswagen”. 

În acest context, Siegfried Mureșan îi solicită public prim-ministrului Dăncilă ,,să spună dacă și ce ofertă a făcut Guvernul României companiei Volkswagen, dacă a făcut o ofertă mai bună decât oferta Bulgariei. În cazul în care nu a venit cu o ofertă viabilă economic, aștept ca doamna Dăncilă să admită public că Guvernul PSD este singurul vinovat dacă România ratează această investiție enormă”. 

Citiți și Rareș Bogdan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă: România este în continuare în cărți pentru înființarea unei fabrici Volkswagen. Guvernul PNL va îmbunătăți oferta și va avea credibilitate

,,Este clar că orice dezavantaj pe care România îl are față de orice alt stat din regiune este cauzat de lipsa de implicare a actualului Guvern, din cauza atacurilor Guvernului la statul de drept, din cauza modificărilor la Codul fiscal și din cauză că acest Guvern este izolat pe plan extern. De doi ani de când Viorica Dăncilă este prim-ministru, Bulgaria ne depășește constant. Bulgaria este cu jumătate de picior în zona euro datorită politicilor fiscale și monetare mai bune, în timp ce România mai îndeplinește doar 1 din cele 5 criterii principale de aderare la zona euro. Guvernul Bulgariei este lăudat în raportul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, în timp ce Guvernul României este criticat. În cei doi ani de când este prim-ministru, Viorica Dăncilă nu a atras niciun investitor major în țara noastră. Marile investiții au ocolit România. Compania BMW, spre exemplu, a ales să deschidă o fabrică la Debrecen în Ungaria, la 30 de kilometri de granița cu România”, mai scrie vicepreședintele grupului PPE. 

Acesta punctează că în spațiul public nu există informații concrete care să arate că prim-ministrul demis Viorica Dăncilă să fi făcut ceva concret pentru a atrage această investiție majoră: ,,De abia astăzi, Viorica Dăncilă ne spune că va încerca să o sune pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel. O asemenea convorbire, în acest moment, cu Viorica Dăncilă prim-ministru demis, nu va avea niciun rezultat. Dacă o va suna acum, Viorica Dăncilă va fi surprinsă de răspunsul pe care îl va primi”, a mai spus acesta, cu referire la afirmațiile premierului potrivit căreia președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să facă lobby pe lângă cancelarul german Angela Merkel și pe lângă liderului PPE Manfred Weber pentru susținerea României în negocierile cu Volkswagen. 

Siegfried Mureșan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă și dă exemple concrete referitoare la măsurile luate de PNL ,,la toate nivelurile și în permanență pentru a atrage acest mare investitor în România”. 

Acesta spune că încă de la anunțul companiei Volkswagen privind intenția de a deschide o fabrică în Europa de Est, în noiembrie 2018, i-a adresat personal o scrisoare publică prim-ministrului Viorica Dăncilă în care a explicat ,,de ce este foarte important ca România să obțină investiția Volkswagen și i-am cerut Vioricăi Dăncilă să facă toate demersurile pentru acest lucru”. În acest context, explică Mureșan, ,,am întrebat-o dacă a avut sau a planificat să ia contact direct, la nivelul Guvernului, cu principalii acționari ai Grupului Volkswagen. Am mai întrebat dacă va pregăti un plan strategic care să aibă drept obiectiv relocarea facilității de producție a Grupului Volkswagen în România”. 

De asemenea, spune eurodeputatul,  la nivel local, încă de la începutul anului, primarul Aradului, Gheorghe Falcă (în prezent europarlamentar), a purtat discuții cu echipele de consultanți ai Volkswagen care evaluau opțiunile de relocare și a făcut tot ce a ținut de nivelul administrației locale pentru a pune Aradul în topul preferințelor investitorului Volkswagen. Aceste discuții au fost anunțate în spațiul public chiar de Gheorghe Falcă. 

,,Noi, Partidul Național Liberal, vom continua să facem toate demersurile pentru a aduce compania Volkswagen în România. Iar primul și cel mai important factor pentru a atrage un asemenea investitor este ca Guvernul României să vină cu o ofertă viabilă din punct de vedere economic. Este clar că acest Guvern demis, lipsit de credibilitate la nivel european și incompetent nu poate veni cu o astfel de ofertă. Avem nevoie urgent de un nou Guvern care să reia negocierile cu Volkswagen”, este mesajul transmis de europarlamentarul român. 

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă: România este în continuare în cărți pentru înființarea unei fabrici Volkswagen. Guvernul PNL va îmbunătăți oferta și va avea credibilitate

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, o critică dur pe Viorica Dăncilă, premierul interimar al României, după ce aceasta a declarat că Partidul Național Liberal nu susține înființarea unei fabrici Volkswagen în România.

Premierul se joacă periculos cu 4000 de locuri de muncă, cu o investiție de 1,6 miliarde de euro. Acum a mai inventat ceva: faptul că PNL nu ar dori o fabrică Volkswagen în România și că PPE ar face lobby pentru Bulgaria. Nimic mai fals!! Vă spun eu care este adevărul: adevărul este că România este în continuare în cărți. Dar negocierea trebuie să o facă Guvernul României, care nu are credibilitate”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

 

Vorbind într-un cadrul unei emisiuni la DC News, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că europarlamentarii PNL nu susțin înființarea unui sediu Volkswagen în România și că liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a trimis o scrisoare companiei în care arată susținerea unei fabrici în Bulgaria, arată B1.ro.

”Guvernul PNL va îmbunătăți oferta către Volkswagen și – extrem de important pentru un investitor serios, cum e VW – va avea credibilitate!”, a asigurat Rareș Bogdan.

Săptămâna trecută, compania Volkswagen a amânat decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, ca urmare a ofensivei declanșate de Ankara în nord-estul Siriei, față de care comunitatea internațională și-a arătat opoziția.

Amintim că inițial Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia.

După recentă decizie a companiei, europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că a participat la începutul anului, din calitatea de edil al orașului Arad, la negocierile oficiale cu compania Volkswagen care a evaluat ofertele prezentate de mai multe țări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker se retrage, Ursula von der Leyen mai așteaptă: Președintele Comisiei Europene prezintă în plenul Parlamentului European bilanțul celor cinci ani de mandat

Published

on

Parlamentul European se reunește, de luni până joi, la Strasbourg într-o sesiune plenară în care eurodeputații ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În schimb, sesiunea plenară de la Strasbourg le va oferi prilejul președinților în funcție ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk de a se adresa, pentru ultima dată, hemiciclului democrației europene.

Sesiunea plenară care debutează luni seară continuă marți cu dezbaterea, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, a concluziilor Consiliului European din 17-18 octombrie, unde liderii UE au aprobat recentul acord privind Brexit, au condamnat intervenția militară a Turciei în nord-estul Siriei și au dezbătut cu Ursula von der Leyen prioritățile pentru următorii cinci ani, însă au amânat decizii importante precum începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania sau cruciale precum tratativele privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Momentul zilei va fi dezbaterea cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind rezultatele executivului european în ultimii cinci ani. Juncker, care va mai sta o lună în plus în funcție din cauza amânării votului pentru Comisia von der Leyen, a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, fiind omagiat de liderii europeni ca un ”veteran al istoriei europene” după ce a participat la aproape 600 de reuniuni UE în întreaga carieră politică, inclusiv 147 de Consilii Europene.

Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”, a spus Juncker, în conferința de presă de la finalul ultimului său summit european, cu vocea încărcată de emoție.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Ales cu 422 de voturi pentru de Parlamentul European, spre deosebire de cele doar 383 obținute de Ursula von der Leyen, Jean-Claude Juncker a susținut, în cei cinci ani de mandat, patru discursuri privind Starea Uniunii Europene (#SOTEU).

Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.

În discursul privind Starea Uniunii din 2017, România a fost țara cea mai invocată în alocuțiunea lui Juncker, președintele Comisiei Europene culminând cu propunerea organizării, la Sibiu, a unui summit dedicat viitorului Europei după Brexit. Summitul liderilor europeni a avut loc anul acesta, la 9 mai, fiind prima astfel de reuniune europeană organizată chiar de Ziua Europei.

”În sfârșit, vântul s-a întors în velele noastre”, a spus Juncker, în 2017, pentru ca la ultimul său discurs, cel din 2018, să afirme că ”este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini”.

În ce-l privește pe Donald Tusk, retragerea sa de pe scena europeană va fi mai degrabă una în lateral, întrucât șeful actual al Consiliului European a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE și care deține cel mai mare grup politic în Parlamentul European.

De asemenea, în sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la bugetul UE pe anul viitor, cu accent pe schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor, Erasmus, migrație și politicile externe.

Deputații subliniază, în proiectul de rezoluție, că bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 ar trebui să deschidă calea pentru bugetul UE pe termen lung 2021-2027 și să ofere un punct de plecare solid pentru lansarea noii generații de programe și politici UE.

Este de așteptat ca la viitoarea sesiune plenară, cea din perioada 25-28 noiembrie 2019, să fie supusă votului echipa Ursulei von der Leyen pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending