Connect with us

#RO2019EU

Președintele PE Antonio Tajani la lansarea #RO2019EU: Fac apel la toate statele membre să nu mai blocheze aderarea României la spațiul Schengen

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut joi, în discursul său de la ceremonia de lansarea a președinției României la Consiliul UE, un apel către toate statele membre ale Uniunii Europene să nu mai blocheze aderarea României la Spațiul Schengen și să își schimbe poziția.

Șeful legislativului european a reamintit principiul solidarității și a arătat că Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare.

”Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române”, a spus Tajani, în discursul susținut la Ateneul Român.

Discursul integral al lui Antonio Tajani:

“Bună seara, România! La mulți ani! Cele mai bune urări pentru noul an! Permiteți-mi, în primul rând, să vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. 2019 va fi un an crucial pentru România și pentru Europa. Președinția română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetățenii noștri cer o Europă mai eficientă.

România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod – unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie.

Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice.

Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române.

Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren.

Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii.

Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte.

Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, daca ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic.

Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia.

Europa trebuie să fie capabilă să acționeze. Este absolut esențial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte prioritățile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare și inovare și să susținem întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziția energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorități.

Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunități pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi și cele noi.

Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat.

Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române.

Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat.

De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea – inclusiv giganții Internetului – își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile. 

Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită!

Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea.

La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română: „unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci!

Mulțumesc!”

România marchează joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care debutează joi seara cu un concert la Ateneul Român la care participă liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și continuă vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE va începe în curând negocierile cu Parlamentul privind programul InvestEU, cel mai amplu cadru financiar de investiții de până acum, pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă

Published

on

UE își consolidează oferta financiară menită să sprijine investițiile și crearea de locuri de muncă în Uniune într-un mod mai eficace, anunță Consiliul într-un comunicat. 

Reprezentanții permanenți ai statelor membre la UE au aprobat poziția Consiliului cu privire la o propunere a Comisiei de a reuni într-un singur program cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Acest acord nu include aspectele bugetare și nici pe cele orizontale, acestea fiind discutate în prezent în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027. Pentru Președinția română, poziția convenită astăzi va constitui baza pentru negocierile sale cu Parlamentul European, prevăzute să înceapă cât mai curând posibil. Consiliul își continuă eforturile constructive pentru amplasarea secretariatului Comitetului pentru investiții.

,,Europa are nevoie de mai multe investiții în sprijinul creșterii economice și al creării de locuri de muncă. Programul InvestEU va juca un rol semnificativ prin contribuția sa la finanțarea proiectelor de infrastructură ambițioase și de anvergură. Trebuie să ne asigurăm că un număr cât mai mare posibil de sectoare și de regiuni din Europa pot beneficia de acest program.”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României

Obiectivul InvestEU este de a încuraja participarea investitorilor publici și privați la operațiuni de finanțare și de investiții prin acordarea de garanții de la bugetul UE, pentru abordarea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime. Potrivit poziției Consiliului, această garanție a UE este împărțită pentru a acoperi următoarele cinci componente de politică:

  • infrastructura durabilă;
  • cercetarea, inovarea și digitalizarea;
  • IMM-urile;
  • investițiile și competențele sociale.

Programul InvestEU se bazează pe succesul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care a fost lansat în iulie 2015 cu scopul de a stimula investițiile și a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă în UE, într-un moment în care Europa era încă în proces de redresare în urma crizei financiare și economice.

Principalul partener va fi Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), care a implementat și a gestionat FEIS. În plus, băncile naționale de promovare și instituțiile financiare internaționale care își desfășoară activitatea în Europa vor avea acces direct la garanția UE.

Textul Consiliului prevede, de asemenea, posibilitatea statelor membre de a canaliza o parte din fondurile alocate politicii de coeziune către Fondul InvestEU, fonduri care se adaugă astfel la provizionarea garanției UE.

În ceea ce privește mecanismele de guvernanță, Consiliul a convenit asupra unei structuri diferite pentru programul InvestEU comparativ cu FEIS. Deși reflectă în continuare rolul central și expertiza BEI, aceasta ține seama și de faptul că noul program va funcționa ca ghișeu unic pentru toate instrumentele existente și că, în afară de BEI, și alți parteneri de implementare vor avea posibilitatea de a accesa direct garanția UE.

Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la InvestEU la 16 ianuarie 2019. Pe baza acestui mandat de negociere parțial, Președinția română a Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil.

Continue Reading

#RO2019EU

Cele peste 1 milion de întreprinderi din UE care efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online vor beneficia de termene și condiții de utilizare mai transparente, dar și de mecanisme reparatorii în cazul nerespectării acestora

Published

on

UE introduce norme noi care oferă întreprinderilor un mediu al platformelor online mai transparent, mai echitabil și mai previzibil, precum și un sistem eficient de solicitare de măsuri reparatorii. Reprezentanții permanenți ai statelor membre reuniți ieri în cadrul Coreperului au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 13 februarie cu privire la un proiect de regulament care abordează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care își desfășoară activitatea prin intermediul acestora, potrivit unui comunicat.

Platformele online reprezintă facilitatori esențiali ai comerțului digital. În prezent, pentru a se adresa clienților lor, peste un milion de întreprinderi din UE efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online și se estimează că aproximativ 60 % din consumul privat și 30 % din consumul public de bunuri și servicii legate de economia digitală în ansamblul ei se tranzacționează prin intermediari online.

,,Aceste noi norme vor crea previzibilitate, care este necesară pentru întreprinderile din UE dacă doresc să beneficieze pe deplin de economia platformelor. Acesta este un pas foarte important către finalizarea pieței unice digitale a UE. Transparența este esențială.”, a declarat  Niculae BĂDĂLĂU, ministrul român al economiei

În ciuda faptului că economia platformelor online le-ar putea facilita considerabil accesul eficient pe piețe (transfrontaliere), întreprinderile europene nu pot exploata pe deplin acest potențial din cauza existenței unor practici comerciale potențial dăunătoare și a lipsei unor mecanisme eficace în materie de măsuri reparatorii în Uniune. În același timp, furnizorii de servicii online se confruntă cu dificultăți legate de desfășurarea activității lor în cadrul pieței unice din cauza fragmentării care rezultă ca urmare a acestei situații.

În consecință, principalul obiectiv al regulamentului este de a institui un cadru juridic care să garanteze transparența termenelor și condițiilor pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online, precum și posibilități efective de a recurge la măsuri reparatorii atunci când aceste termene și condiții nu sunt respectate de către platformele online.

Printre platformele online vizate de regulament se numără piețele online, magazinele de aplicații informatice online și/sau platformele sociale online, precum și motoarele de căutare online, indiferent de locul în care își au sediul, cu condiția să fie destinate utilizatorilor comerciali care sunt stabiliți în UE și să ofere bunuri sau servicii unor consumatori care sunt, de asemenea, situați pe teritoriul UE.

În ceea ce privește transparența, platformelor li se impune să utilizeze termene și condiții clare și ușor de înțeles pentru furnizarea serviciilor lor de intermediere online. Platformele ar trebui să furnizeze o justificare de fiecare dată când decid să restricționeze, să suspende sau să sisteze utilizarea serviciilor lor de către un utilizator comercial. În plus, platformele ar trebui să facă publici principalii parametri pe baza cărora sunt ierarhizați utilizatorii comerciali în rezultatele căutării, precum și orice tratament diferențiat pe care îl acordă bunurilor și/sau serviciilor pe care le oferă în mod direct sau prin intermediul unor întreprinderi subordonate. De asemenea, platformele ar trebui să comunice descrierea principalelor motive economice, comerciale sau juridice pentru care limitează capacitatea utilizatorilor comerciali de a oferi condiții diferite consumatorilor din afara platformei.

În ceea ce privește mecanismele în materie de măsuri reparatorii, regulamentul obligă toate platformele (cu excepția celor mai mici, astfel cum sunt definite în mod clar în regulament) să prevadă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor eficient și rapid și să prezinte anual un raport cu privire la eficacitatea acestuia. Platformelor li se solicită, de asemenea, să precizeze în termenele și condițiile lor doi sau mai mulți mediatori pentru cazurile în care sistemul intern de soluționare a reclamațiilor nu a putut rezolva un litigiu între utilizatorii lor comerciali. Regulamentul stabilește dreptul organizațiilor reprezentative, al asociațiilor sau al organismelor publice de a introduce acțiuni în justiție împotriva platformelor care nu respectă cerințele prevăzute în regulament. Nu în ultimul rând, regulamentul autorizează statele membre să stabilească sancțiuni, în conformitate cu sistemele lor naționale, în cazul în care au loc încălcări ale regulamentului. Comisia este invitată:

  • să încurajeze platformele să înființeze organisme de mediatori specializați independenți,
  • să elaboreze coduri de conduită și
  • să evalueze cu regularitate funcționarea noilor norme.

Regulamentul se aplică la 12 luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

În urma obișnuitei revizii juridico-lingvistice, textul convenit va fi transmis în scurt timp Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare formală.

Continue Reading

#RO2019EU

Noua directivă europeană a gazului, aproape de realitate: Ambasadorii țărilor UE au adoptat acordul negociat de președinția română a Consiliului și care va aplicată noilor conducte, inclusiv Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Acordul dintre Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de președinția română, și Parlamentul European cu privire la directiva europeană a gazelor naturale a fost aprobat miercuri de ambasadorii țărilor membre reuniți la nivel Coreper, la o săptămână distanță după ce președinția română a Consiliului și Parlamentul au ajuns la o înțelegere provizorie asupra unui dosar sensibil și dificil care a tensionat relațiile între țările UEÎn urma acestei aprobări din partea ambasadorilor țărilor membre, plenul Parlamentul European va vota asupra acordului agreat, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, formal, la nivelul miniștrilor de resort acordul cu pricina.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Nivelul importanței și al sensibilității acestui dosar este reliefat și prin timp-cadru în care această înțelegere a fost finalizată preliminar. Acordul provizoriu cu Parlamentul European a fost obținut la numai două zile lucrătoare după ce Comitetul Reprezentanților Permanenți i-a acordat președinției Consiliului mandatul de a începe negocierile.

Modificarea Directivei privind gazele naturale a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2017. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la acest dosar în aprilie 2018, iar Consiliul la 8 februarie 2019. Acordul provizoriu din 13 februarie și susținut la nivel de ambasadori ai țărilor UE la 20 februarie trebuie acum aprobat formal de ambele instituții înainte de a putea deveni lege.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending