Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele PE, Antonio Tajani: Parlamentul European va urmări dacă promisiunile făcute de Mark Zuckerberg vor fi respectate

Published

on

Corespondență din Bruxelles. Violeta Dan

Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă ce a urmat întâlnirii cu Mark Zuckerberg, cofondator şi CEO al Facebook, că instituţia va urmări ca promisiunile acestuia să fie respectate.

Foto: europarl.europa.eu

„Zuckerberg a răspuns la multe întrebări şi a fost de acord să trimită răspunsuri în scris la toate întrebările la care nu a putut răspunde, din cauza lipsei de timp. Sigur că scuzele oferite de Zuckerberg nu sunt suficiente. Dorim un angajament al său şi vom urmări ca aceste promisiuni să fie respectate. Aşteptăm răspunsurile sale în scris referitoare la Cambridge Analytica. Este evident că un astfel de incident nu trebuie să se repete. El a vorbit despre angajamentul său în vederea intensificării verificărilor, astfel încât să se asigure că atunci când vine vorba de evenimente de importanţă majoră, de alegeri europene, de exemplu, astfel de incidente să nu se mai întâmple. El a vorbit şi despre noile reguli privitoare la protecţia datelor, care vor intra în vigoare peste două zile”, a spus Tajani.    
Zuckerberg nu a răspuns întrebării dacă Facebook îi urmărește pe internet și pe cei care nu au cont și dacă aceștia nu au nicio șansă să scape din vizorul companiei.

“În 2016, am fost prea lenți pentru a identifica interferențele rusești pe Facebook în alegerile prezidențiale din SUA. În acel moment, ne-am concentrat mai mult pe ciberatacurile tradiționale. “De atunci, am făcut investiții semnificative pentru a face acest tip de atac mai greu de realizat pe Facebook. Am făcut o treabă mai bună începând cu anul 2016, inclusiv în alegerile franceze, alegerile germane și alegerile speciale din Alabama”, a mai precizat acesta.

În ceea ce privește alegerile din Europa din perioada următoare, Zuckerberg a spus că “prioritatea este ca nimeni nu se amestece în viitoarele alegeri din diferite state ale UE, dar nici în cele europarlamentare”.

Citiți și Mark Zuckerberg la audierea din Parlamentul European: Vom angaja 10.000 de europeni care să monitorizeze postările ce nu se supun politicilor Facebook

 

PPE

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan: Cei 33 de miliarde de euro de la UE trebuie investiți de România în infrastructură, sănătate, agricultură și cercetare

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, susține că cele 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi dacă va fi aprobat bugetul promis de Comisia Europeană vor trebui folosiţi, în special, pentru investiţii publice, precum infrastructură rutieră, energetică şi în domeniul sănătăţii, pentru irigaţii cu scopul de a creşte producţia din agricultură, precum şi pentru cercetare “căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă”.   

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a evidenţiat contribuţia adusă de preşedintele Klaus Iohannis pentru ca României să i se aloce o sumă substanţială ca sprijin, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Rareș Bogdan a subliniat că negocierile purtate de președintele Klaus Iohannis, de Guvern și de delegația română din grupul PPE nu au fost ușoare.

“Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună” a completat Bogdan.

“Este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!”, a conchis Rareş Bogdan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi. Reamintim că președintele Klaus Iohannis a avut la 18 mai o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Ramona Strugariu, scrisoare către vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, pe tema proceselor intentate împotriva jurnaliştilor şi a cetățenilor care aduc în atenția opiniei publice disfuncționalități ale statului

Published

on

Eurodeputatul Ramona Strugariu (USR-PLUS, Renew Europe) i-a transmis vicepreședintelui Comisiei Europene, Věra Jourová, însărcinată cu portofoliul valorilor și transpareței, o scrisoare pe tema proceselor intentate împotriva jurnaliștilor și a cătățenilor care aduc în atenția opiniei publice diferite disfuncționalități ale statului.

Aceasta semnalează înaltului oficial european că ”așa-zisele Procese Strategice împotriva Participării Publice (SLAPP) subminează democrația și statul de drept. Nu putem permite reducerea la tăcere a presei și a societății civile doar pentru a proteja interesele individuale ale clasei politice”.

Ramona Strugariu a dat exemplu în acest sens cazul jurnalistei malteze de investigații Daphne Caruana Galizia, în vârstă de 53 de ani, care demascase numeroase cazuri de spălare de bani și corupție în Malta, lucru ce i-a atras moarte la 16 octombrie 2017, fiind ucisă cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său. ”La moartea sa, avea deja intentate 47 de procese, multe dintre ele moștenite acum de familia sa. Anul trecut, doar în Croația au fost intentate 1000 procese strategice împotriva participării publice, în timp ce în Italia s-au dat contravenții în valoare totală de 50.000 de euro pentru așa-zisa defăimare a politicienilor”, a argumentat europarlamentarul român într-un mesaj pe Facebook. 

”Avem nevoie de un răspuns curajos din partea Uniunii Europene, iar Comisia trebuie să își asume rapid un rol mult mai proactiv cu privire la acest subiect”, a subliniat Ramona Strugariu.

În acest sens, aceasta a propus împreună cu alți 30 de colegi adoptarea unui instrument legislativ european care să descurajeze astfel de practici iraționale la nivelul statelor membre, semnalând nevoia unei directive Anti-SLAPP.

”În lipsa unei legislații europene unitare, vom asista neputincioși la o diminuare masivă a implicării publice, vom îngropa democrația participativă și vom alimenta, în rândul jurnaliștilor, teama că investigațiile lor se pot întoarce oricând ca un bumerang împotriva propriilor persoane și chiar a familiilor lor”, a conchis eurodeputatul român.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu critică reacția timidă a autorităților față de planul Comisiei Europene: Este o oportunitate nesperată pentru România. Avem nevoie de o strategie clară

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România are nevoie de o strategie clară privind cheltuirea banilor care pot fi atrași prin planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, a declarat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), calificând drept “relativ timide” reacțiile autorităților române față de planul de 1.850 de miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană.

“Urmează negocieri politice în vederea definitivării acestuia. Discuțiile din Consiliul European (între șefii de State și de Guverne) și votul din Parlamentul European vor fi cruciale pentru aprobarea acestui plan. Dar cu atât mai mult cred că este absolut obligatoriu ca Executivul de la București să vină cât mai rapid cu o strategie de utilizare a acestui sprijin european, defalcată clar pe domenii, în funcție de necesitățile țării noastre”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

 

Aceasta susține că fondurile care vor fi alocate prin acest plan reprezintă o oportunitate nesperată pentru România pentru a finanța suplimentar proiecte în sectoare precum sănătate, infrastructură sau educație.

“E crucial să avem, în cel mai scurt timp posibil, o strategie cu privire la lucrările de infrastructură finanțate, la cel facem cu spitalele regionale, precum și cu digitalizarea unor domenii. Dacă nu vom avea o astfel de strategie, vor exista dificultăți majore în a ne implica în negocierea politică de la nivelul UE, care va decide elementele finale ale acestui plan”, a spus ea.

România trebuie să trateze acest moment cu toată seriozitatea, pentru că ne va permite să recuperăm decalajele apărute în toți anii pierduți cu conflicte politice interne, bâlbâieli și întârzieri nejustificate. Dacă nu, vom pierde iar bani, vom blama “greaua moștenire”, vom pierde ani, iar costurile finale vor rămâne a fi suportate de cetățeni“, a conchis fostul comisar european pentru politică regională.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending