Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, l-au felicitat pentru Olaf Scholz în urma alegerii în funcția de cancelar federal, funcție deținută timp de 16 ani de Angela Merkel, a cărei eră apune astfel.

Alles Gute, lieber @OlafScholz zur Wahl als Bundeskanzler 🇩🇪

Looking forward to working together for a strong and sovereign Europe.

Mein Dank an dich, liebe Angela Merkel, für viele Jahre der vertrauensvollen Zusammenarbeit. pic.twitter.com/xfGLqEJapB

— Charles Michel (@eucopresident) December 8, 2021

Cei doi și-au exprimat nerăbdarea de a colabora pentru o ”Europă suverană și puternică”.

Ich freue mich auf ein baldiges Treffen in Brüssel.@OlafScholz https://t.co/ev9PQYh5qO pic.twitter.com/sWb4bByl81

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 8, 2021

Susţinut de Partidul Social-Democrat (SPD), de Verzi şi de Partidul Liber-Democrat (FDP), Scholz, în vârstă de 63 de ani, a primit 395 de voturi din totalul celor 736 în Bundestag.

Partidul Social-Democrat, Verzii şi FDP au semnat marţi, la Berlin, acordul de coaliţie care permite instalarea noului guvern, alcătuit dintr-un număr egal de femei şi bărbaţi, posturi cheie precum cel de ministru de externe, de interne şi al apărării fiind ocupate de femei.

Semnarea acordului de coaliţie guvernamentală, un document de 177 de pagini, a fost etapa finală a unui proces de negocieri care a durat aproape 10 săptămâni.

Într-o conferință de presă, Scholz a anunțat că în politica externă se va concentra asupra colaborării cu ţările democratice din întreaga lume, confirmând că prima vizită în străinătate va fi la Paris, unde este așteptat vineri pentru a ”examina modalitățile de reangajare a Rusiei în cadrul formatului Normandia”.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc (25,7%) și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag.

De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic (24,1%) din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei modifică echilibrul de putere în Consiliul European, socialiștii europeni devenind alături de PPE cea mai puternică forță politică din instituția care reunește cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în timp ce România devine cel mai mare stat membru condus de un lider din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE.

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Epoca Angela Merkel s-a sfârșit după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Această nouă realitate modifică și raportul de putere și influență în Consiliul European.

Prin plecarea Angelei Merkel, PPE rămâne cu șapte membri în Consiliul European, reprezentantul cu cea mai mare pondere din perspectiva țării pe care o reprezintă fiind președintele României Klaus Iohannis. În același timp, social-democrații europeni vor deține de acum șapte fotolii la masa decizională din clădirea Europa de la Bruxelles, în timp ce familia Renew Europe, care reunește ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, rămân cu cinci lideri în Consiliul European.

Noua configurație politică formală din Consiliul European: PES – 7 lideri, PPE – 7, Renew Europe – 6, independenți – 6, ECR – 1

Formal, noua configurație politică în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care va fi inaugurată la Consiliul European din 16-17 decembrie, este următoarea:

1) PES – Mette Frederiksen (prim-ministrul Danemarcei), Olaf Scholz (cancelarul Germaniei), Pedro Sanchez (prim-ministrul Spaniei), Robert Abela (prim-ministrul Maltei), Antonio Costa (prim-ministrul Portugaliei), Sanna Marin (prim-ministrul Finlandei) și Magdalena Andersson (prim-ministrul Suediei);

2) PPE – Karl Nehammer (cancelarul Austriei), Kyriakos Mitsotakis (prim-ministrul Greciei), Andrej Plenkovic (prim-ministrul Croației), Nicos Anastasiades (președintele Ciprului), Krišjānis Kariņš (prim-ministru, Letonia), Klaus Iohannis (președintele României), Janez Jansa (prim-ministrul Sloveniei);

3) Renew Europe – Alexander De Croo (prim-ministrul Belgiei), Andrej Babis (prim-ministrul Cehiei), Kaja Kallas (prim-ministrul Estoniei), Michael Martin (prim-ministrul Irlandei), Xavier Bettel (prim-ministrul Luxemburgului), Mark Rutte (prim-ministrul Olandei);

4) Independenți – Rumen Radev (președintele Bulgariei), Emmanuel Macron (președintele Franței), Mario Draghi (prim-ministrul Italiei), Gitanas Nauseda (președintele Lituaniei), Viktor Orban (prim-ministrul Ungariei), Eduard Heger (prim-ministrul Slovaciei);

5) ECR – Mateusz Morawiecki (prim-ministrul Poloniei);

Însă, din perspectivă informală, influența pe care social-democrații europeni o vor căpăta în Consiliul European este una mai sporită având în vedere că președintele Bulgariei provine din rândul social-democraților bulgari, iar prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, conduce o coaliție susținută de Partidul Democrat de centru-stânga.

Aceeași perspectivă este valabilă și pentru Renew Europe, unde președintele francez Emmanuel Macron este considerat un lider influent.

În ceea ce privește formațiunea politică care a modelat parcursul Uniunii Europene încă de la fondarea sa, PPE rămâne cu un număr important de membri, cel mai proeminent din perspectiva longevității în Consiliul European fiind președintele Klaus Iohannis.

Din Consiliul European mai fac parte președintele instituției, Charles Michel, care aparține familiei politice Renew Europe, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care provine din rândurile PPE, însă cei doi nu au drept de vot. Fără a fi membri ai Consiliului European, la summit-uri participă și președintele Parlamentului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, ambele poziții fiind în prezent ocupate de lideri social-democrați – David Sassoli și Josep Borrell.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Lina Khan, și procurorul general adjunct responsabil cu politica antitrust din cadrul Departamentului de Justiție al SUA, Jonathan Kanter, au lansat marți, 7 decembrie, la Washington DC, dialogul comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei.

În iunie 2021, în paralel cu lansarea Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC), UE și SUA au înființat un dialog comun privind politica în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

În declarația comună publicată marți, Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț și Departamentul de Justiție al SUA au subliniat valorile democratice împărtășite și credința comună în importanța unor piețe funcționale și competitive, pietre de temelie pentru consolidarea continuă a relațiilor economice și comerciale dintre UE și SUA. Aceștia au subliniat intenția de a colabora în vederea asigurării și promovării concurenței loiale, pe baza convingerii comune că o aplicare viguroasă și eficientă a legislației în domeniul concurenței aduce beneficii consumatorilor, întreprinderilor și lucrătorilor de pe ambele maluri ale Atlanticului.

„Comisia Europeană și autoritățile de concurență din SUA au o tradiție îndelungată de cooperare în domeniul politicii de concurență și al aplicării legii. Astăzi, odată cu lansarea dialogului comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei, consolidăm această cooperare, acordând o atenție deosebită sectorului tehnologic, care evoluează rapid”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Comisia Europeană și autoritățile americane se confruntă cu provocări comune în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de concurență în cadrul investigațiilor digitale, cum ar fi efectele de rețea, rolul cantităților masive de date, interoperabilitatea și alte caracteristici întâlnite în mod obișnuit în noile tehnologii și pe piețele digitale. TCPD urmărește să facă schimb de cunoștințe și de experiență în scopul de a coordona cât mai mult posibil politica și aplicarea legii.

După lansarea de pe 7 decembrie, TCPD va continua cu reuniuni la nivel înalt, precum și cu discuții periodice la nivel tehnic.

La 15 iunie 2021, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, au lansat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie ( TTC). TTC servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.

Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț a SUA și Divizia antitrust a Departamentului de Justiție al SUA au o tradiție îndelungată de cooperare strânsă în ceea ce privește aplicarea și politica antitrust. Această cooperare a început încă dinaintea Acordului oficial din 1991 dintre Comisia Comunităților Europene și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicarea legislației lor în materie de concurență, completat ulterior de acordul din 1998 privind aplicarea principiilor de curtoazie pozitivă în aplicarea legislației lor în materie de concurență. În 2011, cele trei agenții și-au reafirmat angajamentul ferm față de această relație de cooperare reciproc avantajoasă prin adoptarea unor Bune Practici Comune privind Cooperarea în domeniul Fuziunilor.