Premierul britanic Boris Johnson a sărit peste conferința de presă comună cu omologul său luxembrughez Xavier Bettel, din cauza protestatarilor anti-Brexit adunați în fața clădirii guvernului, care strigau ”Opriți lovitura de stat”, având în mâini pancarte pe care era scris ”Opriți Brexit-ul”. Conferința urma să aibă loc în curtea sediului Executivului de la Luxemburg, anunță The Guardian.

În pofida solicitărilor venite din partea Downing Street de a susține discursurile în interior, Xavier Bettel a continuat conferința afară, fără Johnson, lângă un pupitru gol.

Liderul luxembrughez și-a justificat decizia, precizând presei prezente că ”protestele reprezintă un drept în democrație și este, de asemenea, important, să facem schimb de opinii și să ne ascultăm reciproc.”

Acuzându-l pe premierul britanic că nu a prezentat nicio propunere care să depășească impasul în care se află Brexit-ul, Bettel a spus că Brexit-ul s-a transformat într-un ”coșmar” și a precizat că ”ceasul ticăie” transmițându-i lui Johnson, în lipsă, că trebuie ”să se oprească din vorbit și să treacă la fapte”, potrvit BBC.

”Cetățenii noștri trebuie să știe ce se va întâmpla cu ei în următoarele șase săptămâni. Au nevoie de claritate, certitudine și stabilitate. Știu că Guvernul britanic nu este confortabil cu actualul acord de retragere. De aceea am crezut că este importat să discut cu premierul britanic Johnson. Avem nevoie de mai mult decât cuvinte. Nu poți ține o țară captivă din rațiuni politice”, a spus premierul luxembrughez.

Boris Johnson a transmis ulterior printr-un video difuzat de televiziuni că ”opiniile noastre nu ar fi putut fi auzite” având în vedere că ”ar fi fost foarte mult zgomot”.

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu a declarat că, începând cu exercițiul financiar 2021-2017, Uniunea Europeană nu va mai finanța anumite facilități pentru gestionarea ecologică a deșeurilor, iar proiectele depuse și acceptate până acum la nivelul României, unde ,,nevoia de a investi este foarte mare”, vor fi ultimele care vor primi bani europeni din fondurile alocate politicii de coeziune pentru perioada 2013-2020, relatează Agerpres.

Șefa de la Fonduri Europene a făcut această declarație la o conferință de presă, cu ocazia unei vizite de lucru în județul Vâlcea, pentru a discuta stadiul proiectelor implementate din fonduri nerambursabile. Roxana Mînzatu a atras atenția că investițiile în construcția de depozite ecologice și ceea ce înseamna sisteme integrate de gestionare a deșeurilor nu vor mai putea fi făcute din bani europeni după 2021.

,,Pentru ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor în România în general, nevoia de a investi este foarte mare. A fost o mană cerească faptul că am putut negocia bani europeni pentru a investi în închiderea de gropi neconforme, deschiderea de noi depozite ecologice, de staţii de sortare, de staţii de tratare mecano-biologice şi aşa mai departe. Am mers pe acest parcurs din exerciţiul 2007-2013, am pornit accesarea acestor bani cu nişte structuri asociative, ceea ce pot să spun este că în majoritatea cazurilor, majoritatea judeţelor, am avut anumite dificultăţi în a merge înainte. Şi şansa noastră a fost că am putut faza anumite proiecte în ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor cu bani europeni. De ce spun că este o şansă? Pentru că, până la urmă, acele autorităţi, cum este şi Consiliul Judeţean Vâlcea, care au reuşit să nu lase în abandon proiectele de gestionare a deşeurilor şi să le fazeze, adică să permită trecerea lucrărilor şi absorbirea de bani pe exerciţiul 2013-2020, au prins un ultim tren al banilor europeni pentru managementul deşeurilor. În realitate, la nivel european, din politica de coeziune după 2021 noi nu vom mai putea finanţa ca atare construcţia de depozite ecologice şi ceea ce înseamnă sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, cum am putut în 2007-2013 şi cum mai putem acum”, a declarat Roxna Mânzatu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Fondurilor Europene a mulţumit echipei Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea pentru că a reuşit să fazeze proiectul de management integrat al deşeurilor şi a reuşit să atragă suma de 138 de milioane de lei prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). De asemenea, oficialul a dat asigurări autorităților locale cu privire la asistența pe care le-o va acorda Ministerul Fondurilor Europene pentru a implementa corect fondurile europene câștigate.

,,De aceea ţin să mulţumesc foarte tare preşedintelui şi echipei CJ Vâlcea pentru că, până la urmă a fost, şi credeţi-mă, această fazare – poate sună tehnic, este şi mai tehnică şi mai complicată decât sună – a fost pasul decisiv care a salvat proiectul de gestionare a deşeurilor din Vâlcea, care a permis să prindem circa 138 de milioane de lei din POIM pentru a finanţa sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul dvs. Este obligaţia noastră, a Ministerului Fondurilor Europene (…) să vă sprijinim şi să vă fim alături pentru ca în cei patru ani şi un pic, cât a mai rămas din actualul exerciţiu, să facem paşi înainte şi să cheltuim toţi aceşti bani şi să vă ajutăm să vă puneţi investiţiile acestea în funcţiune (…) Dacă ne mişcăm destul de bine, până la final de 2023 vom avea un sistem integrat al deşeurilor care va fi funcţional”, a subliniat ministrul.

Aceasta a mai precizat că judeţul Vâlcea are în implementare 138 contracte de finanțare cu o valoare totală de 1,47 miliarde lei, iar suma este în creştere. Potrivit graficului de mai sus, mare parte a proiectelor pentru care Consiliul Județean și primăriile au asigurat contracte de finanțare sunt proiecte de infrastructură rutieră și urbană.

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Citiți și:

Înainte de Brexit, Boris Johnson compară Marea Britanie cu supereroul Hulk: ”Cu cât Hulk devine mai furios, cu atât este mai puternic şi scapă de fiecare dată, chiar dacă părea bine legat”

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Citiți și:

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Între timp, Curtea Supremă a Regatul Unit se va reuni marți pentru a decide legalitatea deciziei prim-ministrului britanic Boris Johnson de a proroga Camera Comunelor pentru cinci săptămâni, până la 14 octombrie, limitând astfel timpul parlamentarilor britanici de a dezbate cea mai gravă criză pe timp de pace pe care Marea Britanie o traversează – Brexit-ul.

Așa cum preciza la 12 martie 2019 vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen într-o postare pe pagina sa de Twitter, după ce Parlamentul britanic respingea pentru a doua oară Acordul de retragere a Regatului Unit din UE: ”Mâinile pe volan, privirea înainte și puneți-vă centurile de siguranță!”