Connect with us

NEWS

Președintele PNL, Ludovic Orban: Partidul Național Liberal va sprijini la Congresul PPE de la Helsinki candidatura lui Manfred Weber la președinția Comisiei Europene

Published

on

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat că la congresul Partidului Popular European (PPE), Partidul Național Liberal va susține candidatura lui Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, anunță Agerpres. 

Foto: Președintele PPE, Manfred Weber și președintele PNL, Ludovic Orban // Facebook/ Ludovic Orban

”După cum bine ştiţi, Partidul Popular European a luat decizia ca în alegerile pentru Parlamentul European să desemneze un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene din partea Partidului Popular European, candidat care să fie cunoscut din timp, care să fie cunoscut de cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, candidat care să prezinte liniile generale ale programului cu care se prezintă Partidul Popular European, familia politică cea mai puternică din Parlamentul European în care PNL este membru. Decizia de desemnare a candidatului Partidului Popular European la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene va fi luată la congresul PPE de la Helsinki. Astăzi, PNL a luat decizia de a susţine la congresul de la Helsinki candidatura domnului Manfred Weber, care este astăzi preşedintele grupului parlamentar al PPE în Parlamentul European şi delegaţii PNL care vor participa la congresul PPE de la Helsinki vor vota pentru susţinerea candidaturii domnului Manfred Weber”, a declarat Ludovic Orban, joi, la Parlament, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional al PNL.

Congresul Partidului Popular European va avea loc pe data de 7 și 8 noiembrie la Helsinki, Finlanda unde PPE își va alege candidatul care va intra în cursa pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. 2000 de participanți din peste 40 de state au fost invitați să ia parte la eveniment.

Citiți și:

Fostul premier finlandez Alexander Stubb intră astăzi în cursa pentru a deveni candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, promițând să pună capăt ”diviziunilor dintre Est și Vest, Nord și Sud”

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, și-a anunțat  candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene în competiția internă a Partidului Popular European la data de 5 septembrie.

Astăzi vorbim despre afirmarea Europei și de apărarea valorilor noastre, deoarece suntem provocați din exterior și din interior. Este vorba despre supraviețuirea modului nostru de viață european (…) Voi ajuta la restabilirea legăturii dintre cetățeni și Uniunea Europeană. Vreau să încep un nou capitol în UE”, a spus atunci Weber, care urmărește să-i succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker, dar și să devină primul german care ar ocupa această funcție după 52 de ani.

Competiția internă din PPE privind desemnarea candidatului cap de listă (n.r. – Spitzenkandidat) a fost testată cu succes la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, procedeu în urma căruia Jean-Claude Juncker a devenit șeful Comisiei Europene după acel scrutin în care popularii europeni au obținut cele mai multe mandate în Parlament.

Procesul Spitzenkandidat presupune că preşedinţia Comisiei trebuie să revină candidatului cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European, bazându-se pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

La nivelul familiilor politice europene, Partidului Socialiștilor Europeni își va anunța candidatul cap de listă la un congres organizat la Lisabona în luna decembrie. În ceea ce privește ALDE, familia liberală își propune ralierea eforturilor alături de partidului președintelui francez – La Republique en Marche –, dar care a anunțat că nu va susține procesul Spitzenkandidat de desemnare a viitorului președinte al Comisiei Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Volkswagen amână construcția noii fabrici din Turcia, după ce Ankara a declanșat o ofensivă militară în nordul Siriei, criticată la nivel internațional

Published

on

Volkswagen a amânat decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, ca urmare a ofensivei declanșate de Ankara în nord-estul Siriei, față de care comunitatea internațională și-a arătat opoziția, anunță Handelsblatt, citat de Digi24.

Compania germană s-a decis să nu anunțe încă o decizie finală pentru investiția sa de 1,4 miliarde de euro, după ce Turcia a declanșat o ofensivă foarte criticată în nordul Siriei, împotriva kurzilor.

”Monitorizăm cu atenție situația și urmărim cu îngrijorare desfășurarea lucrurilor”, a anunțat un purtător de cuvânt al constructorului german.

La începutul lunii, Volkswagen a deschis o subsidiară în provincia turcă Manisa, deși compania anunțase că încă era în ultimul stadiu de negocieri cu autoritățile din Turcia și nu se luase o decizie finală.

Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia. 

Anterior, mai multe surse din apropierea acestui dosar au declarat că noua uzină Volkswagen din Turcia ar urma să coste aproximativ 1.3 miliarde de euro și va produce peste 300.000 de mașini pe an, printre acestea aflându-se și modelele VW Passat şi Skoda Superb, care vor fi exportate spre Europa de Est.

De asemenea, sursele au mai spus că noua uzină va avea aproape 4.000 de angajaţi la Manisa, în apropiere de Izmir, partea de vest a Anatoliei, iar lucrările de construcţie ar putea demara în 2020 pentru ca primele autovehicule să fie date spre vânzare în 2022, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică că i-a transmis președintelui turc Recep Tayyip Erdogan că ofensiva din Siria trebuie oprită pentru că riscă să declanșeze o criză umanitară.

Statele Unite au impus sancțiuni care vizează trei miniștri turci printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump care vizează să convingă Ankara ”să înceteze imediat ofensiva” în Siria.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Convorbire telefonică Emmanuel Macron–Donald Trump. Președintele francez a insistat asupra ”necesității absolute de a împiedica o recrudescență” a grupării Stat Islamic, pe fondul ofensivei turce în Siria

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat în cadrul unei convorbiri telefonice, luni seara, cu omologul său american Donald Trump asupra ”necesității absolute de a împiedica o recrudenscență” a grupării teroriste Stat Islamic, pe fondul operațiunii lansate de Turcia împotriva kurzilor și al retragerii trupelor americane din nordul Siriei, a informat Palatul Elysee, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Preşedintele francez a avut de asemenea convorbiri cu omologii săi turc Recep Tayyip Erdogan şi irakian Barham Saleh, a precizat preşedinţia franceză.

În cursul convorbirii cu Donald Trump, Emmanuel Macron ”a subliniat nevoia absolută de a împiedica o revenire a SI în regiune”, precizează Elysee.

Parisul şi alte capitale europene sunt preocupate de faptul că mulţi membri ai SI deţinuţi de kurzi ar putea reuşi să fugă şi că grupul jihadist va profita de haosul în domeniul securităţii pentru a se regrupa pe teren.

Convorbirea dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan a ”confirmat o divergenţă profundă de opinii asupra consecinţelor previzibile ale ofensivei turceşti în nord-estul Siriei”, a indicat de asemenea sursa citată.

Potrivit autorităților turce, Recep Tayyip Erdogan i-a explicat lui Emmanuel Macron ”obiectivele operațiunii” și ” a atras atenția asupra ameninţării reprezentate de grupările teroriste Statul Islamic şi Unităţile de protecţie a poporului (YPG) pentru securitatea Turciei şi integritatea teritorială a Siriei”.

Convorbirea telefonică dintre președintele francez Emmanuel Macron și omologul irakian Barham Saleh au avut drept subiect central ”riscurile umanitare și de securitate ale situației actuale” precum şi ”pe măsurile care trebuie luate în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic, care va trebui să facă faţă responsabilităţilor sale”. Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa de ”consolidare a cooperării franco-irakiene” în acest context.

Lansată la 9 octombrie, operaţiunea turcă a deschis un nou front în conflictul din Siria, unde intervin actori regionali şi internaţionali, care a făcut din 2011 peste 370.000 de morţi şi milioane de refugiaţi.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a autorizat impunerea sancțiunilor împotriva Turciei. Președintele SUA îi cere omologului turc Recep Tayyip Erdogan să ”pună capăt invaziei” în Siria

Published

on

Statele Unite au impus sancțiuni care vizează trei miniștri turci printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump care vizează să convingă Ankara ”să înceteze imediat ofensiva” în Siria, a anunțat Administrația de la Washington, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Miniştrii Energiei, Apărării şi de Interne sunt vizaţi de măsurile americane, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA. Bunurile lor potenţiale în Statele Unite sunt îngheţate şi tranzacţiile internaţionale în dolari sunt blocate.

Ministerele Apărării şi Energiei sunt de asemenea vizate ca instituţii.

Decretul semnat de preşedintele Trump prevede, de asemenea, blocarea intrării persoanelor sancţionate pe teritoriul Statelor Unite.

Documentul vizezează un număr foarte mare de oficiali turci implicați în acte care îi pun în pericol pe civili sau destabilizează nord-estul Siriei, dar în acest moment Administrația Trump a decis să aplice sancțiuni numai celor trei miniștri și două ministere.

Preşedintele american Donald Trump i-a cerut luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, omologului său turc Recep Tayyip Erdogan să ”pună capăt invaziei” în Siria şi să declare ”încetarea focului imediat”, a declarat vicepreşedintele Mike Pence, relatează AFP, potrivit Agerpres

”Statele Unite doresc ca Turcia să înceteze invazia, să pună în aplicare imediat încetarea focului şi să înceapă negocierile cu forţele kurde în Siria pentru a pune capăt violenţei”, a menţionat Pence, adăugând că va merge în curând în Turcia la cererea preşedintelui Trump.

”Dacă operaţiunea Turciei continuă, aceasta va agrava o criză umanitară deja gravă şi în plină creştere, cu consecinţe potenţial dezastruoase”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

”Pentru a evita noi sancţiuni impuse în cadrul acestui nou decret prezidenţial, Turcia trebuie să pună capăt imediat ofensivei sale unilaterale în nord-estul Siriei şi să reia dialogul cu Statele Unite privind securitatea” în regiune, a avertizat acesta.

La rândul său, Congresul SUA ameninţă că va adopta rapid sancţiuni economice mult mai extinse împotriva Turciei.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending